7,468 matches
-
străzi dezlînate, dezmiardă milos cîinii/ fără stăpîn, îi hrănește/ fără să ceară voie primarului,// jăndarului. Redactorului șef,/ nici atît!/ Nici capul meu nu mai are nevoie/ de mine” (Trupul meu umblă singur). Dar se înregistrează și o altă disociere. Făptura poetei năpădite de provincia distrugătoare o ascunde, cum o crisalidă, pe cea a „văduvei” al cărei trup „de un veac e tînăr”, posedînd un „grumaz fraged și inocent” și o piele ca a „cobrei regale”. E - mai încape vorbă? - perspectiva unei
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
la Ferrara. Prin el, adresa mea s-a răspîndit în Italia ca o boală contagioasă. Am fost bombardat cu scrisori din toate colțurile Italiei. Aproape toate începeau cu „caro amico”, dar cei mai mulți dintre corespondenții mei mă numeau „carissimo e illustrissimo poeta”. Asta m-a făcut să rup relațiile cu acest popor prea entuziast.» 16) Într-adevăr, proiectul unui volum de literatură neagră elaborat împreună cu futuristul Mériano avea să eșueze. Într-o scrisoare către Mériano, Tzara i-a împărtășit decepția sa în fața
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
probabil ar face 90% dintre scriitorii de astăzi) părțile mai puțin convenabile, pe alocuri penibile sau care ar putea fi privite astăzi ca probe de incorectitudine politică. Răspunzînd întrebărilor puse de un redactor al revistei „Echinox” la sfîrșitul anului 1979 poeta vorbește în stilul exaltat al epocii, cu frenezia vîrstei foarte tinere despre epoca pe care o trăiește și despre rostul poeților din generația ei: „Fără îndoială că epoca de azi, atît de complexă, de multiformă, de problematică și problematizantă, de
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
o boală etc.) o face pe Magda Cârneci să intuiască dimensiunile exacte ale dramei românilor stabiliți în Occident în timpul regimului comunist. Poetrix. Texte despre poezie și alte eseuri este o carte despre poetica optzecistă (și nu numai), scrisă de o poetă și, în același timp, o excelentă teoreticiană, a cărei carieră literară se confundă cu însăși istoria acestei mișcări literare (și chiar culturale). De aceea, ea nu mai are nevoie de nici o recomandare. Magda Cârneci, Poetrix. Texte despre poezie și alte
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
capăt distrug, prin delire și sinceritate masive, secretul sentimentelor, partea frumoasă a trăirilor acoperindu-se acum ca de sângele măcelăriei ori miasmele sălii de disecție. Atâta impudoare vă va da curând de gândit? Dacă nu, cred că veți intra, ca poetă, într-o competiție tragică cu nebunia lumii întregi, care nu are de gând nici să piardă partida și nici să vă piardă. Am căutat un poem ceva mai cuminte, holurile liceului: „liceul ăsta miroase a urină de câine/ dimineața femeile
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
de la 1 noiembrie 1944, factor de dureroasă decizie a ruperii legăturii oficiale cu țara și preferarea exilului, ca loc de a-și continua lupta, începută încă de pe băncile liceului, prin poezie și publicistică. Textul Programe del Acto de Homenaje al poeta Aron Cotruș consemnează participarea scriitorilor și oamenilor de știință spanioli, la Madrid când, la 14 iunie 1952, în Aula Institutului de Cultură Hispanică, poetului i se sărbătorește atingerea vârstei de 60 de ani. Academia Regală Spaniolă și Academia Regală „de
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
Cu ocazia Împlinirii vârstei de 79 ani, urez poetei Nora IUGA un călduros „LA MULTI ANI!” Nora IUGA (pe numele adevărat Eleonara Almosnino, născută Eleonora Iuga la 4 ianuarie 1931, ) este o poetă română, romancieră și traducătoare din limba germană. Este soția poetului George ALMOSNINO și mama balerinului Tiberiu
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
Cu ocazia Împlinirii vârstei de 79 ani, urez poetei Nora IUGA un călduros „LA MULTI ANI!” Nora IUGA (pe numele adevărat Eleonara Almosnino, născută Eleonora Iuga la 4 ianuarie 1931, ) este o poetă română, romancieră și traducătoare din limba germană. Este soția poetului George ALMOSNINO și mama balerinului Tiberiu ALMOSNINO. Este licențiată a Facultății de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din București (1953). I-a avut ca profesori, printre alții, pe Tudor Vianu și
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
