21,807 matches
-
inspirate. Cultivată în exces, această poezie a limbajului riscă, totuși, să devină simplu manierism. în ansamblu, impresia pe care o lasă romanul doamnei Braga este aceea a unei cărți în care formula literară adoptată funcționează ca pretext pentru manifestarea înzestrării poetice a autoarei. Rodica Braga, Și va fi ziua a opta..., Colecția "Biblioteca Dacia", Seria Roman, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001, 184 p.
Romanul unei poete by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14816_a_16141]
-
în baloane/ și măști de plastic în saloane/ se lipeau de stele/ pe zborul muștelor rebele/ vișine putrede/ capcane de fum/ îmi făceau curte de peste drum/ pompa funebră/ camuflată de zăpada resemnării" (Oraș de sticlă). Sau printr-o deschidere a poeticii înseși către asociația inconfortabilă, ostentativ inospitalieră: "Discursul ca pelteaua nu mai ajunge/ Pînă la verb, nici pînă la pămînt/ Să-i liniștească piciorul cînd pantoful o strînge/ Și cînd toți nasturii de la rochie zboară în vînt/ Ca niște bezele strivite
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
fie loc de închinare/ În care să-ți tai cu ochii cărare/ Acolo să-ți vezi iubita născînd/ Acolo să bolești, să mori aiurînd" (Îndemn). Dar - atenție! - sacralitatea negativă înscrisă în discursul blasfemator poate reveni în matca fertilității grație instrumentului poetic. Analizînd poezia descompunerii propusă de autorul Florilor Răului, Jean-Pierre Richard afirma că bardul francez "ne prezintă moartea ca pe o viață la superlativ, ca o viață dezlănțuită". Ceea ce s-a numit poezia decadentă a cultivat această putreziciune somptuoasă, triumfală prin
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
rodiei, nici sugestia lui Pașca - de motivare prin rădăcina slavă rod-. Recent, ipoteza etimologică Rodion / Herodion a fost preluată și de Tatiana Petrache și prezentată ca certă în Dicționar enciclopedic al numelor de botez, 1998. Cred însă că o intuiție poetică - a lui Alecsandri, care folosește numele în context popular - se poate compara cu una din aceeași categorie. Forma Rodica este folosită și de Coșbuc, într-o poezie - Rada - publicată în 1889, douăzeci de ani după cea a lui Alecsandri. Numele
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
Ursachi din România. Pe lângă ei apar mari necunoscuți că Dan Dănilă, Petra Vlah, înși cu "adâncă simțire" și "emoții au-tentice", tresăltări lirice și clișee despre poezie și specific național dătătoare de dureri de minte. Citam: "Omenirea are nevoie de oxigenul poetic și poezia este un bun universal;" Poezia s-a nascut (precum artă în general) dintr-o necesitate imperioasa de a împărtăși cu semenii prisosul emoțional al celui care nu mai poate stavili abundență sufletului răvășit de simțire." Trecând peste, recomand
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
poezie, invers proporțional cu "consumul de poezie" sub forma cursurilor de creative writing, în cadrul cărora e ușor de menținut statutul de poet prin cantitatea (și nu calitatea) publicată, precum și prin popularitatea atinsă printre studenți. Ei bine, acesta instituționalizare a discursului poetic american este ea însăși un epifenomen al postmodernismului cultural și masificării de rău augur. în același timp, aceste studii aduc informații și asupra unor aspecte mai puțin cunoscute cititorului român. Știați că William Carlos Williams era obstetrician, de exemplu? Că
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
asemenea propoziții, de la criteriul rațiunii? Cîtuși de puțin, întrucît rațiunea se cade a intra nu doar în operația de tîlcuire a exegetului, ci și în cea de elaborare a poetului. Voința, disciplina, ca resorturi ale lucidității suverane, au constituit principiile poeticii lui Baudelaire, care i-au fost revelate prin intermediul lui Edgar Poe: "Ea impune intelectualizara creației, chiar dacă poema își trage seva din subconștient sau oniric. Totuși această intelectualizare merge împotriva tiraniei rațiunii, stăpîna absolută a epocii clasiciste. Deși afirmația pare contradictorie
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
