155 matches
-
Momente, Schițe, Notițe critice, Minerva, București, 1974, p. 133. 60 Ibidem. 61 Ibidem. 62 Mircea Eliade, Întoarcerea din Rai, Editura Garamond Internațional, București, 1995, p. 76. 63 Ibidem. 64 Al. O. Teodoreanu, op. cit., p. 261. 65 Tudor Arghezi, Dodi și Podi, în revista Manuscriptum, nr. 2/1980, p. 27. 66 Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933, p. 76. 67 Ibidem. 68 Tudor Arghezi, Teatru, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 62. 69 Tudor Arghezi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
strașină lată și ceardac înalt, dominând ograda. Pe poarta larg deschisă, se puteau vedea grajdul, cotețul pentru orătănii, și alte acareturi trebuitoare într-o ocină. Totul era făcut trainic, din bârne de lemn tare. Chilerul, tinda largă între două odăi podite cu scândură de stejar, în capătul ei un iatac cu geam ce da înspre pădure. Un șir de copaci înalți și rămuroși, străjuiesc de jur împrejur ograda. În spatele dâmbului și dilavale de gard, de jur împrejur, începe pădurea, adâncă, fară
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
IV Scăpărat dintr-o zvâcnire a mâinii, chibritul aprinde țigara ascunsă în căușul palmelor și lumina pâlpâitoare a flăcării așterne pe chipul măsliniu umbre și lumini ce conferă o expresie aproape drăcească trăsăturilor ascuțite. Cu pași ce răsună cavernos pe podeau goală din scânduri, individul pătrunde în lumină și de sub șuba groasă de iarnă, trupul firav se arată îmbrăcat în uniformă sovietică. În timp ce privirea alunecă pe lângă fiecare dintre cei de față fără să privească pe nimeni în ochi, lățește pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
plasează figura lui Van Gogh aproape de marginea dreaptă, iar șevaletul său pe cât de departe posibil înspre latura stângă. Ni se aduce aminte de Crearea omului a lui Michelangelo (vezi figura 105), la care breșa dintre cei doi centri îndepărtați este podită similar de vectorul excentric al brațului creato rului. În ambele exemple, creatorul din dreapta înfruntă creatura din partea stângă animând o, iar o atingere a degetelor realizează miracolul creației. Asemănarea se oprește însă aici. Michelangelo concepe cele două personaje înclinate unul către
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Finanțelor - Velea Constantin - șeful Serviciului vămuiri la Direcția Generală a Vămilor - Mr. Munteanu - locțiitor al șefului Direcției economice din Emanoil Departamentul Poliției - Mares Gheorghe - consilier al șefului Departamentului Comerțului Interior - Otobacu Ilie - consilier al șefului Departamentului Alimentației - Ministerul Justiției - Col. Podea Dan - consilier juridic principal, șef Oficiu juridic - Ministerul de Interne - Lt. col. Poncea - Direcția Generală pentru Pașapoarte, Evidență Pîrvu străinilor și Controlul Trecerii Frontierei - Col. Chișca - Ministerul Apărării Naționale - Secția Vasile grăniceri Anexă 2 COMPONENȚA Comisiei județene și a Capitalei PREȘEDINTE
HOTĂRÎRE nr. 969 din 18 august 1990 privind constituirea Comisiei guvernamentale pentru cercetarea, prevenirea şi combaterea sustragerilor de bunuri din unităţile producătoare şi din circuitul comercial normal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107263_a_108592]
-
Alexandrina. Judecătoria Ploiești 1. Barbu Mariana 2. Botezatu Otilia 3. Brotac Paula-Cristina 4. Fieraru Ștefan 4. Gherasim Elisabeta 6. Grozescu Veronica 7. Ion Eugenia 8. Iordan Monica 9. Marin Viorel 10. Mihalka Vera-Andrea 11. Nonea Ioana 12. Până Constantă 13. Podea Petre-Adrian 14. Pohoața Maria 15. Prepelița Gabriela-Sorina 16. Român Marian 17. Sorescu Magdalena 18. Staicu Elenă 19. Stelian Ion 20. Tănăsescu Gabriel 21. Tanasica Elenă. Judecătoria Câmpina 1. Alionte Mariana 2. Buzoianu Petruta-Simona 3. Cartianu Grigore 4. Cernica Maria 5
DECRET Nr. 244 din 1 iulie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114981_a_116310]
-
viață și să nu dureze mai mult de 3 luni. ... (5) Adăposturile animalelor trebuie să aibă podele netede, dar nu alunecoase. Minimum jumătate din suprafața totală a podelelor trebuie să fie solidă și să nu fie alcătuită din stinghii sau podea tip grătar. ... (6) Adăposturile animalelor trebuie să fie prevăzute cu o suprafață de culcare și de odihnă confortabilă, curăță și uscată, suficient de mare, având o alcătuire solidă. Suprafață de odihnă este prevăzută cu suprafețe de culcare uscate și acoperite
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2001 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137222_a_138551]
-
