2,689 matches
-
Pe la vârsta de cinci ani trece prin dramatismul răscoalei țărănești din o mie nouă sute șapte, începută pe douăzeci și unu februarie în localitatea Flămânzi din zona Botoșanilor, dar care s-a răspândit foarte repede în toată țara, inclusiv în ținutul Fălciului din Podișul Moldovei. Tatăl său, fiind țăranul care își muncea petecul propriu de pământ, alături de cel arendat de la marii latifundiari ai zonei, a participat și el la revolta populară împotriva sistemului în care era deținut pământul, majoritatea lui fiind proprietatea câtorva oameni
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477740343.html [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
în lume Că n-o să mai pot niciodată să viu! IMNUL ADOLESCENTELOR Și adolescentele cum dormitează ca ciutele pe fundul lumii cu gâturile mai mândre decât ale girafelor privind piscurile de gheață ale dragostei gândul lor este acolo sus pe podișurile nesfârșite ale preafericitelor culmi unde efebii se întrec cu zeii unde orașele albe strălucesc deasupra codrilor de uraniu de unde muzici electrice maiestuoase se prăval și cum stau așa cu gâturile întinse ca girafele înspre luminoasele înălțimi deodată o emoție cumplită
POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_poemele_muntelui_i_stefan_dumitrescu_1356735959.html [Corola-blog/BlogPost/341507_a_342836]
-
veneau aici oameni nu numai din satele apropiate, dar și din alte sate îndepărtate și chiar din târgul Bârladului, aducându-și în care și trăsuri femeile și copiii, cum și râșnițe și cele trebuincioase de hrană. După ce se suiau pe podișul (tăpșanul) de deasupra, tăiau copacii și astupau bine drumurile de pe coastele dealului, pentru ca să se adăpostească și să se apere mai bine de vrăjmași. Oamenii care n-aveau copii, fugeau de ceilalți, pentru ca să nu fie obliciți de tătari, după plânsul bieților
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
În vremea tătarilor, pogorându-se o fată mare de dealul Taberei, ca să ia apă de la fântâna Gâdesei, a ucis cu cobilița pe un tătar, numai dintr-o singură lovitură. La locul Gorunii, au avut tătarii o arie de aramă. Pe podișul Taberei, la capătul râpii Turului, au fost trei movilițe foarte vechi, înalte de 1,5 stânjeni și cea dinspre apus avea pe lângă ea un șanț. Unii spun că erau din vremea bejeniei, iar alții zic, că din timpul vreunui război
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
circa 200 m depărtare de cetate și așezarea contemporană deschisă. Înspre nord, cetatea era amplasată în imediata apropiere a unuia dintre cele mai importante drumuri de plai care făceau legătura între câmpia Dunării și zonele subcarpatice și, peste munți, cu podișul Transilvaniei, așa numitul Drum al Muierilor, una din importantele artere de comunicație din regiune de până acum un secol. până în prezent cercetările au demonstrat că pe dealurile de nord, est și sud, incinta, lată de circa 5 m era formată
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
în ofensivă. Se zvonea pe front că la București se negociază întoarcerea armelor împotriva nemților. Ce curvă mai este și politica asta! Luna își făcuse apariția pe cerul senin și plin de stele. Se vedea ca în palmă pe tot podișul străjuit de ambele părți de fălnicia munților. Sus, sub un fag secular se afla coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
cer, trupul meu fremătând de vară va va așterne la picioare nisipuri, din ochii mei de culoarea oceanului se vor înaltă valuri uriașe. Nu va mirați... Eu sunt picătură de viață care pulsează. În mine stau Apusenii ascunși, ape și podișuri, din rîsul meu pornesc rîurile spre Dunăre și înspre Mare. Din respirația mea s-au înălțat munții, dealurile, palmele mele, intine, sunt astăzi sub ochii voștri podișuri. Sunt doar o pată roșie pe albul zăpezii mustind vise, în jurul meu răsună
ROMÂNIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romania_0.html [Corola-blog/BlogPost/355158_a_356487]
-
sunt picătură de viață care pulsează. În mine stau Apusenii ascunși, ape și podișuri, din rîsul meu pornesc rîurile spre Dunăre și înspre Mare. Din respirația mea s-au înălțat munții, dealurile, palmele mele, intine, sunt astăzi sub ochii voștri podișuri. Sunt doar o pată roșie pe albul zăpezii mustind vise, în jurul meu răsună doine , balade și-n jurul meu bătucita sub opinca zăpadă zvâcnește precum sângele. Nu va mirați dacă în miez de noapte veți auzi triluri de păsări, călăreți
ROMÂNIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romania_0.html [Corola-blog/BlogPost/355158_a_356487]
-
