149 matches
-
prinții electori vor trebui să ne recunoască, să ia cunoștință de prezența noastră și de puterea noastră. Acesta e drumul spre putere. Un drum podit cu lanuri de grâu, cu mine de argint și cu oameni sănătoși și Îndrăzneți, nu podit cu sânge, cu la crimi și mizerie. Bertold Își Îmbrățișă năvalnic fratele, mișcat de emoția acestuia: — Întemeiază orașul, frate, orașele pe care le visezi. știu că vei reuși să faci ce-ți propui. Tu ești omul vremurilor care vin, tu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de pe Stouf (Stouffă“ (H. Schadek, Karl Schmid, op. cit.ă. Tradiția spune că nobilii de acolo erau foarte cruzi cu supușii lor. De exemplu, Adalbrecht (Adelbrecht, Adalbert?ă și-a Înju gat iobagii și a arat cu ei, iar Matilde a podit drumul spre bise rică cu pâini ca să nu-și murdărească picioarele, deși șer bii mureau de foame (Theo Überdick, Wie Freiburg Freiburg Wurde, Schillinger Verlag, Freiburg im Breisgau, 1985. 18. Acest eveniment a generat multe povestiri, păreri sau dări de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
în Iași rădvan destul de încăpător ca să conție doi logofeți în costumul lor de paradă. Când o păreche de postelnici se urca în aceeași caleașcă, șlicele lor erau expuse a să turti sub desele caramboluri ce făcea între ele pe stradele podite cu grinzi de lemn, și, pentru a le feri de o deformare inevitabilă, bieții boieri se îndemnau a rămânea numai în fesuri, așezând baloanele lor pe banca de dinainte a trăsurii.“ Se poate bănui că, și în epoca lui de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea cucuvea cișmea lama meterhanea fedea cafenea feregea testea micșunea lalea cercevea sau giurgiuvea giubea ghiulea mascara hasa curea livrea lulea mula marda narghilea pavea podea pafta haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întâlnită de bunicul Tatei, care făcea cărăușie între Brașov și Câmpulung-Mușcel și care mai făcea opriri de odihnă a cailor, se pare chiar în casa viitorului său socru. Referindu-se la construcția castelului și la situația țăranilor din depresiunea Branului, Podea remarca: "cetatea Branului, zidită de sașii brașoveni, nu dintr-un entuziasm patriotic, ci pentru a dobândi de la regele Ludovic... privilegii noi și, mai ales, pentru a scăpa Brașovul de tutela comitelui Secuilor...cavalerii teutoni n-au fost mari constructori de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
prime cât și prin acțiunea difuză, la nivelul a numeroase centre mici. Mai mult, la noi s’a Încercat chiar o refolosire. Nu are importanță a cui a fost casa din Histria, un autohton ori un grec, dar acela a podit-o cu câteva sute de gâturi de amforă recuperate. Oricum, locul Își spunea cuvântul. Există o mare deosebire Între ceramica autohtonă și cea romană. Dacă ultima, vorba arheologilor, e făcută dintr’o pastă fină, cea autohtonă e dintr’o pastă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
în peretele în spre amiază. Ferestrele aveau cruce și erau foarte mici și nu aveau sticlă, ci o piele de bîrdizan, legată cu o sfoară. Ferestrele erau așa de mari cam cât ai baga un pumn. Pe jos nu era podit ci lipit cu lut. Casa era acoperită cu pae si puse prăjini să nu ia vântul paile. Cînd facea foc în vatră fumul se urca în pod și de acolo pe-o bortă făcută în acoperiș eșia afară care vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în camera cealaltă. ă Cheamă-l aici! Voi oameni nu înțelegeți nimica? Simțea, pe scalpul său, contaminarea. Se întinsese pe suprafața corpului și acum îl pătrundea. Cu orice secundă petrecută în aceste locuri contaminarea se adâncea. Tremurând de ură, examină podeau cu gândaci și se uită din nou la ospătar ca și cum ar fi descoperit unul. Fără ajutorul băiatului, însă, un bărbat rotofei și cu ochi indolenți își făcu apariția în spatele său. Acesta avea fața murdară și părul și barba încâlcite, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