operațiune de contracție | | | | |finisare permanentă, decatare, | | | | |impregnare; remaiere, curățare de | | | | |noduri) cu condiția că valoarea | | | | |țesăturilor neimprimate folosite să a | | | | |nu depășească 47,5% din prețul de | | | | |uzina al produsului | | | | | | | | | | | | | 5904 |Linoleum, decupat sau |Fabricare din fire1) | | | |nedecupat; acoperitoare de | | | | |podea constând dintr-un strat | | | | |aplicat pe un suport textil, | | | | |decupate sau nedecupate | | | | | | | | | 5905 |Tapete din materiale textile: | | | | |- impregnate, acoperite sau |Fabricare din fire | | | |învelite cu cauciuc, material | | | | |plastic sau alte materiale | | | | | | | | | |- altele |Fabricare din1): | | | | |- fire de nucă de cocos | | | | |- fibre
ANEXA din 29 aprilie 1997 privind lista produselor la care se face referire în Articolul 3 (2) al acordului de comerţ liber dintre România şi Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]
-
ori este manipulat sau răcit trebuie să fie astfel situate și construite încât să se evite toate riscurile de contaminare a laptelui. Aceste amenajări trebuie să fie ușor de curățat și dezinfectat și să aibă cel putin: a) pereți și podea ușor de curățat, în special în zonele supuse ușor murdăririi sau contaminării; ... b) podea înclinată astfel încât să faciliteze drenarea și îndepărtarea ușoară a lichidelor și dejecțiilor; ... c) ventilație și iluminare adecvate; ... d) surse corespunzătoare și suficiente de apă potabilă care
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 29 august 2002 privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic şi a produselor pe bază de lapte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146198_a_147527]
-
se evite toate riscurile de contaminare a laptelui. Aceste amenajări trebuie să fie ușor de curățat și dezinfectat și să aibă cel putin: a) pereți și podea ușor de curățat, în special în zonele supuse ușor murdăririi sau contaminării; ... b) podea înclinată astfel încât să faciliteze drenarea și îndepărtarea ușoară a lichidelor și dejecțiilor; ... c) ventilație și iluminare adecvate; ... d) surse corespunzătoare și suficiente de apă potabilă care să fie conformă cu parametrii stabiliți în anexele nr. 4 și 5 la Normă
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 29 august 2002 privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic şi a produselor pe bază de lapte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146198_a_147527]
-
în Iași rădvan destul de încăpător ca să conție doi logofeți în costumul lor de paradă. Când o păreche de postelnici se urca în aceeași caleașcă, șlicele lor erau expuse a să turti sub desele caramboluri ce făcea între ele pe stradele podite cu grinzi de lemn, și, pentru a le feri de o deformare inevitabilă, bieții boieri se îndemnau a rămânea numai în fesuri, așezând baloanele lor pe banca de dinainte a trăsurii.“ Se poate bănui că, și în epoca lui de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lovea, dar a făcut un alt lucru și mai grav, pe care l-am aflat după un oarecare timp, după ce am ajuns În lagărul de la Valea NeagrăPeninsula, si anume, În complicitate cu Ghinea și cu ceilalți din conducerea lagărului, au podit ultimul vagonet din convoiul de aproximativ 30 de vagonete; acest vagonet era Încărcat la o oarecare distanță de celelalte vagonete, fiind „deservit” de doi indivizi de prin București, de profesie chelneri; era umplut imediat și era dat ca exemplu În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
întâlnită de bunicul Tatei, care făcea cărăușie între Brașov și Câmpulung-Mușcel și care mai făcea opriri de odihnă a cailor, se pare chiar în casa viitorului său socru. Referindu-se la construcția castelului și la situația țăranilor din depresiunea Branului, Podea remarca: "cetatea Branului, zidită de sașii brașoveni, nu dintr-un entuziasm patriotic, ci pentru a dobândi de la regele Ludovic... privilegii noi și, mai ales, pentru a scăpa Brașovul de tutela comitelui Secuilor...cavalerii teutoni n-au fost mari constructori de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
vom fi cei care dictează condițiile, atunci ne vom putea Înarma ca să ne putem apăra. Atunci prinții electori vor trebui să ne recunoască, să ia cunoștință de prezența noastră și de puterea noastră. Acesta e drumul spre putere. Un drum podit cu lanuri de grâu, cu mine de argint și cu oameni sănătoși și Îndrăzneți, nu podit cu sânge, cu la crimi și mizerie. Bertold Își Îmbrățișă năvalnic fratele, mișcat de emoția acestuia: — Întemeiază orașul, frate, orașele pe care le visezi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