Grădina cea de Dor Ce-o vândură dumnealor, Emanații, la străini De ne-au smuls din rădăcini Fibra - că-ntr-un sfert de veac Am ajuns popor sărac Oropsit și-n fundul gol Fără aur și petrol Făr-atâtea bogății Din podișuri și câmpii Fără vlaga neamului Care bântuie haihui Europa-n lung și-n lat Să găsească loc curat De arat, de semănat Până-n ceas de scăpătat Și-ntr-o sfântă zi de joi Să-și ia țara înapoi Mââânaaați, măăăiii
PLUGUŞOR ŞI SORCOVĂ 2017 de MARIAN ILIE în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_ilie_1483598546.html [Corola-blog/BlogPost/377510_a_378839]
-
1965, n.a.) la liceul din Băneasa Dobrogei, fostul raion Adamclisi, la câțiva kilometri de Oltina, comună mare, nu departe de fluviu, pitoresc scăldată de apele lacului Oltina, din salba de lacuri din vecinătatea Dunării, populate cu pește specific zonei de podiș arid și uscat. Vița de vie și porumbul erau celelalte două importante resurse agricole ale așezării. Fusesem coleg de promoție și prieten cu Dumitru, fiul lui Ilie Dincu, devenit în toamnă student la Agronomia bucureșteană. Nu cred că relațiile și
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_i_.html [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
ajutor cu binecuvântare de Sus, românul s-ar fi pierdut în taigaua vrăjmașilor sau în hoarda trădătorilor. Toată Moșia geografică, cu întregul relief, cu bogățiile lui variate la suprafață și-n sânul pământului, cu râuri, cu lacuri, cu munți, cu podișuri, cu câmpii, cu aer, cu soare, cu floră și faună, cu oameni, cu surâsuri de cer și cu pădure cu tot sunt averea inalienabilă și ... Citește mai mult „Pe trădător nici corbii nu-l mănâncă.”„ Pentru trădare nu există iertare
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
ajutor cu binecuvântare de Sus, românul s-ar fi pierdut în taigaua vrăjmașilor sau în hoarda trădătorilor.Toată Moșia geografică, cu întregul relief, cu bogățiile lui variate la suprafață și-n sânul pământului, cu râuri, cu lacuri, cu munți, cu podișuri, cu câmpii, cu aer, cu soare, cu floră și faună, cu oameni, cu surâsuri de cer și cu pădure cu tot sunt averea inalienabilă și ... XXVI. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - LEGĂMÂNT DE NEAM ȘI CREDINȚĂ - CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ, de
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
clavecinul, Nu apăsa tare, că sublimul, Doar din evlavie, șoaptă și rugă Poate să nască, să se distrugă Poate, sub degete boante și tari, Iar tu, viața mea, poți să dispari. De are vântul umbră și eu am, Trecând peste podișul tibetan, O, Sancho, ți-amintești orașul Ce ne-a gonit cu mătura, fărașul? Un cimitir de cărți înspre Apus, Pe unde- atlanții s-au pierdut, s-au dus, Nu-i mică lumea, este chiar prea mare, Iubirea nu prea-i
COLIND de BORIS MEHR în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Colind_0.html [Corola-blog/BlogPost/369447_a_370776]
-
udat de lacrimi pragul; În Cristuru e prăpăd! Imnul românesc și steagul Nu se-aud și nu se văd ! Crișul, Mureșul, Târnava Poartă jalea în aval. Nesfârșită e gâlceava; Nu e liniște-n Ardeal. Munții stau să răbufnească; Fiebe galbenul podiș! Vatra sfântă strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator: Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent! Tot ce sună românește Capătă un alt accent. Graiul nostru plâns pe vetre
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Vatra_romneasca_poem_de_ang_al_florin_tene_1360488072.html [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
Cît despe celelalte pături sociale (se are în vedere în primul rînd țăranii (comates) - n. a.), gospodăria naturală pe care o duceau îi făcea să depindă prea puțin de piață. Stepa Bugeacului prezintă un coridor îngust încadrat la nord de codrii podișului cu același nume, iar la sud - de Dunăre și Marea Neagră. Prin acesta se deschidea o ieșire largă spre Cîmpia Bărăganului, iar prin trecătorile carpatine - spre șesul Panoniei și trecătorile alpine spre Italia și ținta multrîvnită a tuturor cuceritorilor timpului - Roma
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
la ferestre, în general case cu un singur nivel, maximum li un etaj, ridicate din piatră, grădini pline de pomi fructiferi și mai ales cu multe flori și legume. La fel ca în satele și comunele noastre din zonele de podișuri sau de dealuri. La un moment dat, șoseaua a format o curbă ca un arc de cerc și de acolo de sus de pe colină, în fața iubitorilor de week-end aflați în autoturism, se deschise o imagine de basm. Într-o depresiune
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425226473.html [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum î-mi iubesc Mama, Limba, si Vatra srămoșească... În limba mea... În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarelor mă vreau. În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare, În limba mea și-a mamei visele mă iau... Să plâng nu pot deloc în limbi străine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea? În limba mamei în care spun povești cu zâne Și zorile-mi