al artei. Replica lui Șerban Cioculescu are în vedere individualismul poeziei "ermetice", care nu s-ar putea răsfrînge decît în mediul "cititorului singuratic, desprins din grup", cu "un potențial sufletesc de impresionabilitate deosebită". Ar fi neserios să urmărim congruența textului poetic modern cu mentalitatea colectivităților: Nu construim așadar pe scheme psihologice universale, după tipul credinței iluministe în repartiția egală a rațiunii între oameni. Mai puternice (...) decît diferențele intelectuale sînt varietățile noastre de sensibilitate". Un alt reproș de sorginte tradiționalistă vizează o
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
va admite, în cadrul amplelor controverse ce le-a iscat, că factorii raționali joacă un incontestabil rol în elaborarea poemului, deși cooperează, inevitabil, cu cei iraționali. Dispunînd de un instrumentar variat, cu specificare sensibilă ca și abstractă, în diverse gradații, creația poetică produce o elevație spirituală, analoagă experienței mistice, dar fără o identificare cu aceasta. Arta nu e o imitație sau o anexă a altui domeniu, ci o lucrare autonomă "pentru a surprinde, cum precizează Șerban Cioculescu, esențialul și autenticul", în versiuni
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
aduce, de la sine, promisiunea unei lecturi de zile mari. Și, într-adevăr, cartea lui Ion Pop, Gellu Naum - poezia contra literaturii, nu va dezamăgi nici pe cititorul amator de rigoare, nici pe acela dedat la savurarea mișcării aleatorii a imaginației poetice. Trebuie spus, de la bun început, că sarcina pe care și-o asumă criticul, nu este, nici pe departe, una ușoară; să scrii o lucrare de aspect monografic, solid articulată, despre opera unui mare "nesupus față de tradiție și academii", care "n-
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
riscul gîtuirii misterului autentic al viziunii), comentatorul pare să încline mai degrabă spre a doua variantă. Familiar cu procedeele din recuzita suprarealismului - să nu uităm că Ion Pop este autorul a două studii de referință consacrate mișcărilor de avangardă - Avangardismul poetic românesc (1969) și Avangarda în literatura română (1990, 2000) - criticul insistă foarte mult pe dimensiunea de farsă burlescă, de înscenare ludic-ironică a poeziei lui Gellu Naum, dimensiune susținută, după cum se demonstrează, de tratamentul epic al discursului, structurat cel mai adesea
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
nu este, nici pe departe, atît de rigidă încît să vitregească poezia în favoarea teoriei, nu este nici atît de sistematică încît să devină inadecvată, nu încearcă, așa cum se întîmplă din nefericire în multe cazuri, să subordoneze cu tot dinadinsul materia poetică unor structuri și tipare stabile. Tipul de lectură pentru care se optează este, de altfel, foarte exact caracterizat chiar de autor, încă din primele pagini ale volumului; avem de a face cu o lectură care "înaintează din aproape în aproape
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
Unul dintre aceste criterii este și cel al abordării volumelor în ordine cronologică, respectat, în linii mari, din rațiuni ce țin de coerența discursului critic, autorul neezitînd totuși să sublinieze în cîteva rînduri, că în cazul lui Gellu Naum "starea poetică e permanentă și nu suportă limite artificiale". Însă omniprezența po(h)eziei nu-l împiedică pe critic să înregistreze, cu precizia unui seismograf, mutațiile care au loc de la un volum la altul, nuanțele ironiei (cînd acidă, cînd blîndă), modulațiile discursului
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
ați putea scrie cu ea v-aș citi cu plăcere aș plînge." O mențiune aparte ar merita capitolul dedicat "prozopoemelor", în care Ion Pop face o observație foarte interesantă, referitoare la alunecarea spre post-suprarealism (și implicit, spre postmodernism), a discursului poetic al lui Gellu Naum. În această zonă, "susul și josul, viața și moartea, realul și imaginarul încetează să mai fie percepute în mod contradictoriu", iar comedia literaturii cadrează, la un alt nivel, de adîncime, cu viziunea poetului asupra lumii, ca
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
pare a fi cu adevărat durabil, solid articulat, miracolul conviețuind cu derizoriul, banalul cu insolitul." Chiar dacă, la analizele de detaliu, studiul lui Ion Pop are de suferit de pe urma unui anume didacticism, în ansamblu rămîne o contribuție importantă într-un teritoriu poetic încă prea puțin explorat. Ion Pop, Gellu Naum - poezia contra literaturii. Editura Casa Cărții de Știință, Cluj, 2002, 196 de pag., preț neprecizat.
