2,516 matches
-
față în față cu critica feminină și plasat cumva în ofensivă față de cei șase plus doi domni. De fapt, volumul mai include un prefațator și un "postfațator", implicați, mai mult memorialistic decît critic, în "construirea" unui manual cu autorii încă poeți.
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
și nimic altceva, presărate prin ceea ce s-a convenit să se numească texte suprarealiste. Nu suntem poeți, sau dacă da, atunci suprarealismul nu mă interesează" (scrisoare către Max Morise). Așa cum explică Monique Borie într-o notă, în acest text, cuvântul poet e luat în sensul său comun de făuritor de imagini, poetul - profesionist al literaturii și nu poetul-inițiat. De acești poeți și, în general, de artiștii profesioniști el nu e interesat și găsește doar la câțiva pictori și muzicieni forța unor
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
Ion Kalinderu, președintele Academiei în acel moment și administrator al domeniilor Coroanei, care îi acordă o audiență și-i propune să coordoneze o "bibliotecă pentru popor". Apoi, lumea bună e cucerită până în vârful ierarhiei: "A dorit să mă vadă regina poetă Carmen Sylva". În sfârșit, consacrarea oficială e pecetluită prin acordarea Premiului Academiei Române în 1906 (cu întârzierea de rigoare) pentru volumele Povestiri și Șoimii, în urma rapoartelor semnate de Titu Maiorescu și Ion Bianu. Cred că e tot ce putea obține un
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
sale, chiar și după ce a mai renunțat să se explice, sau chiar și să scrie, poetul are aerul că se scuză. Nimic nu întrece donquijotismul tragicomic al posturii și chiar al profilului social pe care și le rezervă sieși cetățeanul poet. Nu știm de ce poeții insistă să se afirme, cînd cititorii lor sînd ca și inexistenți. Dar nimeni nu poate explica vivacitatea cu care se trasmite, din generație în generație, această fervoare păguboasă, această perdantă, din punct de vedere al Succesului
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
întoarceri în timp, acum când parcă n-ar mai fi timp pentru nimic" l într-un top al preferințelor și priorităților, cititorul-poet caută mai întâi și găsește într-o revistă literară paginile și coloanele de poezie, recenziile la cărțile prietenilor poeți, acele articole referitoare la soarta poeziei în lume și acasă, în vremuri, și astăzi. Ce spun despre poezia lor și a altora, poeții înșiși, în interviuri luate de poeți. Ce fel de piese de teatru, ce proză, ce critică scriu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
voie. Ca să nu se-ntristeze, Miquel a privit în ochii vii ai unchiului care-avea iar douăzeci de ani. - Băiatul ăsta are fire de artist - a hotărât într-o zi străbunicul tău Maur II. - Da? - Da. Am putea face din el poet. Și m-a-nscris la Litere și Filosofie. N-am protestat, căci mă simțeam bine pe urmele clasicilor. Și m-am îndepărtat deocamdată de Pere, destinat să-și ajute tatăl, pe bunicul Ton, la fabrica familiei. Și mersul cu cărți sub braț
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
chiar și gingășia genuină a lumii, dacă, plecînd de la ea, nu poate obține forma livrescă de calitate. Și totuși, nu pot înțelege de ce, despre Yourcenar, se spune că este romancieră. Scriitoarea franco-belgiană e orice altceva, dar nu romancieră. E prozatoare, poetă, eseistă, dar nu romancieră. Nu știu nici o carte a ei în care firele narative și ansamblul viziunii să te îndreptățească să vorbești de un roman. Tocmai de aceea nu am înțeles niciodată de ce Alexis sau Obolul visului sînt considerate romane
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
Vertijul e mare. Mari sunt viteza, setea, lăcomia de lucruri joase... Și înainte de 1980 fenomenul, încetinit de prefăcătoria generală, acționa totuși. Dar acum o luă razna... Și n-ar fi nimic dacă, în literatură, de pildă, s-ar naște numai poeți ca Rabelais sau Tudor Arghezi. Or, din contră... Nici pomeneală. Dacă somnul rațiunii naște monștrii, trivialitatea trează, exaltată, nu se lasă, nici ea, mai prejos... Să zici că ar fi un soi de defulare sexuală colectivă, ceva de seminariști, duminica
Româna vulgata by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11541_a_12866]
-
unui scop atât de nobil, atât de dificil de îndeplinit și atât de mult dorit. Un act cultural (cum e facsimilarea manuscriselor eminesciene) nu poate fi substituit printr-un altul (cum ar fi, conform unor dorințe de contrapartidă, sprijinirea tinerilor poeți în editarea unui volum propriu), oricât ar fi acesta din urmă de stringent necesar. Dacă nu ai prețuirea justă a tradiției, situarea într-o actualitate imperioasă riscă să rămână suspendată în aer și să se volatilizeze din lipsa unei posibilități
