2,904 matches
-
de văi secundare cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în cea mai mare parte afectați de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care este parte integrantă a unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului Mare -Hârlău și o mică parte din interfluviul Moldova Siret (Dealul Moțcăi) și Valea Siretului, care le desparte. Valea Siretului în acest sector are altitudinea medie de 220 metri. Teritoriul comunei este
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
implicații în dezvoltarea umană și economică. Pentru caracterizarea climatică a teritoriului studiat s-au folosit date de la stațiile meteorologice de la Iași, Strunga, Cotnari, Podu Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare și culoarele de văi principale joacă un rol important în crearea de diferențieri în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare și culoarele de văi principale joacă un rol important în crearea de diferențieri în câmpul de repartiție teritorială a carateristicilor climatice. Regimul climatic are o pronunțată nuanță de continentalitate influențată iarna de anticiclonul continental eurasiatic, iar în perioada
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pentru extinderea vetrei satelor, creșterea nevoilor de lemn pentru construcții și lemn de foc, dar și pentru extinderea suprafețelor de teren destinate plantelor de cultură și pășunilor. Zona pădurilor de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud (Podișul Central Moldovenesc) și cuprinde păduri de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nevoilor de lemn pentru construcții și lemn de foc, dar și pentru extinderea suprafețelor de teren destinate plantelor de cultură și pășunilor. Zona pădurilor de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud (Podișul Central Moldovenesc) și cuprinde păduri de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
levigate), lutoargiloase și argiloase, dezvoltate pe depozite loessoide sau argile. Pe suprafețe mici, pe terasele inferioare ale Jijiei și Bahluiului, dar și pe unele culmi mai înguste și versanți apar și cernoziomuri carbonatice. În zona de contact a “câmpiei” cu Podișul Central Moldovenesc și Colina Bour-Dealu Mare apar soluri cenușii, sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
familii și s-au stabilit în acele părți. 1.3. Scurt istoric al așezărilor și contextul stabilirii rușilor-lipoveni în județul Iași Orașul Târgu Frumos este situat în bazinul mijlociu al Bahluiețului, în zona de contact a trei mari unități naturale: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei. Dispunerea reliefului a dirijat circulația persoanelor și mărfurilor între Valea Siretului și Câmpia Moldovei prin “Poarta Botoșanilor” și “Poarta Târgului Frumos”. Aceasta din urmă are o lățime de circa 15 kilometri (între Valea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
s-au stabilit în acele părți. 1.3. Scurt istoric al așezărilor și contextul stabilirii rușilor-lipoveni în județul Iași Orașul Târgu Frumos este situat în bazinul mijlociu al Bahluiețului, în zona de contact a trei mari unități naturale: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei. Dispunerea reliefului a dirijat circulația persoanelor și mărfurilor între Valea Siretului și Câmpia Moldovei prin “Poarta Botoșanilor” și “Poarta Târgului Frumos”. Aceasta din urmă are o lățime de circa 15 kilometri (între Valea Siretului și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Valea Siretului și Câmpia Moldovei prin “Poarta Botoșanilor” și “Poarta Târgului Frumos”. Aceasta din urmă are o lățime de circa 15 kilometri (între Valea Siretului și Câmpia Moldovei), o lungime de circa 30 kilometri Ăîntre Dealul Mare al Hârlăului și Podișul Central Moldovenesc) și prezintă o formă tipică de “șa” care adună căi de comunicație de mare importanță, unind astfel spații geografice îndepărtate. Până în a doua jumătate a secolului XIX, prin “Poarta Tg.Frumos” se îndreptau spre Iași toate axele de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Al. (1979), Dicționar geografic al județului Iași, Editura Junimea, Iași. 12. Tufescu, V. (1941), Origine de vie circulație-Poarta Târgu Frumos, extras din Buletinul Societății Regale Românești, București. 13. Darânga, H. (1915), Monografia orașului Târgu Frumos. 14. Lupu Bratiloveanu, N. (1993), Podișul Sucevei. Geografie umană, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași. 15. Muntele, I. (1998), Populația Moldovei în ultimele două secole, Editura Corson, Iași. 16. Șandru, I., Băcăuanu, V., Ungureanu, Al. Ă1972), Județul Iași, Editura Academiei, București. 17. Recensămintele populației (Direcția județeană
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
imaginea unor procese și fenomene din cadrul natural și social. Această metodă poate fi transformată într-o metodă activă dacă se cere elevilor să descrie un peisaj, un proces sau un fapt geografic. Exemplu: descrieți relieful din orizontul local sau din Podișul Moldovei; descrieți obiectivele turistice din zona orașului Târgu Frumos. Conversația este o metodă de predare-învățare în care informațiile pornesc de la un emițător (profesor) și ajung la un receptor Ăelev) sau circulă între elevi, prin intermediul întrebărilor și răspunsurilor. Problematizarea este o
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Tg. Frumos în cadrul județului. c. Ce reprezintă culoarea albastră de pe hartă? Ucraina Ungaria R. Moldova Serbia Bulgaria Barem de corectare Total 100p. I. 1. b 5p. 2. b 5p. 3. a 5p. 4. b 5p. II. 1. 5 5p. 2. Podișul Moldovei 5p. 3. iulie 5p. 4. Crivăț 5p III. a. 502,3 6p. b. - iunie 4p. c. - februarie 4p. d. - iarna 4p. IV. a. - iarna își pierde frunza; 2p. b. - fag, stejar, carpen 6p. c. - mistreț, căprioară, vulpe 6p. d.
