192 matches
-
de vie, vinul sau podgorenii. Totuși, în secolul al XV-lea, François Villon a compus celebra Baladă a franc-băutorilor140 ca și cea dedicată Memoriei unui anumit Jehan Cotard ("Tătuța Noe, săditor de vie...") unde îl asimilează pe patriarhul biblic cu podgoreanul originar și consideră că acesta era promotorul viilor Domnului. François Rabelais, în Aventurile lui Pantagruel (Cartea a treia, 1546), își desfășura verva sa comică făcând elogiul "Divinei butelci" și celebrându-i misterele. Pierre de Ronsard (1524-1585), în Sonete, asimila cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sanculoților, preluată în 1907 de către comunitatea viticolă din sudul Franței, care se va revolta pe aria răzbunătoare a Marsiliezei viticultorilor, acest cântec de război pentru armata vinului: "Haidem, viticultori, Țara ne piere. Să ne unim Și să strigăm Pâine la podgoreni." În Spania, Miguel de Cervantes (1547-1616) situează acțiunea din Don Quijote de la Mancha (o întinsă regiune viticolă!) într-o tavernă pe care "Cavalerul Tristei Figuri" a luat-o drept un castel, străpungând astfel, spre marea enervare a hangiului, burdufurile umplute cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
la Uniunea Europeană în 2004. (n. trad.). 90 Infra., p. 71. 91 Astfel erau numiți odinioară viticultorii în Franța. 92 Sfântul patron al viticultorilor francezi îl are drept echivalent mai ales pe sfântul Trifon în Balcani (sărbătorit la 1 februarie). 93 Podgorean din Trier și martir, cultul Sfântului Werner s-a răspândit, începând cu secolul al XVI-lea, și în Franche-Comté, în Burgundia și în Auvergne, sub numele de sfântul Vernier (sau Verny). 94 Sfântul Guy este de asemenea patronul Boemiei, al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și Queensland). Se exportă mult și compoturile din fructe (mere, pere, piersici, caise). Vița de vie a fost adusă de căpitanul Phillip (1788), dar s-a extins ca o cultură, mult mai târziu (1838), fiind plantată de șase familii de podgoreni din ducatul Nassau. Cele mai importante zone viticole rămân: zona Hunter din New South Wales (160 km), specializată În producerea vinului roșu (peste 60 de fabrici de vin) și zona Barossa din South Australia (64 km, 40 podgorii)78. În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Dumitru Micu. Autor de feerii dramatice (Făt Frumos, Păcală). Traducător de numeroase texte și de librete d e operă. Redăm un fragment din « Versuri bahice »: în vinișorul ăsta ce are abia un an, Ce am pus ? Nimica toată, ca orice podgorean : Un praf de vorbă lungă și o mână de minciuni, Sămânță de gâlceavă și cheag de-mpăcăciuni. Cotnarul e puternic, cucernic și tăcut Ce ți toarnă soare putred în cănile de lut. DAN HATMANU (n.31 octombrie 1926, Scobinți, județul Iași
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primar la Cotnari. Cum scopul vizitei mele era să obțin de la Darclee o discuție despre muzică și prestigioasa ei carieră europeană, încercam mereu să o atrag pe durdulia persoana spre acest făgaș plăcut, în orice caz mai plăcut decât reorganizarea podgorenilor. Ea însă nu dorea să știe de alt ceva și cerea sfaturi pe la ce foruri să se mai facă intervenții. Și uite-așa s-a scurs bunătate de zi: eu cu Traviata, ea cu asociaț ia; eu c u Puccini
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prepeliță grasă Cu-împărații lumii cei mai mari, N-ași schimba, prieteni, a mea masă!... Fericit cum face-mă Cotnarul - De-împărații lumii eu n-am zor; Nemurirea mi-a umplut paharul Și n-o dau pe nemurirea lor! LV Podgorenii din Cotnari Sunt niște luceferi rari, Dar ei sunt foarte puțin Pe lângă badea Călin: Nu știu mulți cât el pe lume; Vreți să știți - ce știe anume? Iată: știe a bea vin! LXI Dac-ar trăi și-ar bea Cotnar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lăsat-o intactă, dar ne-a revelat-o mai bine, deși pare simplă, ascunde o mare dificultate. Căci ea e cântecul izvorât din ceea ce Schiller numea "eine schöne Seele"4. Născut la Huși în aprilie 1899, într-o familie de podgoreni, care ulterior s-a mutat la Iași, Adam Bălțatu s-a înscris după terminarea gimnaziului la Școala de Belle Arte din Iași. Fire romantică, atras încă din copilărie de "imaginile colorate, hărțile, icoanele... culorile de toamna aruncate peste vii, cerurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