dat românii au ajuns a fi prezenți în toate marile centre americane, aria inițială a stabilirii lor era circumscrisă statelor estice, așa cum se întâmpla și cu emigrația provenită, în general, din estul, sudul și centrul Europei. Realizând această circumstanță, Ioan Podea arăta că, la începutul secolului XX, „cei mai mulți s-au așezat în statele New York, Pennsylvania, Indiana, Illinois și West Virginia”. Paisprezece ani mai târziu, Șerban Drutzu și Andrei Popovici observau că “în ordinea importanței numerice, după state și localități, românii se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în prezența unei conștiințe”. Până a se ajunge însă la situația de azi, americanizarea a fost un proces cu o evoluție complexă și adeseori contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decât că, probabil, „câteva colonii românești s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
treptele, dar și perioadele de flux și reflux. Fără a ne propune o înregistrare a tuturor încercărilor de periodizare a emigrației române către America și Canada, amintim, bunăoară, că, la începuturile celui de-al doilea deceniu al secolului XX, Ioan Podea considera că abia după 1880 putem vorbi despre evoluția emigrării ca un proces istoric. însă, la acea dată, nu se punea problema unei divizări temporale a acesteia, deși intenția exista. Șerban Drutzu și Andrei Popovici acceptau, în 1926, că emigrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
America: Cross-Cultural Perspectives, ed. cit., p. 51. Alexandru Nemoianu, op.cit., p. 147. Sherman David Spector, Romania at the Paris Peace Conference: A Study of the Diplomacy of Ioan I.C. Bratianu, The Center for Romanian Studies, Iași, 1995, p. 52. Ioan Podea, op.cit., p. 83. Aureliu Ion Popescu, art.cit., p. 626. Alexandru Nemoianu, op.cit., pp. 68-69. Vezi și Samuel Beck, art.cit., pp. 35, 40; Eric Foner and John A. Garraty (eds.), op.cit., p. 535. Andrei Popovici, op.cit., p. 5. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
său luxos din interiorul unui zgârie-nori. Era întâia oară când, luând liftul, urcasem rapid spre un etaj sus de tot și când, ușa liftului deschizându-se silențios, o priveliște ca de vis mi se arătă în fața ochilor: apartamentul ultraelegant și Podea înaintea mea, primindu-mă drept în mijlocul lui, un ins înalt, falnic, un ardelean ajuns, un bărbat cum rar se mai vede azi... Nu știam dacă Podea era quaker sau nu. Nu pui însă astfel de întrebări ca prostul, bineînțeles; mai
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
silențios, o priveliște ca de vis mi se arătă în fața ochilor: apartamentul ultraelegant și Podea înaintea mea, primindu-mă drept în mijlocul lui, un ins înalt, falnic, un ardelean ajuns, un bărbat cum rar se mai vede azi... Nu știam dacă Podea era quaker sau nu. Nu pui însă astfel de întrebări ca prostul, bineînțeles; mai ales că omul îmi arăta o deosebită considerațiune, în orice caz mai multă decât aș fi meritat. De fapt, asistasem la două adunări de quakeri, prima
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
Capitalei se făcea cu lumînări de seu în felinare iar boierii umblau noaptea cu masalaua alcătuită din zdrențe muiate în păcură încinse pe un băț înconjurat de grătare de fier, purtate, desigur, de slugi, de obicei țigani (masalagii) pe străzile podite cu bîrne. Să adaug că Papazoglu, încă în 1891, ținea să menționeze că au fost și domnitori fanarioți pozitivi și îi menționează pe Alexandru Ipsilanti (creatorul, în 1780, al Academiei de la Sfîntul Sava), Const. Ipsilanti și Ioan Caragea (înfăptuitorul legiuirii
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
de producție a fabricii în 2008. Primul lot și ultimul a fost de 10 autobuze. Patru au fost vândute unor firme de transport internațional. Nicio primărie din țară nu a dorit autobuzele Roman. Autobuzul Urban Crosstown are motorizare EURO 5, podea total coborâtă, caroserie autoportantă, dispozitive tehnice destinate să faciliteze accesul persoanelor cu mobilitate redusă și sistem de siguranță care nu permite plecarea autobuzului cu ușile deschise. Are o capacitate totală de 91 de persoane, pe scaune și în picioare și
Autobuzul românesc, nedorit la noi în țară, ajunge la arabi by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50370_a_51695]
-
documente de arhivă despre el, cel puțin până în prezent - pentru totdeauna! Sigur că, în Iași, Creangă probează voința, din momentul în care i se trezește conștiința scriitoricească, de a păstra cu fidelitate tradițiile rurale și în bojdeuca din }icău își podește o cameră cu lut ca la Humulești, sigur că va scrie basme, sigur că în comparație cu Tg. Neamț și Fălticeni, Humuleștiul, așa rămânem cu impresia după ce închidem paginile amintirilor, e cu mult mai mult. Viitorul scriitor este îndurerat pentru că lasă "farmecul
