42,587 matches
-
zaruri/ pe pîntecul balenei albe;/ muzică purpurie - tatuajul/ unei dansatoare se zvîrcolește" (ibidem). Ori cultiva un grotesc solemn, cu inserturi mitologice, o degradare aulica, țeapăna: "Cu lira lui dezacordata trece/ Orfeu pe sub bolțile de piatră crăpate/ tăi peste începutul acestui poem/ și rămîn doar bolțile de piatră crăpate/ dintr-un oraș unde rînza e rege/ și brînză regina/ nebunii fac tumbe în săli de consiliu/ după uși capitonate se ghiceste-n cafea/ mască sub care regele va veni deseară/ la bălul
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
1812 nici n-avea idee de ce înseamnă literatura și care operă își arată impenetrabilitatea și astăzi când constatăm cu stupoare că despre bijuteria lui Budai-Deleanu nu s-au scris decât două (2) cărți!? Personal cred că nepublicarea în epocă a poemului se explică prin intuiția extraordinară cu care scriitorul ardelean era înzestrat și care înțelegea că nimeni, atunci, nu era pregătit pentru opera lui. Ne-o arată cu prisosință istoria receptării epopeii după 1925, iar să afirmi că vremea Țiganiadei, "unica
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
1925, iar să afirmi că vremea Țiganiadei, "unica ei vreme", ar fi fost acel moment, 1810-1812, este o obtuzitate de neînțeles. Cărtărescu, de pildă, consideră epopeea una dintre cele mai sofisticate construcții epice din literatura noastră și, adaug eu, singurul poem care poate sta alături, la orice nivel, de Levantul. Din aceste considerații confuze, asupra cărora ne-am oprit tocmai pentru că le-am găsit semnificative, se poate ușor desprinde o atitudine comună foarte multor oameni implicați în procesul literar de azi
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
Irina Marin Volumul de poezie Acul și steaua al domnului Gheorghe Grigurcu se înscrie în zona metaforicului revelatoriu. De dimensiuni reduse, epigramatice, poemele sale au, de cele mai multe ori, concentrația lirică a unui haiku și calitatea acestuia de a surprinde instantaneul fulgurant al unei stări trecătoare: "Buzele crinului/ înverzite de iarba/ pe care atât de discret/ o paște"; sau: Un munte/ cum un uger
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
de hagiu,/ pînă ce-a fost absorbita prin pori și s'a asimilat/ în toate celulele trupului meu,/ și în schelet,/ iar țesătura ei sclipitoare a devenit un țesut. De ce încerci să negi,/ de ce pretinzi că nu știi ce flanela..." Poemul are această aparentă narativa înșelătoare, iar motivul e atît de camuflat, de personalizat, încît cu greu mai poate fi excavat din textul de acum. Poeziile lui Ursachi invită de multe ori la acest tip de arheologie, la săpături ce trebuie
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
încît cu greu mai poate fi excavat din textul de acum. Poeziile lui Ursachi invită de multe ori la acest tip de arheologie, la săpături ce trebuie însă realizate cu instrumente chirurgicale. Pentru că de multe ori există un fundal al poemelor, fie el sonor, de ritm sau de subiect, un fundal care trimite la altceva din istoria poeziei românești și universale, poezie pe care trebuie să ne amintim că o cunoaște că nimeni altul. în biografia să spectaculoasă un moment important
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
vine de data asta din Halima: "Veneam de departe, albastru derviș/ și ostenit după șirul de ani,/ purtăm pe vesmânt și pe frunte înscriși/ versete din Pali și psalmi din Coran." Persistă obsesia "Odei" eminesciene, din care apar în diverse poeme frînturi rescrise sau idei reluate. Așa se întîmplă în "Oda crepusculara" din volumul Diotima din 1975. Obsesia reapare într-un poem inedit, "Oda" și într-un fel cu totul ciudat în "Portretul unui vânator", tot din 1975. Aici tema e
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
pe frunte înscriși/ versete din Pali și psalmi din Coran." Persistă obsesia "Odei" eminesciene, din care apar în diverse poeme frînturi rescrise sau idei reluate. Așa se întîmplă în "Oda crepusculara" din volumul Diotima din 1975. Obsesia reapare într-un poem inedit, "Oda" și într-un fel cu totul ciudat în "Portretul unui vânator", tot din 1975. Aici tema e marcată de reluarea într-o singură secvență a construcției cu ritm safic, sonoritatea fiind cu totul stranie. Există însă o poezie
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
într-un fel cu totul ciudat în "Portretul unui vânator", tot din 1975. Aici tema e marcată de reluarea într-o singură secvență a construcției cu ritm safic, sonoritatea fiind cu totul stranie. Există însă o poezie care reia acest poem în întregime, dar așa cum am mai spus, reluarea se face în stilul personal al poetului Ursachi. Nu e vorba de pastișa, nici de parafrază, cu atît mai puțin de parodie. Cuvintele originale sînt folosite mai degrabă ca un schelet pe