dorință. Doïna Lemny Iași, decembrie 1989 Voiam să fiu pictor... Însemnări Locul nașterii mele este la Huși în 1899 la 8 aprilie nu am avut frați, nici surori. Tata se trage dintr-o familie de foști răzeși, mai pe urmă podgoreni, am trăit copilăria în lumea acestor buni și harnici cultivatori. Bunicul meu, Vasile Bălțatu, a venit cu părinții lui din altă parte a țării, nu știu de unde, tata a vorbit cândva de această venire, însă eu, ca un copil neștiutor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Hușilor, de pe coasta Drăslăvățului, de la Dric și de la fundul Șarei și Turbatei. Tot aici, în cuprinsul aceleiași zone, își au ogoarele locuitorii măhălălelor Plopeni, Broșteni, Corni-Unguri și Răești, care în marea lor majoritate duc o viață de agricultori și de podgoreni. Zona târgurilor săptămânale este mai întinsă și cuprinde sate mai numeroase, dar și mult mai depărtate de oraș de cât cele din zona întâia. Ca formă, ea se aseamănă cu zona influenței imediate sau permanente, numai că în partea de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Tânăra soție îi primește ca stăpână a casei, iar căpitanul destupă câteva sticle cu un excelent vin local, provenind din pivnițele de la Șaba, o localitate mică, situată pe țărmul estuarului, unde s-a stabilit de câțiva luștri o colonie de podgoreni nemți. Conversația alunecă mai întâi spre consecințele pactului, și câțiva ofițeri sunt de părere că asta ne privește îndeaproape. Căpitanul povestește cum a capturat doi inși care încercau să treacă frontiera cu hărți pe care erau marcate amplasamentele sectoarelor pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
tot de la tatăl lui Lillișu?" "Evident." S-a băut în sănătatea celui care îl cumpărase și a celui care îl vânduse, oferind câteva sticle în plus. Locotenentul află chiar din gura vecinei lui de masă că tatăl ei era un podgorean neamț și că pe ea o chema de fapt Lilly Schuh. Numele ei, care în germană însemna pantof, o distra teribil pe Nel. Tot sărind într-un picior și repetând Lilly-Schuh, Lilly-Schuh, a ajuns la o prescurtare adoptată până la urmă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ei i-a venit ideea să-l invite pe șeful de gară cu tot cu familie. Vizitaseră pivnițele și, cu prilejul acesta, Nel se împrietenise atât de tare cu Lilly că, la plecare, nu a mai vrut să se despartă de ea. Podgoreanul, tatăl unei liote de copii, le propuse atunci s-o ia la ei pe Lilly, pe casă și masă. La Bugaz, explică el cu deplină candoare, trebuia să înceapă curând sezonul, ea o să se ducă la plajă cu Nel (pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și unii gândiră că locotenentul și Lilly nu ar fi o pereche nepotrivită. Dar Lillișu conchise cu bun simț: "Am zis, când Nel o să se ducă la Chișinău, la liceu, o să mă întorc în cătunul meu și o să găsesc un podgorean de ispravă să mă mărit. Dar o să vin, serile, să vă văd. Și de Crăciun o să trimit un butoi de vin." Dacă sunt pe-aici, să nu uiți că îmi place vinul cu aromă de absint, preciză Panaiota. Dacă nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vedea că nu era prima oară când cei doi alegeau acest drum pentru a ieși din cetate. Trecură râulețul Dreisam prin vad și călăriră mai de parte printre viile ce se Întindeau pe deal. Sus se vedea o capelă unde podgorenii se rugau Sfintei Fecioare să le apere recolta de Înghețul timpuriu. Când pe partea dreaptă Începu să se audă murmurul unui pârâiaș, Conrad se Întoarse spre Haro și-i spuse să-l aștepte. Coborî de pe cal trecându-i frâul slujitorului
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cehi care se duc (partea I-a) până la Kilimangiaro. În numărul Pravdei de Miercuri, 9 Iunie 1954, găsesc o corespondență din Moldova sovietică, în care se cuprinde o laudă dreaptă pentru progresul culturii viței de vie, arătându-se anume că podgoreanul Chirilă Grigorievici Sparivac a ajuns din spor în spor să socoată că anul acesta va avea o producție de struguri de 20.000 kg. la Ha. A pornit de la 3500 kg. la Ha., s-a urcat la 18.600 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este piață de alimente mai bogată, mai variată și mai ieftină ca piața de la Huși”. Produsele alimentare expuse erau de cea mai bună calitate: laptele, atât de util pentru sănătatea oamenilor, zarzavaturile, rod al muncii grele și migăloase a grădinarilor, podgorenii și pomicultorii cu diverse varietăți de struguri și fructe. Renumite erau plantațiile de vii întinse, care începeau din dealul Dric și se terminau tocmai în dealurile Dobrina și Epureni. Stema județului Fălciu scoate în evidență viticultura ca ocupație străveche a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
