286 matches
-
său de-o viață, prin Cuvânt, poetul face pururi dovada propriei sale identități. Dobândind această proprietate, se regăsește pe sine însuși, dăruindu-ni-se! Theodor Răpan este unul dintre ei! El face parte din categoria atipică de poeți, pentru care poeticitatea este un mod de a trăi, iar singura transcendență supraviețuitoare se identifică cu Poezia. Îmi vine în minte o reflexie a lui Novalis: „Locul sufletului se află acolo unde lumea dinăuntru și lumea din afară se ating.” Nu-i greu
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
Ioan Nistor spunea: „Corina Petrescu ne supune acum atenției un nou volum, pe care și-l intitulează arghezian „Creion”, în care autoarea în cea mai mare parte își ia răgazul de a zăbovi grațios lângă imagini, spre a le surprinde poeticitatea.” Un exemplu elocvent de poetică în imagini este și „Trecere”. „Numai nuferi albi/ mișcându-se/ ireversibil/ în oglinda timpului.” Cadrul este feeric, senin, paradisiac, de basm, iar detaliile sunt precise. În „Primăvară” - „vânt/ zburând/ printre păpădii” - sau în „Melc” - „rouă
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
be”, care este, cu siguranță, ceea ce au încercat să atingă, angajându-și dorința, efortul, credințele mereu frustrate și mereu redobândite, poeții din toate secolele? Sánchez Robayna ne oferă un poem și, concomitent, ne incită la a repune în discuție conceptul poeticității în veacul nostru, și acest aport dublu, în una și aceeași lucrare, este, prin el însuși, o probă a calității operei în cauză, a actualității ei, a importanței sale pentru noi. *Prefață la traducerea franceză a poemului El libro, tras
YVES BONNEFOY, ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350393_a_351722]
-
am năclăit în mocirla materiei. Spiritul nu mai este în noi. Suntem numai o poftă a trupului ... Sau a banului ... ” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) Iar lipsa acestei verticale a spiritului se poate cu ușurință observa privind de pe axa Oz fotografia săracă în poeticitate a lumii postmoderne de la început de veac XXI, o secvență de istorie profund amurgită dintru începutul ei, unde cumplita realitate a oricărei zile parcurse de umanitate se oglindește ca un demon excentric și anti-anacreonic în apele tulburi ale fluviului multimilenar
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
al recunoașterii, însoțind cititorul avizat la tot pasul. Mai mult de o duzină de poeme sunt dedicate acestei alchimii a cuvântului, autorul plimbându-ne prin Platon ori Kant pentru a re- citi, împreună cu filosofia, nu poezia clasică - ci starea de poeticitate a lumii și capacitatea individului de a intra în această stare. Citez din poemul Cum se naște cântecul, aceste glosse la umbrele lui Platon: „Umbre înghețate-n dansul lunii, fantomele.../ păsări cu cerul smuls din aripi, / femeia departe cu miros
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
de versul alexandrin. Rar câte un pastel, dar un pastel reinventat, preferința evidentă, armonizată cu tonul volumului, fiind toamna (,,Te uită, iubito, în toamna ruginită/ Își scutură iar plopii coroana lor cernită”. - Catren de toamnă), cu o notă specială de poeticitate când aceasta îmbracă străzile Iașului (Compoziție de toamnă), orașul de unde trimite spre lume versurile sale. Scrie chiar și o inedită Doină, o doină șoptită - nu acel strigăt eminescian de salvare a rotundului țării -, pe care simte nevoia s-o așeze
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
necondiționat, să satisfacă cerințele unei lecturi estetice. Nu putem stărui îndeajuns asupra acestui imperativ. Altfel, mesajul poate fi onorabil ca idee și pledoarie, dar, artisticește, a eșuat, întrucât nu recurge, spre a comunica, la mijloacele, la mecanismele, la convențiile subsumabile poeticității. Potrivit dihotomiei pe care am propus-o în amintitul eseu, “poezia religioasă (religio, - onis ‘credința în forțe supranaturale și adorarea lor’) este legată de o formă determinată a unei religii (ca instituție) și-i exprimă scesteia simbolurile, ritualurile, manifestările exterioare