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
uluitoare: podina întreagă, uriașă, a unei locuințe de Ev Mediu, incendiată probabil în timpul asediului prințului Eugeniu de Savoya asupra Cetății din 1716. În... „fața casei“, echipa de cercetători a descoperit o largă și frumoasă stradă veche de peste 400 de ani, podită cu bârne de lemn. Material ceramic, cuie și belciuge de fier, oase și alte fragmente completează comoara. „Așa ceva vezi o dată în viață, descoperirile fiind importante pentru că există foarte puține informații despre locuirea timișoreană de dinaintea perioadei austriece“, explică prof. Florin Drașovean
Agenda2006-21-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284982_a_286311]
-
hârtie; parchet dublu stratificat; lamparchet (parchet lamelar); parchet triplu stratificat cu straturi din aceeași esență de lemn; parchet masiv de stejar tip finger joint, parchet masiv din stejar, salcâm, frasin, ulm, fag, carpen, anin, cu lungimi diferite; parchet masiv tip podea; parchet lemn Bauwerk import Austria - pentru trafic slab, mediu, intens sau foarte intens, din lemn de stejar, cireș, păr, nuc, arțar, salcâm, larice, brad, pin ș. a.; parchet la lungimea camerei (maxim 6 m); panouri finger joint (îmbinate în dinți
Agenda2005-27-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283904_a_285233]
-
Rudaci Lucia Alexandru Podea este hunedoreanul care combină siderurgia și arta într-un mod excepțional. A terminat Facultatea de Metalurgie, cu specializarea “Deformări plastice”, iar în prezent este deputy manager la ArcelorMittal, Hunedoara. Am citit despre dumneavoastră că, la început, ați fost pasionat doar
Alexandru Podea - siderurgie şi artă by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/21631_a_22956]
-
operațiune de contracție | | | | |finisare permanentă, decatare, | | | | |impregnare; remaiere, curățare de | | | | |noduri) cu condiția că valoarea | | | | |țesăturilor neimprimate folosite să a | | | | |nu depășească 47,5% din prețul de | | | | |uzina al produsului | | | | | | | | | | | | | 5904 |Linoleum, decupat sau |Fabricare din fire1) | | | |nedecupat; acoperitoare de | | | | |podea constând dintr-un strat | | | | |aplicat pe un suport textil, | | | | |decupate sau nedecupate | | | | | | | | | 5905 |Tapete din materiale textile: | | | | |- impregnate, acoperite sau |Fabricare din fire | | | |învelite cu cauciuc, material | | | | |plastic sau alte materiale | | | | | | | | | |- altele |Fabricare din1): | | | | |- fire de nucă de cocos | | | | |- fibre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]
-
bărci închiriate, ale căror prețuri se triplează în astfel de ocazii, continuă Filip. Iau tot, absolut tot, fără să aleagă: lăzi cu băutură, provizii de hrană, îmbrăcăminte, mobilier din cabine, odgoane, piese din sala mașinilor, chiuvete, scândurile cu care e podită puntea... într-un cuvânt tot. Nimic nu este nefolosibil sau nevandabil. Mai ales că este pe gratis. Cu cât faci mai multe drumuri, cu atât ești mai câștigat. De fiecare dată ajung să se ncaiere și chiar să se înjunghie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga urcă tremurătoare și umedă pe zidul rece al bisericii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
căuș și prinse strâns pumnul ei în căuș. Era rândul ei să vină cu mâna cealaltă spre mâna lui; o atingere ușoară, apoi o mângâiere delicată și mâna ei se pierdu sub mâneca caftanului. Drumul, ca să nu fie înnoroiat, fusese podit cu trunchiuri de stejar cioplite și loviturile copitelor potcovite ale cailor aveau o rezonanță deosebită în tăcerea nopții. Se auzea până în mahalale că vodă trece pe podul Mogoșoaiei spre palatul de pe malul lacului. — Podul Mogoșoaiei, așa o să-i rămână numele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în voia contemplării dregătorilor doar profilul său. Ascultă impersonal dările de seamă și proiectele miniștrilor săi fără să facă vreun semn. Toate acestea le știa foarte bine Kuciuk Selin. Întâmpinat personal de domn în afara orașului, pășind alături de el pe ulița podită cu trunchiuri de stejar, primit călduros după-amiază în divan, toate acestea îl făceau să se simtă ca intrat în altă lume, o lume a împăraților din basme, o lume a rafinamentului amabil, dar îl și obligau să se poarte ca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]