Ileana Mălăncioiu a lui Daniel Cristea-Enache din care au fost publicate ample extrase în "Apostrof" și "Adevărul literar și artistic" se anunță un eveniment editorial ce va stîrni valuri. Semnalăm în fragmentul din "Adevărul literar..." nr. 673 o eroare a poetei, ce se cere remediată în volumul anunțat pentru toamnă de Ed. Polirom. Spune Ileana Mălăncioiu: "De altfel, patima cu care-i priveam în primii ani de după Revoluție pe «apoliticii» de la Cotroceni nu se putea să rămînă aceeași, de vreme ce un opozant
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
absolut. Se instituiau "corespondențe" de expresionistă factură între ființă și ambianța acesteia, în accepția cea mai generoasă a ultimei. Pătrunzînd în profunzimile inextricabile ale materiei, în împletirea ei de fețe și mișcări, în amestecurile ei de viață și de moarte, poeta ne mărturisește că se simte deopotrivă "regină" și "sclavă". De bunăseamă "regină" prin funcția creatoare al cărei agent se recunoaște, "sclavă" prin conținutul procesului de osmoză cu lumea materialităților consolator-provocatoare: "Sunt fericită, iartă-mă, Absalom necesar/ Că tocmai eu sclava
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
azi, postmodernă, adică ușor ludică, glumeț relativizantă față de lumea neașteptată a începuturilor. Insondabilele adîncuri primare apar "îmblînzite" printr-o rostire parodică, cuprinse într-un discurs menit a neutraliza potențialul lor exploziv. Extrapolînd un peisaj cu altă adresă, putem aprecia că poeta se comportă cu universul astfel: "Îi dam pastile natur cu gust/ ( Cele din farmacie nu aveau),/ Îi aruncam pe masă, pe șleau/ Moloz, moluște, mîzgă de must./ ÎI luam cu momeli ca pe-un copil,// Ca pe-un copil bătrîn
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
sclavă", Ileana Roman exprimă neîndoios o criză de identitate a ființei. O criză ce reprezintă în planul existențial ne îngăduim a crede un reflex al servituților alienante ale regimului totalitar, amintite mai sus, care i-au dat mult de furcă poetei și care au împins-o către o frenetică îmbrățișare a materialităților ( o cură de autentificare). Iar în planul poeticii, constituie un ecou al dezabuzării ( post)moderniste, care, neacceptîndu-și nemijlocit subiectul, își cîștigă dreptul de-a nu-și accepta nemijlocit nici
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
un bălegar/ De vise și de bumerange/ Lumina-i deschisese ochii/ Ca două goange.// Și pus în situația aceea/ De a se urina în iarbă/ Era indiferent ca rîul/ Prin care treci desculț în grabă" ( Un coridor). La persoana întîi, poeta practică o dedublare, un "joc dual" spre a o cita, transferîndu-se în lucruri, despărțindu-se de sine, lăsîndu-și în urmă făptura precum un lest delicat: "Mă întîlneam cu fluviul pe mal / Două trupuri străine și plînse/ Parcă de altcineva/ Care
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
prin procedeele simplității bucolice: "Ești singur, iar nu știi ce zic,/ Eu zac în iarbă ca o cruce/ M-aș ridica doar să-ți ating/ Coroana de copac ferice" ( ibidem). Să ne întoarcem la imaginea lumii, care vădește sub pana poetei o visceralitate sublimată, mitologică. Atrasă și concomitent respinsă de concret, poeta îl cultivă într-un registru dublu, cu scopul de a-l dezamorsa, o dată trecîndu-l prin grila parodică, apoi prin cea a unei rafinări, a unei "tescuiri" din care să
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
Eu zac în iarbă ca o cruce/ M-aș ridica doar să-ți ating/ Coroana de copac ferice" ( ibidem). Să ne întoarcem la imaginea lumii, care vădește sub pana poetei o visceralitate sublimată, mitologică. Atrasă și concomitent respinsă de concret, poeta îl cultivă într-un registru dublu, cu scopul de a-l dezamorsa, o dată trecîndu-l prin grila parodică, apoi prin cea a unei rafinări, a unei "tescuiri" din care să rezulte o ținută stilistică. Spre deosebire, bunăoară, de Ion Alexandru care
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
scos cuvintele pe mal/ Eram goi ca la-nceput/ Din ce eram eu nenăscut/ Înger cu versul meu s-a văzut" ( ibidem). Cerul devine, pe rîu, "cursiv" cum un Text, "versul" se asociază cu "inversul", într-o "neliniște de Rai". Poeta își mixează scrisul nu numai cu rugăciunea, ci și cu un ritual exorcistic, indice al unei vitalități tulburi, arhaice: Și-am scris la lumina pupilelor duble/ O sută de versuri fără unu / ( Cel care ne mănîncă delirul tăcerii/ Cu gura
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
poetic în Aula Bibliotecii Municipale "Radu Rosetti". Citesc din textele lor Dumitru Buzatu, Constantin Th. Ciobanu, Alexandru Dumitru, Dan Sandu, Viorel Savin, Cassian Maria Spiridon (aplaudat după fiecare poem). Sala este cuprinsă de emoțe la aparița pe scenă a marii poete Ileana Mălăncioiu. Versurile ei sunt ascultate cu evlavie, ca un mesaj din care nu trebuie să se piardă nici un cuvânt. Un succes remarcabil are, apoi, recitalul violonistului Șerban Lupu, acompaniat la pian, cu grațe, de Viorica Boerescu (soța colaboratorului nostru