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
Marius Chivu Titlurile cărților de poezie ale celor două tinere poete debutante par să spună destul de multe despre versurile lor și să indice chiar o ușoară opoziție între cele două poetici. Poem extrauterine e direct, vorbește deopotrivă despre scrierea visceralului și despre visceralul act al scrierii, în timp ce Filme americane ne plasează
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
prea mult/ de când nu mai sunt fetița care face baloane de hârtie./ Mi-e un junghi în propria carne." Una peste alta, este decisiv modul în care te raportezi la acest volum. Fie refuzi versurile amestecate, insuficiente, ezitante ale tinerei poete căreia îi place să scrie despre toate, amestecând poeme biografiste cu altele expresioniste, onirice sau de-a dreptul suprarealiste (vezi Cerșetorul de duminică și poemul secvențial cu Alice), fie te lași purtat de fantasmele, amintirile, senzațiile copilăriei și de angoasele
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
unui anume jurnalist care s-ar pretinde guru: " Vino să mă sfătuiesc cu tine - Condeier de aur al națiunii române! Far luminos!" - Noa, ce mai zici, bade ? m-a chestionat Haralampy. Numa' nouă și senegalezilor ne-a dat Dumnezeu conducători poeți... Mă, și ce metafore superbe! Ce meta...! Auzi: Condeier de aur! Far luminos! Să fie vorba despre Cristian Tudor Popescu ? - Mai ai laude ? l-am întrebat ironic. Poate că mai avea, numai că Ioan Talpeș, evadatul din PSD, și proaspăt
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
și eseuri și pentru activitatea de redactor-șef al celei mai importante reviste de poezie din spațiul britanic, "Poetry Review", și al singurei reviste britanice dedicată literaturii central și est europene, "Orient Express". Dezbaterea, moderată de Ruth Padel, ea însăși poetă, reputat critic literar și profesor de studii clasice, a fost prilejuită de lansarea unor volume de poezie de Ioana Ieronim și Fiona Sampson în traducere engleză și respectiv română: The Distance Between Us - Distanta dintre noi de Fiona Sampson (ediție
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
Între punți de curcubeie. El nu ignoră însă nici versul liber: Prin gaura provocată de noi/ În pătura de ozon/ A atmosferei terestre/ Nu coboară îngeri. Mi se pare normal să nu coboare îngeri, mai ales asupra lui. O doamnă poetă scrie un volum întreg despre politică și politicieni. Nu s-a terminat la noi filonul poeziei militante! Ciudat, / Avem politică /silfidă și politicieni viguroși./ Sau ciudățenia e inversă?/ Inversiunile politice/ fac deliciul mileniului trei. Curat deliciu! Și cît lirism! Tot
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
să cred în povești!/ Ca mai demult,/Vrăjită de o stea,/Tainele nopții să le-ascult,/ De dragostea bărbaților să nu știu... Probabil că dragostea ticăloșilor de bărbați o împiedică să se concentreze și să scrie mai bine, încît biata poetă recunoaște că a fost înzestrată, dar asta, ca și omului din Tecuci, nu i-a folosit la nimic: Nu moartea mă-spăimîntă/ Ci puterea de a purta o cruce,/ Înzestrată am fost cu daruri,/ Dar n-am folosit nici unul. Banalitatea absolută
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
căzând/ pe chipul meu de-al tău flămând.// Mă uit la teiul desfrunzit și ud/ încovoindu-se sub vântul crud/ și-mi spun c-un glas pe care-abia l-aud:/ cum plouă azi peste iubirea noastră... Pentru această performanță, doamna poetă face parte din Uniunea noastră umplînd-o probabil de invidie pe colega ei de mai sus. Oftaturile acestei profesioniste vor fi înmuiat inimile comisiei de validare: Te simți străin și fără nici un rost/și o mâhnire-adâncă te doboară./ Oftezi amarnic după
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
noua generație! Te-ai aștepta la radicalism. Dar nu: 20 de ani, BAC-ul luat, trei cărți publicate, puține citite probabil, o domnișoară pozează fatal de pe coperta a IV-a a volumelor, ca fata de la pagina 5. Și gata, e poetă! A venit toamna!/Lângă inima mea/Au căzut frunze colorate;/ Iar inima mea/ E umbra inimii tale./ A venit toamna, și.../ Mi-e teamă! și mie mi-e teamă să citez mai departe. O fac totuși: Trecut-au lungi regrete
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