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
nu (mai) fi, pe urmele lăsate de acel cândva pas în doi, devenit o cale întoarsă spre sine, « dincolo de noi »... Dialogul quasi-hamletian, departe de a fi mut, convoacă instanțele Poeziei la un remember cu valoare de introspecție, în veșmintele unei poeticități de o delicată sensibilitate. E poezia aproapelui îndepărtat, a fiindului auto-surghiunit dincolo de fruntariile nefiindului, a eului stingher și îndurerat, plecat în căutarea perechii sale nepereche. Așa cum e și poezia îndepărtării aproapelui, deznădejdea clocotind la poalele unui vulcan stins de lacrimile
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
al iubirii. Fragmentele poetice, ca cele din scrisorile pe care i le lasă Ioana lui Andrei, precum și poeziile care însoțesc linia epico - lirică a acestei proze, fac parte și din structura sa compozițională. Am putea susține în acest sens că poeticitatea respectivei proze este fibra de sensibilitate care dă putere poveștii de iubire dintre Andrei și Ioana, dar, în același timp, și liantul care dă putere de rezistență construcției romanului. După lectura acestei proze de debut a Angelei Burtea reintri în
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
enunțare, limba uzuală fiind mult mai circumscrisă. J.L.Houdebine spune că nu este nevoie de o transformare a specificității limbajului poetic într-o perspectivă globală. Capacitatea de a se face sensibil pe sine și lumea în același timp, conferă limbajului poeticitatea. În istoria literaturii române sfârșitul secolului XIX îl considerăm începutul erei limbajului poetic odată cu Eminescu. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Poezia sau ceremonia textului / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 700, Anul II, 30 noiembrie 2012. Drepturi
POEZIA SAU CEREMONIA TEXTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359404_a_360733]
-
nu (mai) fi, pe urmele lăsate de acel cândva pas în doi, devenit o cale întoarsă spre sine, dincolo de noi ... Dialogul quasi-hamletian, departe de a fi mut, convoacă instanțele Poeziei la un remember cu valoare de introspecție, în veșmintele unei poeticități de o delicată sensibilitate. E poezia aproapelui îndepărtat, a fiindului auto-surghiunit dincolo de fruntariile nefiindului, a eului stingher și îndurerat, plecat în căutarea perechii sale nepereche. Așa cum e și poezia îndepărtării aproapelui, deznădejdea clocotind la poalele unui vulcan stins de lacrimile
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
său de-o viață, prin Cuvânt, poetul face pururi dovada propriei sale identități. Dobândind această proprietate, se regăsește pe sine însuși, dăruindu-ni-se! Theodor Răpan este unul dintre ei! El face parte din categoria atipică de poeți, pentru care poeticitatea este un mod de a trăi, iar singura transcendență supraviețuitoare se identifică cu Poezia. Îmi vine în minte o reflexie a lui Novalis: „Locul sufletului se află acolo unde lumea dinăuntru și lumea din afară se ating.” Nu-i greu
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
originalitate, datorită mai multor elemente, printre care rolul pe care titlurile ciclurilor, dar și ale poemelor îl au în autentificarea esteticii Cuvântului, maniera de utilizare a limbajului - prin intuirea și descoperirea zonelor de mister ale acestuia, cultivă determinantul, în favoarea descoperirii poeticității sinelui profund: 7 EPISTOLE DIN CASA INIMII, 7 PECEȚI DE SÂNGE, DE LACRIMI ȘI CUVINTE, 7 TRÂMBIȚE MUSTRÂND CUVÂNTUL, 7 SEMNE PE RĂBOJUL DEȘERTĂCIUNII, URMAREA MIELULUI ( EPIFANII CU ÎNGERI), CEREMONII DIN PĂDUREA NEBUNĂ (VIZIUNE PREMERGĂTOARE „LA CELE 7 CUPE”), CELE