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
la fel ca și în cazul cărții de debut (intitulată, tarkowskian, Călăuza), și de astă dată, autorul pare să caute mai degrabă un alibi, un pretext care să justifice - în parte, măcar - plonjarea în plină irealitate, etanșeizarea în propriul univers poetic, construit pe eșafodajul unui imaginar al spaimei. Aglomerările de imagini, de o densitate halucinantă, trădează aspirația eului poetic spre totalitate, în vreme ce fluxul sacadat al rostirii, fracturarea versurilor și recurența obsesivă a toposurilor descompunerii și distrugerii, depun mărturie despre imposibilitatea atingerii
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
să caute mai degrabă un alibi, un pretext care să justifice - în parte, măcar - plonjarea în plină irealitate, etanșeizarea în propriul univers poetic, construit pe eșafodajul unui imaginar al spaimei. Aglomerările de imagini, de o densitate halucinantă, trădează aspirația eului poetic spre totalitate, în vreme ce fluxul sacadat al rostirii, fracturarea versurilor și recurența obsesivă a toposurilor descompunerii și distrugerii, depun mărturie despre imposibilitatea atingerii acestei totalități. Motiv de spasmodice frămîntări și interminabile angoase este, mai cu seamă, conștiința înstrăinării limbajului de esența
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
Rodica Zafiu Studierea inventarelor caracteristice de termeni poetici sperie de obicei, pentru că e bănuită de intenții normative sau practici reductive. Tradiția eclectică și slab normativă a culturii române a făcut ca în domeniul literar uzul să decidă, criteriile și regulile rămînînd cel mai adesea neexplicite. Judecata de valoare
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
literar uzul să decidă, criteriile și regulile rămînînd cel mai adesea neexplicite. Judecata de valoare a fost exprimată mai curînd în numele unor trăsături și efecte globale (armonie, bun-gust, originalitate) decît al respectării ori al încălcării unor reguli punctuale. Iar limbajul poetic a fost mai adesea definit dintr-un punct de vedere general estetic (prin funcție, efecte, figuri) și mai rar inventariat la nivel lexical. Din perspectiva stilisticii funcționale și a poeticii structuraliste, "cuvintele poetice" nu existau: pentru că depindeau de uz (nu
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
al respectării ori al încălcării unor reguli punctuale. Iar limbajul poetic a fost mai adesea definit dintr-un punct de vedere general estetic (prin funcție, efecte, figuri) și mai rar inventariat la nivel lexical. Din perspectiva stilisticii funcționale și a poeticii structuraliste, "cuvintele poetice" nu existau: pentru că depindeau de uz (nu se puteau explica printr-o regulă de formare) și de aspectul clișeizat al limbii (nu de creativitatea estetică). Și totuși, în ciuda antipatiei împărtășite deopotrivă de poeți și de teoreticieni, conceptul
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
al încălcării unor reguli punctuale. Iar limbajul poetic a fost mai adesea definit dintr-un punct de vedere general estetic (prin funcție, efecte, figuri) și mai rar inventariat la nivel lexical. Din perspectiva stilisticii funcționale și a poeticii structuraliste, "cuvintele poetice" nu existau: pentru că depindeau de uz (nu se puteau explica printr-o regulă de formare) și de aspectul clișeizat al limbii (nu de creativitatea estetică). Și totuși, în ciuda antipatiei împărtășite deopotrivă de poeți și de teoreticieni, conceptul de termen poetic
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
poetice" nu existau: pentru că depindeau de uz (nu se puteau explica printr-o regulă de formare) și de aspectul clișeizat al limbii (nu de creativitatea estetică). Și totuși, în ciuda antipatiei împărtășite deopotrivă de poeți și de teoreticieni, conceptul de termen poetic e util pentru lingvistică și pentru stilistica literară: tocmai pentru că reflectă uzuri fixate, deci cu consecințe asupra evoluțiilor semantice și asupra fundalului care dă nota specifică unor epoci și curente literare. Ca rezultat al unor selecții tematice (noțiuni fundamentale - timp
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
Ca rezultat al unor selecții tematice (noțiuni fundamentale - timp, spațiu, natură, sentimente), de registru stilistic (cuvinte arhaizante, populare) sau de formă (calități eufonice, sonoritate), anumite cuvinte s-au impus, în diferite perioade, ca termeni marcați de apartenența la un registru "poetic", înalt. Acesta e de altfel presupus ori de cîte ori se vorbește de "înnoirea limbajului poetic"; afirmația nu se întemeiază însă de obicei pe o descriere. în română, fazele succesive ale registrului "poetic" și-au selectat elementele dintre cuvintele fondului
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
arhaizante, populare) sau de formă (calități eufonice, sonoritate), anumite cuvinte s-au impus, în diferite perioade, ca termeni marcați de apartenența la un registru "poetic", înalt. Acesta e de altfel presupus ori de cîte ori se vorbește de "înnoirea limbajului poetic"; afirmația nu se întemeiază însă de obicei pe o descriere. în română, fazele succesive ale registrului "poetic" și-au selectat elementele dintre cuvintele fondului de bază, dar mai ales dintre cuvintele populare, chiar dialectale; numeroase au fost arhaisme, nu puține
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
termeni marcați de apartenența la un registru "poetic", înalt. Acesta e de altfel presupus ori de cîte ori se vorbește de "înnoirea limbajului poetic"; afirmația nu se întemeiază însă de obicei pe o descriere. în română, fazele succesive ale registrului "poetic" și-au selectat elementele dintre cuvintele fondului de bază, dar mai ales dintre cuvintele populare, chiar dialectale; numeroase au fost arhaisme, nu puține termeni religioși; li s-au adăugat neologisme impuse de unele școli poetice (de pildă, de simbolism), preluate
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]