la momentul oportun uneori nu are timp să fie șlefuită". Ca urmare a acestei estetici, au fost prăsite volume întregi de lirică cetățenească și s-a creat mitul poetului-tribun, care, de regulă, se dovedește a fi mult mai puțin decât poet: Astăzi suntem un popor/ și nu doar niște prostănaci păcăliți/ și astăzi sare în ajutorul/ parlamentului nostru/ Saharov,/ ștergându-și sfielnic/ ochelarii crăpați." Evtușenko și-a denumit autobiografia roman, adunând la un loc personaje imaginare cu altele reale. în esență
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
toți, pe toată lumea, și, din acest punct de vedere, e deasupra oricărei concurențe: l-a cunoscut pe Fidel Castro, și pe Robert Kennedy, și pe Soljenițîn; că a fost un soț necredincios pentru cele trei femei-unicat, dacă le evaluăm însușirile (poeta, dizidenta, englezoaica), și a devenit un soț fidel celei de a patra soții, care i-a redactat autobiografia respectivă. în privința aspectelor marginale ale vieții sale, e gata să se căiască pentru păcatele săvârșite; și-a constrâns o soție să facă
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
surrealist neoavangardist nihilist umanist organist ametist din New Orleans") are un impact adesea năucitor: "gestuală, chirurgicală, radicală, virtuală, textuală și sexuală. O artă vie ca o scolopendră, ca o femeie sau ca un riff de chitară." Întâlnirea cu beatnicii a poetului sibian atras de avangardisme a condus la o formulă poetică mai vitală, biografică și personală în sens public, deopotrivă prelucrată, fantezistă și directă, dezinhibată, nudă: "acea energie nervoasă/ se cheamă poezie/ când nu poți suporta/ nici corpul tău nici lumea
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
Știința-Arc îl reține cu patru poeme, alături de poeții Valentin Roșca și Petru Zadnipru, din același contingent. E notabilă imaginea din poemul Bătrânul poet, ca o autoreflectare a propriei situații biografice: Când trece pe stradă Bătrânul Poet,/ bătrânul, grozav de bătrânul Poet,/ se scurge și timpul atunci mai încet,/ ei bine, cu mult mai încet" etc. Convinge mai ales răsucirea autoironică a sentimentalismului și a melancoliei: "Suntem poeți, în felul nostru, toți:/ Apucă pana, scrie dacă poți.// Poftim: păduri. Și stele. Și
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
Lyautey... Vauban... Turenne... Foch... De Lattre de Tassigny... E vineri, zece octombrie 2003, așadar. Muzeul alăturat al eliberării și deportărilor îl străbat asurzit de larma turiștilor. Disting aproape câteva glasuri germane care ironizează în mod evident în limba clasică a poetului ofițer Schiller, Franța războinică, orgolioasa, La France guérričre... Și nu fără motiv. Franța, care, de la Napoleon încoace, a pierdut toate războaiele, în ciuda trufiei, - și noroc cu America... Prințul de Joinville s-a achitat cum trebuie de misiunea încredințată de Louis
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
și cu firea ei cicălitoare "suportul" unor destăinuiri dezordonate despre chiriași niciodată grăbiți, trăind într-un soi de noctambulism maladiv. Aceeași linie o continuă, în volumul publicat în 2003 la Editura Muzeului Literaturii Române, Scrisoarea lui Lavoisier, Iolanda Malamen. Altfel poetă (cu excepția, în formă, nu în fond, a (micro) romanului Felipe și Margherita, despre întîmplări dintr-un ev mediu fantastic și a Casei Verdi, o confesiune într-un vis, sau într-un coșmar), povestește, în această din urmă carte, niște amintiri
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
Știu că Ioana Avădani scrie bine și traduce grozav și mulți oameni mi-au spus că o citesc, pe vremea cînd scriam la "Dilema", dar și cu Ioana Ieronim și cu Carmen Firan am avut mare noroc, fiindcă ele sunt poete și sensibilitatea lor nu le lasă să trădeze poezia, dacă nu pe mine personal. Ca evreu român americanizat, care e ponderea acestor componente în construirea identității dumneavoastră culturale? Asta e o întrebare bună. Identitatea mea a început ca român vorbitor
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
cât și pe neștiutor să afle ori să-și reamintească, cu necesitate, despre, de pildă, "puterea celor fără de nici o putere", despre poeții generației '80, despre flerul, curajul și înțelepciunea mentorului Cenaclului de Luni în a le asigura, în epocă, tinerilor poeți un cadru pentru poezia lor străină de șabloane. întrebare: "Ce ți se pare esențial, privind dinăuntru, în demersul optzecist? De ce nu și-a legat N. Manolescu numele de generația (spre exemplu) '70? A avut clarviziunea unei noi atitudini a poeziei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]