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
insul care era să fie în discuție. Declar că de azi înainte voi scrie numai despre oameni pentru a căror existență poate garanta chiar și paznicul de la Alimentara. Dixi! CA ÎN TREN... Profesor-navetist, savurez zilnic frumusețea sălbatică a dealurilor din Podișul central al Moldovei în tovărășia bunului meu prieten, profesor de matematică, Titus R. Cum nu știm să împletim pulovere, fulare și alte accesorii atât de necesare în iernile noastre siberiene, mai cu seamă când mergi zilnic la serviciu uzând de
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Suceava./ 43/ Municipiul Fălticeni este situat la aproximativ 25° 30' longitudine estică și aproximativ 47°28' latitudine nordică în partea de sud-est a județului Suceava, la 25 km de orașul reședință de județ. Municipiul Fălticeni se află localizat în zona podișului Fălticeni, subunitate de relief a Podișului Sucevei, cu înălțimi cuprinse între 400 și 481 m și prezintă platouri structurale largi și fronturi cuestice cu alunecări. În prezent municipiul Fălticeni are o populație de aproximativ 32.000 locuitori, din care, circa
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
la aproximativ 25° 30' longitudine estică și aproximativ 47°28' latitudine nordică în partea de sud-est a județului Suceava, la 25 km de orașul reședință de județ. Municipiul Fălticeni se află localizat în zona podișului Fălticeni, subunitate de relief a Podișului Sucevei, cu înălțimi cuprinse între 400 și 481 m și prezintă platouri structurale largi și fronturi cuestice cu alunecări. În prezent municipiul Fălticeni are o populație de aproximativ 32.000 locuitori, din care, circa 26500 de persoane dispun de rețea
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
Maria Roșca I. CONSIDERAȚII GEOGRAFICE 1.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ COMUNA LESPEZI, străbătută de paralela 47ș21' latitudine N și de meridianul de 26ș41' longitudine E, este așezată în estul României, de o parte și de alta a râului Siret în SV Podișului Sucevei și NV județului Iași, la 85 Km de reședința de județ și la 10 km N de orașul Pașcani. (Fig. 1.) Se învecinează la N și NV cu orașul Dolhasca, jud. Suceava, la E cu Sirețel și Vânători, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Siretului și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea Siretului în sectorul raionului Pașcani și problemele șeii de la Ruginoasa” de Ion Sîrcu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
grosime; b) SiO2 - 92, 72 %, Fe2O30,40%, Al2O3 - 2,65 m, CuO - 1,80 m, MgO - 1,80 m; c) rezerve exploatabile: în jurul a câteva milioane de tone nisip alb; - 1979 - „Dicționar geografic al județului Iași”, de Al. Obreja. - 1980 - „Podișul Moldovei”, de V. Băcăuanu și colaboratorii. - Cercetări remarcabile privind problematica arheologică au fost efectuate de V. Chirica și M. Tănăsache (1983). La nivel local au fost efectuate de Traian Bița (1985), de I. Gordin, Paul Nechifor, I. Ciubotaru (1995, 1997
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din nordul Moldovei și la înființarea de noi așezări. Avem dovezi în toponimie (Heci), în limbă și îmbrăcăminte (Tătăruși) și în obiceiurile de Anul Nou de peste tot. În secolul al XIV-lea și al XV-lea, Valea Siretului din nordul Podișului Moldovei a fost intens populată, iar așezările mai mari erau în zonele de codru (Heci, Tătăruși, Probota), dar și în locurile deschise (Lespezi, pe Valea Siretului), așa cum reiese din documentele istorice (M. Costăchescu, 1931 și 1932, Gh. Ghibănescu, 1906-1933, V.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ha, reprezintă un codru secular de fag, instalat pe un sol brun roșcat de pădure și o bogată floră micologică (80 de specii). O altă rezervație forestieră este Dealul Mare Tudora (593 m), care este și cel mai înalt din Podișul Moldovei. Această rezervație reprezintă pâlcuri de tisă (Taucas baccata), monument al naturii din țara noastră. Alte obiective turistice din apropiere sunt Mănăstirea Vorona (jud. Botoșani), Palatul Iordache Cantacuzino (1664) din Pașcani și Palatul „Al. I. Cuza” din Ruginoasa. Punctele de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