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
lui Mihai Ursachi, nu ajung niciodată să sufoce naturalețea, umorul care de multe ori cîștiga bătălia cu filosofia. Nu e vorba despre un umor al poantei de final, ca la Sorescu, ci de un umor bine dozat de-a lungul poemului, de o ironie care flanchează constant versurile. Cîteodată acest umor e pe de-a întregul la suprafață, acoperind cu totul, într-un fel grijuliu și protector, pudic oarecum, miezul serios și poate chiar tragic al textului: "Vezi'ti de treabă
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
tu care ți-ai amăgit/ insomniile cu sanskrita, cu Schlegel, cu Bopp, pentru ce/ persecuți tipografii, zețarii, amicii, oamenii cei/ cumsecade (criticii literări nu conteaza - șunt mult prea/ șireți ca să citească vreodată ceva). Iată din nou/ ai mai scris un poem, te-ai mai tras încă o dată pe/ sfoară, mai bine/ te-ai face copac, boiler electric sau varză./ Termină naibii." Biografia Nu poate fi trecută cu vederea biografia acestui extraordinar poet, o biografie care e pe masura poeziei, în spectaculozitate
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
începătorii în plăcerea lecturii, în satisfacția exercițiului de arheologie livresca, în degustarea în tihna a unei poezii de un farmec cu totul special. Și pentru amintire sau pentru îndemn la citire, iată cîteva titluri pe care rafinații le vor recunoaște: "Poem despre domnișoara Gabriela Șerban și despre unică noastră întîlnire la o expoziție suedeză de pictură", "Jâltul verde", "Palmierul Tallipot", "Din reveriile domnului R.", "Missa Solemnis", "Vila Rosenkranz", "Meditația din Golful Francezului".
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
o dată, evident pentru a mă întreba ce se mai întîmplă cu acest text, și eu i-am spus că e OK, o să i-l trimit imediat, ba chiar i-am și citit un fragment ca să mă creadă, e un adevărat poem, mi-a spus el, cam asta aș vrea și eu, i-am răspuns, și Ioan Alexandru și Vasile Gorduz ar merita cîte un poem amplu și încăpător precum foșnirea mătăsoasă a mărilor de sare (citat din memorie), text pe care
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
trimit imediat, ba chiar i-am și citit un fragment ca să mă creadă, e un adevărat poem, mi-a spus el, cam asta aș vrea și eu, i-am răspuns, și Ioan Alexandru și Vasile Gorduz ar merita cîte un poem amplu și încăpător precum foșnirea mătăsoasă a mărilor de sare (citat din memorie), text pe care l-am terminat chiar astăzi, 26-08-2002, ora 16.30, și pe care i-l trimit la adresa de e-mail convenită, adică icioba@rsb.ro și
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
ar citi comentarea ei, nu e așa? Răsfoind publicațiile lunii august, am dat peste destule poezii frumoase, care merită a fi aduse în atenția cititorilor. În Familia orădeană, o mai veche cunoștință: dl Traian Ștef. Cu un admirabil și trist poem. Tot acolo dl Ion Podosu, pe care Cronicarul îl citește pentru prima oară. Poeme simple și clare. În Revista română (nr. 2) de la Iași, o admirabilă pagină Liviu Antonesei. Am putea continua. Citiți poezie, doamnelor și domnilor! De scris, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
destule poezii frumoase, care merită a fi aduse în atenția cititorilor. În Familia orădeană, o mai veche cunoștință: dl Traian Ștef. Cu un admirabil și trist poem. Tot acolo dl Ion Podosu, pe care Cronicarul îl citește pentru prima oară. Poeme simple și clare. În Revista română (nr. 2) de la Iași, o admirabilă pagină Liviu Antonesei. Am putea continua. Citiți poezie, doamnelor și domnilor! De scris, se scrie. Chițibușuri Dl Mircea Iorgulescu trebuia să se facă avocat. Prezența d-sale printre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
cărți. Cititorul este cel care decide dacă o carte rămâne sau nu. Cititorul este cel care decide dacă o carte devine clasică sau nu. Cititorul este cel care decide ce este acea carte. Camões a vrut, probabil, să scrie un poem care să justifice existența regatului Portugaliei, dar cititorii îl citesc astăzi ca o parte a literaturii clasice sau ca o mărturie a unei călătorii alegorice. În orice caz, cititorul este cel care determină întotdeauna ce este un text. Î.: Fiecare
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