prinții electori vor trebui să ne recunoască, să ia cunoștință de prezența noastră și de puterea noastră. Acesta e drumul spre putere. Un drum podit cu lanuri de grâu, cu mine de argint și cu oameni sănătoși și Îndrăzneți, nu podit cu sânge, cu la crimi și mizerie. Bertold Își Îmbrățișă năvalnic fratele, mișcat de emoția acestuia: — Întemeiază orașul, frate, orașele pe care le visezi. știu că vei reuși să faci ce-ți propui. Tu ești omul vremurilor care vin, tu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de pe Stouf (Stouffă“ (H. Schadek, Karl Schmid, op. cit.ă. Tradiția spune că nobilii de acolo erau foarte cruzi cu supușii lor. De exemplu, Adalbrecht (Adelbrecht, Adalbert?ă și-a Înju gat iobagii și a arat cu ei, iar Matilde a podit drumul spre bise rică cu pâini ca să nu-și murdărească picioarele, deși șer bii mureau de foame (Theo Überdick, Wie Freiburg Freiburg Wurde, Schillinger Verlag, Freiburg im Breisgau, 1985. 18. Acest eveniment a generat multe povestiri, păreri sau dări de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de austrieci). Așa s-a născut Podul Mogoșoaiei, care avea să devină cea mai celebră stradă bucureșteană și chiar, Într-o vreme, din Întreg sud-estul Europei.<endnote id="2"/> „Mogoșoaia“ fiindcă ducea spre palatul domnesc, iar „pod“, fiindcă era pavată, „podită“, cu bârne de stejar așezate transversal. Așa a arătat pavajul Bucureștiului, al puținelor străzi de altfel care erau „podite“, până spre mijlocul secolului al XIX-lea. Explicația stă În faptul că Bucureștiul nu avea piatră, În schimb avea lemn din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Într-o vreme, din Întreg sud-estul Europei.<endnote id="2"/> „Mogoșoaia“ fiindcă ducea spre palatul domnesc, iar „pod“, fiindcă era pavată, „podită“, cu bârne de stejar așezate transversal. Așa a arătat pavajul Bucureștiului, al puținelor străzi de altfel care erau „podite“, până spre mijlocul secolului al XIX-lea. Explicația stă În faptul că Bucureștiul nu avea piatră, În schimb avea lemn din belșug. Ceea ce frapează și astăzi la vechiul Pod al Mogoșoaiei, devenit În 1878 Calea Victoriei (În amintirea „Războiului de Independență
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea cucuvea cișmea lama meterhanea fedea cafenea feregea testea micșunea lalea cercevea sau giurgiuvea giubea ghiulea mascara hasa curea livrea lulea mula marda narghilea pavea podea pafta haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în peretele în spre amiază. Ferestrele aveau cruce și erau foarte mici și nu aveau sticlă, ci o piele de bîrdizan, legată cu o sfoară. Ferestrele erau așa de mari cam cât ai baga un pumn. Pe jos nu era podit ci lipit cu lut. Casa era acoperită cu pae si puse prăjini să nu ia vântul paile. Cînd facea foc în vatră fumul se urca în pod și de acolo pe-o bortă făcută în acoperiș eșia afară care vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
prime cât și prin acțiunea difuză, la nivelul a numeroase centre mici. Mai mult, la noi s’a Încercat chiar o refolosire. Nu are importanță a cui a fost casa din Histria, un autohton ori un grec, dar acela a podit-o cu câteva sute de gâturi de amforă recuperate. Oricum, locul Își spunea cuvântul. Există o mare deosebire Între ceramica autohtonă și cea romană. Dacă ultima, vorba arheologilor, e făcută dintr’o pastă fină, cea autohtonă e dintr’o pastă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cârciumar, ori crâșmar (după cum se nimerea și după vorba clienților). Pe vremea lui nu erau încă baruri și nici barmani; și băuturile erau altele, mai ales vinuri, acrișoare toamna, limpezite iarna, când mesele se adunau în încăperile solide ale crâșmei, podite cu bârne groase de stejar și încheiate, în tavan, cu alte bârne, afumate. Pomenește și Caragiale de "Zece mese". Nu mai este nimic acum, nici crâșma, nici liliacul din curtea cu alei prunduite și boscheți de tuia și nici hârdaiele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dat românii au ajuns a fi prezenți în toate marile centre americane, aria inițială a stabilirii lor era circumscrisă statelor estice, așa cum se întâmpla și cu emigrația provenită, în general, din estul, sudul și centrul Europei. Realizând această circumstanță, Ioan Podea arăta că, la începutul secolului XX, „cei mai mulți s-au așezat în statele New York, Pennsylvania, Indiana, Illinois și West Virginia”. Paisprezece ani mai târziu, Șerban Drutzu și Andrei Popovici observau că “în ordinea importanței numerice, după state și localități, românii se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în prezența unei conștiințe”. Până a se ajunge însă la situația de azi, americanizarea a fost un proces cu o evoluție complexă și adeseori contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decât că, probabil, „câteva colonii românești s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
treptele, dar și perioadele de flux și reflux. Fără a ne propune o înregistrare a tuturor încercărilor de periodizare a emigrației române către America și Canada, amintim, bunăoară, că, la începuturile celui de-al doilea deceniu al secolului XX, Ioan Podea considera că abia după 1880 putem vorbi despre evoluția emigrării ca un proces istoric. însă, la acea dată, nu se punea problema unei divizări temporale a acesteia, deși intenția exista. Șerban Drutzu și Andrei Popovici acceptau, în 1926, că emigrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]