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
de ordine și mister, într-o interacțiune permanentă. Prin formație și cultură este un desăvârșit cunoscător al miturilor pe care le valorifică în mod creativ. Prin sensibilitatea reflexivă, prin forța vizionară și mai ales prin calitățile orfice, realizând conceptul de poeticitate, el însuși este creator de mituri: al înțeleptului, al escatologiei, al istoriei, al poeticului, al erosului. Deschizător de drum în poezia contemporană, întemeietor al unei specii literare distincte pe care o cultivă cu fervoare, inovator la nivelul limbajului poetic și
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
deasupra scândurii vechi a spațiului scenic, ca și cum numai acolo, în aerul tare al înălțimii, avea puterea să reprezinte diafan, cu ajutorul corporalității, incorporabila metafizică a lumilor visate de compozitor. Zborul Mayei a fost mereu unul tăcut și sincer, construit cu delicatețe, poeticitate, inteligență și chiar fast princiar. A fost întotdeauna atâta feerie în dimensiunea mai mult ca perfectă a baletului rus, indiferent de numele interpretului respectiv, că nu ți se poate naște în suflet decât o percepție complet atipică în raport cu arta ca
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
preotul din sat, învățătorul Theodor Gh.Mândroceanu, cu tonul eseistic al analizei.Prozatoarea pune stările sufletești și întâmplările vieții sub lupa analizei, împingând percepția până la granița istoriei. În astfel de relatări irizate de amintiri colorate cu nostalgie, proza capătă o poeticitate plăcută și savuroasă, un halou ce te îndeamnă să citești mai departe. Elena Buică are un ton propriu, fără să abdice de la înclinația către cercetarea interiorității. Depoziția, mărturia, amintirea sunt forme de recuperare a realității prin retorică.Paginile sunt presărate
ELENA BUICÂ-ÎNTOARCEREA SPRE OBÂRŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343593_a_344922]
-
răscolitor, o meditație dureroasă...” Eu cred că poeții adevărați sunt cei neîncadrați și neîncadrabili în canoane, pentru că la ei găsești autenticitatea poeziei, netrucată, neînvățată din cărți, ea ține de acuratețea exprimării nefiind insuflată, imitată, influențată. Versurile Letiției Vladislav relevă o poeticitate autentică, venind din legarea iubirii de veșnicie, prin pierderea pământească a persoanei dragi, este o revelație, care odată descoperită, dă frâu liber enunțurilor poetice: “Poarta-i deschisă, universu-i al meu negru, adânc, potopit de stele, pașii îmi curg spre nimic
LETIȚIA VLADISLAV- VIAȚA ÎNTR-UN PUMN DE LACRIMI, GRINTA 2016 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379125_a_380454]
-
22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dumitru Pană- Lakonika Am citit volumul de poezii Lakonika, scris de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână. Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika
DUMITRU PANĂ- LAKONIKA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379123_a_380452]
-
să întărească idea de proză-eseu, atribuită cărții “Demonii amintirilor”. Cu privire la încadrarea prozelor acestui volum în formule structurale precise, tind să cred că textele asupra cărora fac aceste succinte referiri ating cumva și zona poemului în proză. Forma lor elaborată spre poeticitate, fie și cu intercalarea elementelor de limbă prozaică, calitatea imaginilor, simbolistica ideilor, tenta lor filozofică sunt ușor de identificat în textele care însumează volumul. Poeta cu profundă trăire lirică pe care o știu nu putea să “apere” naratorul de influența
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