I.L. 4.2. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Mediul actual este rezultatul evoluției îndelungate a factorilor naturali și antropici, iar cele mai multe modificări se datorează intervenției omului, mai ales în ultima sută de ani. Comuna Lespezi se încadrează în mediul regiunilor deluroase mijlocii, respectiv Podișul Moldovei. Degradarea mediului înconjurător este un proces prin care se modifică anumite caracteristici ale elementelor sale, influențând negativ calitatea condițiilor de viață ale oamenilor. Un element care a favorizat degradarea naturală a mediului în comună au fost defrișările de păduri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
al XVIII-lea. La zidirea ei s-a folosit și piatră de la „biserica Galata din Vale", risipită după terminare. În 1889, prin grija preotului V. Hanganu, este pictată. Biserica a fost mănăstire de maici. Fosta primărie a Comunei Galata, Str. Podișului, Nr. 1 Din cele două sate Galata, existente la începutul sec. al XIX-lea și anume: Galata lui Beldiman și Galata Miroslavei, cea din urmă devine comună în 1871 și ca sediu al primăriei ̀ și alege casa singuratică din
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Un brin de chanson.............................................. .................................................9 A Piece of Song................................................. ..................................................10 Mănăstirea Galata, Str. Mănăstirii, Nr. 4.................................................... .............. 12 Castelul din Galata, Str. Văleni............................................... .................................14 Biserica Sf. Vasile cel Mare, Str. Tudor Nicolae, Nr. 51........................................... 16 Fosta primărie a comunei Galata, Str. Podișului, Nr. 1............................................. 18 Școala primară Colonel Langa, Comuna Miroslava............................................ ... 20 Palatul Mavrocordat din Miroslava............................................ ............................ 22 Biserica din Miroslava............................................ ................................................24 Biserica Sf. Atanasie, Str. Podgorii, Nr. 1.................................................... ............26 Școala NormalăVasile Lupu, Aleea M. Sadoveanu, Nr. 62......................................28 Biserica Moara de Vânt
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
colinare în care regimul pluviometric anual nu va depăși 700 mm. Având în vedere unele însușiri superioare, rasa Merinos transilvănean poate fi utilizată și la ameliorarea populațiilor instabile din punct de vedere genetic existente în zonele de deal și de podiș ale țării noastre. Indicii de reproducție Totalitatea acestora constituie factori de mare importanță în creșterea ovinelor. De valoarea lor depinde în mod direct numărul de miei obținuți și indirect valoarea și nivelul viitoarelor producții. Fiind o rasă semitardivă prezintă principalii
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
pe aceste meleaguri. Actualmente, din efectivul național, țigaia deține o pondere numerică de cca. 25 % față de 53 % cât reprezenta în anul 1952. Ovinele din această rasă se caracterizează îndeosebi prin rusticitate și o foarte bună adaptabilitate la zonele de deal, podiș și depresionare din țara noastră. De asemenea, se pretează la cele mai variate sisteme și tehnologii de creștere și întreținere. Origine și mod de formare Privitor la datele referitoare la originea rasei, majoritatea autorilor și a surselor bibliografice arată că
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]