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum î-mi iubesc Mama, Limba, si Vatra srămoșească...În limba mea...În limba mea zâmbește codrul cu ponoare,În limba mea izvoarelor mă vreau.În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare,În limba mea și-a mamei visele mă iau...Să plâng nu pot deloc în limbi străine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea?În limba mamei în care spun povești cu zâneși zorile-mi săruta
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
învățat despre toate bogățiile solului și ale subsolului țării mele; le știam pe de rost. Acum, chiar dacă a rămas numai cuvântul „frumoasă” din această propoziție, eu te iubesc, așa săracă, cum ești! Îți iubesc toate formele de relief; munții, dealurile, podișurile, depresiunile, văile, câmpiile, cu tot ce a mai rămas din ele. Dar mai presus de toate acestea, iubesc oamenii; oamenii și istoria acestui popor încercat din toate vremurile, pe înaintașii care s-au luptat pentru noi, cei de astăzi, să
O ALTFEL DE SCRISOARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/O_altfel_de_scrisoare_vasilica_ilie_1354301837.html [Corola-blog/BlogPost/359397_a_360726]
-
văzduh și uneori îmi vorbește de locurile prin care am trecut... Din orășelul Basarabiei noastre am plecat la Bălgrad (Cetatea Albă), numele mai demult al orașului Alba Iulia, oraș cu însemnătate istorică, situat pe malul stâng al râului Mureș, în podișul Transilvaniei - zonă centrală a țării noastre - vegheat de Munții Apuseni și de Carpații Meridionali, cu vestitele vârfuri Pătru și Șureanu ale munților Sebeșului. Revenisem de fapt în zona județului Alba, orașul Alba Iulia fiind la distanță rutieră de Câmpeni de
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1481220799.html [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
Și azi, spre nemurirea lui, Învăluită în mister, Coloana Infinitului Îi poartă sufletul spre cer. APARE DECEBAL DIN STÂNCĂ Lovește Cerul gândul vieții Și Creatorul Talentat Frământă Dunărea și Marea, Pământul nostru minunat. Din taina Lui și a iubirii Apar podișuri, râd Carpații, Răsare soarele-mplinirii, Se nasc copiii, zâmbesc frații... Apare Decebal din stâncă, Pe malul Dunării-nspumate, Purtând o dragoste adâncă Pentru popor, pentru dreptate. Urmașii lui, copii de dac, Poartă în suflet bucurie. Se duce veacul peste veac
GRUPAJ POETIC DEDICAT LUI CONSTANTIN BRÂNCUŞI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1456147784.html [Corola-blog/BlogPost/370675_a_372004]
-
zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos." Autor a șase carți și coautor la șase antologii, Virgil Stan, alias Gelu Pescaru, ne devine apropiat cel puțin din perspectiva unui prieten
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471351861.html [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
organizării Secției de Artă Populară a Muzeului Regiunii Porților de Fier și editării volumului Arta Populară în Mehedinți ,3 această subzonă Dealurile Motrului, este doar amintită 4. Pe de altă parte Marcela Popilian Bratiloveanu, în Monografia Plaiul Cloșani , detașează subzona Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, respectiv -Plaiul Cloșani, tratând-o separat 5, de restul Zonei Mehedinți, considerând subzona Dealurile Motrului, ca făcând parte din nord-estul unității etnografice Mehedinți. Mai târziu reluând tema delimitării zonelor etnografice din
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Editura Autograf, MJM, Craiova, 2009, p. 53 4. Paul Petrescu Pavel Ciobanu , Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin , 1983, p. 12 5. Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșani, Editura Sport Turism, București, 1990, p. 7-23 și vezi harta. 6. 1. Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, numit și Plaiul Cloșani, 2. Dealurile Motrului, 3. Câmpia Înaltă sau Piemontul Bălăciței, 4. Câmpia Joasă a Blahniței, 5. Partea din Clisura Dunării, 6. Lunca Joasă a Dunării. (După Paul Petrescu
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
orășenilor impozite, proprietarii de pământ nu angajează „muncitori agricoli” ci dau de pomană o masă mai îmbelșugată consăteanului care-l ajută la muncile agricole. Ce mai, așa-i românul, n-ai cei face. O altă parte a țării, mai pe podișul muntos, provine din Europa în care a viețuit mai multe veacuri înainte da a intra și România în Europa. În aceste codiții țăranul, în special, este obișnuit cu munca, cerută și de Dumnezeu ca să-l ajute. Având astfel sprijinul divin
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]