dat capodopere. Îi regăsesc versuri blagiene, de pildă, în comuniunea cu cerul dar și de, mai aproape de noi, Ștefan Ioanid, cel care a dematerializat ființe angelice până la stilizare, până la un nume, în spații imaginare. Iată, un fragment demn de înaltă poeticitate: “invariantul care mă face să sărut buza prăpastiei, doar el îmi mai plimbă privirea în căutare peste reliefuri, de parcă dumnezeu ar fi scris natura în braille pentru un orb neputincios.” (Braille) Între Eros și Thanatos, poetul vede poezia iubirii din
POEME MAI LUNGI DECÂT NUMELE TĂU- SIMION COZMESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373818_a_375147]
-
dă o cursivitate poemelor. Poeta, în întreg volumul prozaizează programatic, într-o îmbrățișare a calofiliei și a metaforei motivate, redescoperă filonul epic și fraza coerentă, explicită, lirismul eului țâșnind din substrat, neostentativ. Această poezie aparține reflexiei existențiale și mai puțin poeticității intenționate. Câștigul acestei poezii stă în talentul autoarei, în trăirile globmoderniste, prin părăsirea poeziei postmodernă, deja depășită, poeta mizând pe rezonanța simbolică a dublului raport : el-ea, margine centru, și dintr-o ambiguitate semantică și imagistică originală. Relația cu sacru, așa cum
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
cum sunt ei pomeniți de Diogene Laertios. Distanța, ca și implicarea, în raport cu propriile personaje, precum și proba limitei lor, prin afișarea ostentativă a ‘'gândiri producătoare'' a fiecăruia dintre ele, face ca acest poet să aibă constant controlul într-un turbion de poeticitate adesea asumat rebarbativ, care își arată rodul în fiecare cânt al poemelor sale, amplu orchestrate. Remarc pasiunea pentru rostit, proprie unor gânditori pe cont propriu, excedați de cunoaștere, pasionați de grația, ca și de abjecția, propriului rol, cuplate la tensiunea
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
gând/ sublim zbor din umilul pământ.../ niciun silf nu ne desparte,/ zeul ne scrie-n marea carte/ citind recitindu-ne iar/ hieroglifa din chihlimbar,/ ne trece sublim în netimp/ prin inelul purului nimb” (Sublimare ÎI). Lumea este contemplata sub zodia poeticității, căci ea îi favorizează autorului autoreflexivitatea, meditația, rememorarea: „Fulger în beznă - / hieroglifa/ singurătății tale...” (Hieroglifa) sau: „Umbră-n lumină omul este.../ aceasta e demult poveste;/ tu, poete, caută în lume/ să-nflorești luminii nume. (Menirea poetului). Ciclul al treilea încheie
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
cuvântul civic. Crezul estetic al Renatei Verejanu îl descoperim, permanentizând starea cuvintelor ei: Cuvintele mele... un manifest poetic, aproape de cel descris și în poemul " La vânătoare". Amalgamul de tematici este uluitor de vast, acesta e sufletul plin de splendoare și poeticitate al scriitoarei. Eforturile poetei Renata Verejanu nu sunt de natură estetică, întru a se afirma într-un curent literar, ca atare, ci sunt niște tendințe clare, de afirmare a omului Renata Verejanu, la nivel universal, atât în literatură, cât și
POETA RENATA VEREJANU, ÎN CONTEXTUL VIEȚII ȘCOLARE ȘI LITERARE. LA BIBLIOTECA TRANSILVANIA , O ÎNTÂLNIRE MEMORABILĂ CU POETA UNIVERSULUI, RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1727 din 23 sept [Corola-blog/BlogPost/374719_a_376048]
-
răscolitor, o meditație dureroasă...” Eu cred că poeții adevărați sunt cei neîncadrați și neîncadrabili în canoane, pentru că la ei găsești autenticitatea poeziei, netrucată, neînvățată din cărți, ea ține de acuratețea exprimării nefiind insuflată, imitată, influențată. Versurile Letiției Vladislav relevă o poeticitate autentică, venind din legarea iubirii de veșnicie, prin pierderea pământească a persoanei dragi, este o revelație, care ... Citește mai mult Letiția Vladislav- Viața într-un pumn de lacrimi, Grinta 2016Viața într-un pumn de lacrimi, volum 2016 primit de la Letiția
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]