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
dar și obiectivitate faptele de arme și curajul excepțional ale acestui erou militar, care Îți doarme somnul de veci În cimitirul Ghencea militar din București. Sunt oferite, totodată, și câteva informații succinte legate de viața și activitatea fiicei eroului, binecunoscuta poetă și scriitoarea Doina URICARIU. Paul Joseph La CHANCE este profesor de teologie la Colegiul Sf. Elisabeta din New Jersey și a fost prezent la simpozion cu o comunicare cu tema: „Apusul lui Dumnezeu: Voegelin și Lonergan - cu privire la Înțelesul constitutiv”. Conferențiarul
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
Lidia Vianu Poeta britanică s-a născut la Londra în 1963. A urmat cursurile Academiei Regale de Muzică din Londra ( vioară) și apoi a studiat la Oxford. A publicat mai multe volume despre terapia prin scris, și volume de poezie. Este redactor șef
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
dar sunt), însă vedem diferit lucrurile, inclusiv propria creație. Poate că nordicii se văd mai clar pe ei înșiși? Revista Orient Express a fost plănuită la o conferință a British Council la Constanța, în toamna lui 2000. M-au secondat poeta Denisa Comănescu, traducătorii Irena și Elena Radu; din Serbia a fost Rasa Sekulovic. Nici unul dintre ei nu și-a dorit munca de redactor constant. A urmat lupta pentru finanțare, ceea ce a cauzat o întârziere de doi ani în apariția revistei
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Literaturii cu Ioana Ieronim și Saviana Stănescu. Ar fi multe de spus despre literatura română. N-am prea citit proză: nu mă entuziasmează deloc post-modernismele stilate. Oricum, nu clișeele. Dar ce poezie aveți! Atâția poeți contemporani minunați. Mă gândesc la poete ca Ana Blandiana (mărturisesc că la ea prefer textul scris, fiindcă pot să mi le recit eu cum vreau), Liliana Ursu, Denisa Comănescu (care nu pare să scrie prea mult în acest moment, și care e, aș zice, prea modestă
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
cele O sută de sonete ale lui Neruda și poemele narative mai lungi de Țvetaeva, ambele în ediții bilingve). Poeții pe care îi recitesc ades sunt Rilke și urmașul lui, Tranströmer; Milosz; Carver; Bonnefoy; Murray; și un întreg grup de poete nord-americane: Clampitt, Glück, Carson și Graham. Lista e mult mai lungă. LV. Din lectura volumului Folding the Real nu aflu mai nimic despre experiențele tale imediate. Când te-ai născut, ce faci în prezent? Ce ai studiat, ce te-a
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
alteori prea retoric. O poezie a cărei tematică, al cărui conținut necesită multă pricepere pentru a o mai putea livra cititorului de astăzi. Într-o recenzie din revista basarabeană Semn, nr. 1-2 / 2002, ni se spune că autoarea este "o poetă a purității, a liniștii și a singurătății". Așa o fi, dar à quoi bon? Atâția poeți scriu despre increat, angoasă, stări contradictorii, moarte, purificare, încât unul în plus chiar nu mai înseamnă nimic. Felul în care o face este însă
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
Geo Vasile O importantă carte (re)apărută anul trecut la Editura Humanitas este Lumina faptei din lumina cuvântului: împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae, autoarea fiind, bineînțeles, fiica ilustrului Părinte-Profesor (1903-1993), poeta Lidia Stăniloae Ionescu. Față de prima ediție, această a II-a ediție revăzută (444 p.) aduce un surplus de precizie și informații firești o dată cu trecerea timpului și limpezirea apelor asupra unor învolburate evenimente din anii ^90 care n-au cruțat nici
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
și intelectualismul. În fond, rujul pe icoane poate fi luat și drept profanare, imixtiune brutală a materialității unei ființei umane precare în ceea ce până mai ieri era universul artificial, aseptic, colorat în roz, al literaturii. Nu este tipică, în măsura în care atitudinea poetei față de realitatea grotescă și adesea brutală care o înconjoară este cu totul alta. Dacă, așa ca Elena Vlădăreanu, poetele generației 2000 își expun avatarurile condiției de femeie cu o nedisimulată jubilație machistă, Livia Roșca spune, ce are de spus, cu
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]