performanță. * Ușor este tot ce faci cu plăcere și competență. * Greutățile vieții nu se măsoară în kilograme. * Cântecul preferat al bețivului: „Așa-i romanul, când se cherchelește”. Vinurile bune merg cu orice; numai cu apă nu. * E plină țara de „podgoreni” care fac Grasă de Cotnari și Busuioacă de Bohotin. * După un an în care producția de struguri a fost foarte mică, producția de vinuri a fost foarte mare. * Vinurile noastre se pot deosebi între ele după cantitatea de apă conținută
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
restaurant din Tokio afișează o listă de mari vinuri cu sublinierea că oricare poate fi preparat acolo, imediat. În spiritul comentariilor mele legate de mesajele chimice ce integrează biosfera, dacă vinul Înseamnă, așa cum se afirmă adesea, un mesaj al producătorului, podgoreanului, către consumator, el, mesajul, trebuie să fie integral, adică vinul, pe toată durata pregătirii lui, să fie În contact cu omul, nu cu mai știu eu ce pompe ori filtre. Un vin cu adevărat tradițional nu știe decât de lemn
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
scânduri („Peisaj”, pp. 100, 103, 189, închisă între acareturi („Peisaj”, p. 92) sau semideschisă („Pe drum de țară” și „Peisaj din Huși” - p. 152, „Peisaj cu case”). În ograda, animale, păsări, obiecte de uz gospodăresc specifice vieții de la țară, adică podgoreanului. În jurul cramelor, îndeosebi, tronează într-o veselie butoaiele goale, adevărate personaje care stau la sfat, participă la un joc bizar ori se bulucesc nerăbdătoare la ușă pentru a primi licoarea bahica („Peisaj” - pp. 86, 157, 230, „Crama”, „La crama”). Peisajul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de culoare zăgăzuite într-o textura de linii filigranate (văzută separat, galeria bogată a portretelor merită o analiză de domeniu), în peisaj, figurile umane sunt prezente simbolice, doar siluete în mișcare, solitare sau în grup, venind, plecând, ospitaliere, zgribulite... Viața podgorenilor și a târgoveților nu iese din tipic: ei „au treaba”, farmecul peisagistic nu le conferă stări meditative, nici îi însuflețește, nici îi lasă nepăsători. „împrejurul” e casa naturii, o lume organic existențiala aflată într-o eternă rotire de anotimpuri, în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
drumului, incepand cu pictură în ulei din 1926 - „început de primăvară”, până la desenele cu creion negru reprezentând imagini ale Hușilor: „La marginea Hușilor”, „Case la Huși”, „Străzi la marginea Hușilor”, „Cules de vie la Huși”. Bătătorit de căruțe și de podgoreni, acoperit de praful lutului galben, drumul nu este nicicum neted ori lesne de parcurs. Căile se deschid de la o răscruce (unde pictorul obișnuia să și plaseze șevaletul), șerpuiesc printre case, copaci, podgorii, pierzându-se că un firicel de apă în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ocupațiuni: 50% comercianți cu o stare materială mediocră, din care 1/2 din ei cu o stare sub medie; 25% meseriași din care 5% cu stare materială mediocră iar restul sub medie; 4% liber profesioniști cu stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, și au o stare materială rea; 8% fără nici un fel de profesie și mijloc material din care să-și tragă existența. La aceștia se mai adaugă și cei veniți din Transnistria
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
competentă a lui Iancu Gutman: „50% cu o stare materială mediocră, din care ½ cu o stare proastă; 25% meseriași din care 5% cu o stare materială mediocră iar restul chiar proastă; 4% liber profesioniști cu o stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, situația materială rea; 8% fără nici un fel de profesie și fără mijloace materiale de unde să-și tragă existența”. Autorul raportului mai constatase că „Din mijlocul acestei populații avem 10% care actualmente
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu se judecă după extensiunea și durata lor, ci după rolul mai mult sau mai puțin strălucit pe care l-au jucat în complexul universal. Cadrul meu e prea strâmt ca să pot închide într-însul istoria generală a veselei republice podgorene. Voiesc numai să contribuiesc și eu la consemnarea materialului necesar unui viitor istoric ; și sunt autorizat a o face - am fost cetățean al acelei republice. Am asistat la mărirea și deca- dența ei, și nu în calitate de gură-cască, ci în calitate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]