crea un text nou: era lectura lui Borges. Începeam cu un text de Kipling care-l făcea să se gândească la un text de Platon care-i amintea de o povestire a Agathei Christie care-i aducea aminte de un poem de... Î.: Era ca un soi de carusel literar permanent. R.: Era un haos organizat. Î.: Pe vremea aceea erați încă un adolescent. R.: Aveam cincisprezece, șaisprezece ani. I-am citit lui Borges de la cincisprezece până la optsprezece ani. Î.: Așadar
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
îl caracterizează din plin pe acest critic. într-un alt pasaj din Amintiri (1981), povestește cum i-a decriptat lui Lovinescu în numai cîteva fraze un vers obscur al lui Mallarmé. Lovinescu a reacționat dur, spunînd că simplifică nepermis un poem. După cîtva timp, povestește Cioculescu, interpretării i-a fost recunoscută valoarea chiar de către Lovinescu... Nu era un vers reprezentativ pentru Mallarmé, era ales la întîmplare. Cioculescu găsește esențialul în orice piesă a operei. Viziunea profund organică asupra literaturii îl aduce
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
livrești și la atitudinea gravă, de ordin metafizic, de pînă acum. Vădind o mai accentuată tendință de simplificare a limbajului sibilinic, oracular care făcea dificilă receptarea versurilor din Istm, Tobele fragede sau chiar din Copacul cu 10.000 de imagini, poemele de acum îi aduc în scenă pe "bătrînul orb purtat de mînă de un copil (și nu invers)", pe frizerul care "perorează către scaunul gol din fața oglinzii", pe mirele ce "se tupilase-n frigider" și "citea ziarul minuscul cît un
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
ludic și ironic de a explora "fața nevăzută a lucrurilor". În acest scop, poetul regizează veritabile demonstrații de virtuozitate "funambulescă", dialogurile aparent lipsite de sens - alunecînd adesea, ca la suprarealiști, în zona umorului absurd - se desfășoară halucinant, imprevizibil, ca în poemul intitulat Valiza de mînă, după părerea mea unul dintre cele mai izbutite din volum: "Eram numai noi/ și soarele roșu/ ca un pește cu nasturi așezat în fotoliu.// am întrebat-o: n-ai vrea/ să ai falus/ și un tată
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
de poezii al lui Ion Mircea pare să propună o terapie prin memorie (un exercițiu de anamneză!?), prin intermediul unei scriituri originale (chiar în privința aspectului grafic ar fi de remarcat modul atipic de a fragmenta/ unifica discursul prin inserarea unor "implozii" - poeme de mici dimensiuni, caligrafiate, și purtînd, obsesiv, același titlu). Prin toate acestea, dincolo de orice capricii ale modei literare, versurile autorului nostru se plasează sub semnul regal al poeziei adevărate. Ion Mircea - Șocul oxigenului, Editura Vinea, 2002, 72 de pagini, f.p.
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
și rugăciune. E o întîmpinare a acelei metafizici estetice căreia i-a dat expresie abatele Bremond (La poésie pure, Prière et poésie, 1926). Reformulînd unele principii scolastice, acesta propunea conceptul unei "poezii pure", ambivalente, imanente și în același timp transcendente poemului. În vederile sale experiența mistică nu absoarbe poemul, ci-l pătrunde, îi învăluie specificul. Misterul însuși de care poezia e inseparabilă nu l-ar putea lipsi de aura lui sacrală. În discuțiile prilejuite de problema poeziei pure, mai acum zece
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
estetice căreia i-a dat expresie abatele Bremond (La poésie pure, Prière et poésie, 1926). Reformulînd unele principii scolastice, acesta propunea conceptul unei "poezii pure", ambivalente, imanente și în același timp transcendente poemului. În vederile sale experiența mistică nu absoarbe poemul, ci-l pătrunde, îi învăluie specificul. Misterul însuși de care poezia e inseparabilă nu l-ar putea lipsi de aura lui sacrală. În discuțiile prilejuite de problema poeziei pure, mai acum zece ani, scrie Șerban Cioculescu, s-a făcut apropierea
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
Aspectelor lirice contemporane vădește, dimpotrivă, în ciuda vocației sale intelectualiste, "laice", o remarcabilă înțelegere pentru o asemenea perspectivă "de adîncime". Henry Bremond însuși va admite, în cadrul amplelor controverse ce le-a iscat, că factorii raționali joacă un incontestabil rol în elaborarea poemului, deși cooperează, inevitabil, cu cei iraționali. Dispunînd de un instrumentar variat, cu specificare sensibilă ca și abstractă, în diverse gradații, creația poetică produce o elevație spirituală, analoagă experienței mistice, dar fără o identificare cu aceasta. Arta nu e o imitație
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]