134 matches
-
e trăit intens: "Ah! Unde-i timpul cald când orice gest/ era îmbrățișare sau ofensă!/ Azi soarele minunilor s-a stins./ Iar armonia muzicii de sfere/ cu strune rupte tinde-n necuprins/ o plasă uriașă de tăcere". Ștefan Aug. Doinaș poetizează frecvent motive ce țin de universul clasic, setea de echilibru și dezvăluirea livrescă a unei întregi Helade mitice: Venus, Achile, Apollo, Orfeu, Demetrios, Pan, precum și întâmplări intrate în mitologie. Într-un poem, "Eu și vechii greci, cheamă modele și întâmplări
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Vine un alt cub care-nghite sfera/ care-a-nghițit cubul care-a-nghițit sfera..." Acolo unde nu-l pastișează pe Nichita Stănescu, Ion Drăgănoiu reușește să plictisească. Poezia este descriptivă, și discursivă, când încearcă să exprime sentimente cosmice sau adevăruri pe care le poetizează. Mihai Ursachi "Inel cu enigmă", Editura Junimea, 1970; "Misa solemnis", Editura Eminescu, 1971; "Poezii", Editura Junimea, 1972; "Poemul de purpură și alte poeme", Editura Dacia, 1974; "Diotima", poezii de dragoste, Editura Junimea, 1975. Găsim în versurile lui Mihai Ursachi influențe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Îngerul cu o carte în mână"). Cu "Laus Ptolemaei", Nichita Stănescu atinge maturitatea poetică, modalitatea estetică fiind expunerea în ton de prelecțiune populară pentru specialiști, iar pentru cei mai puțin inițiați în ale științei, frumoase abstracțiuni în care încearcă a poetiza raționalizarea matematică a universului. Figuri geometrice ca pătratul, cercul, punctul, supuse unor demonstrații, de care poetul se îndoiește, (pretext pentru a opune intuiția rațiunii) vin să figureze unitatea întregului în virtutea mișcării. De asemenea, aduce teoria numerelor, puterea ansamblurilor. Aflăm că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
construite de proprietățile formale ale discursului.“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie) Viziunea poetică numește nucleul generativ al imaginarului poetic, modul propriu de reprezentare a „subiectului“ și a „obiectului“ liric. Viziunea poetică nu preexistă poeziei ca element gnoseologic, ci devine idee „poetizată“ („idee emoțională“, cum o numea Titu Maiorescu), nod de semnificații formulate explicit (Nu credeam să învăț a muri vreodată. - M. Eminescu; Eu cred că veșnicia s a născut la sat. - L. Blaga etc.) sau doar sugerate (prin imagini artistice, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ficțional, tehnica sugestiei, a corespondențelor etc. - Sugestia este calitatea particulară a stilului care constă în valorificarea resurselor lingvistice de semnificare multiplă, echivocă, de exprimare aluzivă prin care ideea nu se oferă direct cunoașterii raționale, ci intuiției, imaginației și sensibilității. „A poetiza înseamnă a învălui, a ascunde“, deci a sugera o „idee emoțională“ (T. Maiorescu). Modalități lingvistice de realizare: conotația, recurența (laitmotivul, refrenul sau titlul pot sugera tema, dominanta afectivă, caracterul evocativ etc.); enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale (subtitlul, mottoul, dedicația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și semne, Oase plângând, Opere impersonale). Leoaică tânără, iubirea Nichita Stănescu "are cultul mitologiilor și vocația miturilor" (Aurel Martin). Nevăzutul, Nepipăitul, Negustatul se relevă doar prin poezie, prin "necuvântul" care face vizibile sentimentele. În volumul O viziune a sentimentelor este poetizată inocența adolescentului visător. Poezia Leoaică tânără, iubirea face parte din volumul O viziune a sentimentelor, din prima etapă de creație, când poetul recurge la "investirea obiectelor cu atribute corespunzătoare luminozității sau sonorității" (Ion Pop). Prin iubire se realizează o cucerire
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
că Veta este de fapt mai tânără. Dar soția lui Dumitrache e în postura de matroană. Romantismul la care aspiră și care îi este îngăduit se reduce la adulterul cu omul de încredere al soțului. Deși divorțată, Zița își poate poetiza iubirile cu schimburi prelungite de priviri, bilețele, versuri și urmăriri nocturne. Deosebirile de vârstă și de situație sunt însoțite de altele care angajează întreaga lor atitudine. Veta a rămas la stadiul negustoriei patriarhale. De altfel, Veta nu e tratată caricatural
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în vârf au brumă/ și cântă răstignirea lor pe cer". La celălalt capăt, spre sfârșitul primului deceniu al secolului XXI, departe de a se lăsa și el, asemenea unora dintre congeneri, sedus de sirenele ațâțătoare ale poeziei douămiiste, Horia Zilieru poetizează la fel de anacronic și de gingaș sentimental, în versuri ce preferă stilizarea afectivă sau stilistică a propriilor neliniști sau drame existențiale. A se citi, spre exemplu, remarcabilul Cântec de adormit Joshua Emmanuel, din Patimile după Anton Pann (Editura Rafet, Iași, 2008
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în înscrierea unui element fundamental al structurii românești personajul în problematică reprezentării. Reprezentarea Parizienei tinde spre o osmoza între ideologie și poezie, oscilând între un real permeabil la istorie, care este ideologizat, si un real implicit și ireductibil, care este poetizat. Actualitatea temei rezidă în analiza specificului subiectului uman generat de un timp și un spațiu. Problemă identității femeii pariziene ține de gramatică "modernității" occidentale, marcată de definirea identităților naționale și genuriale. Femeia pariziana reproduce un cod al epocii privitor la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
1881) chiar eliminarea progresivă a personajului feminin și a temei amoroase legate de ea. Această eliminare se traduce sub două forme, constată E.Roy-Reverzy [1998, p.106], fie că personajul feminin este eliminat din câmpul românesc, fie că este de-poetizat și figurează că antieroină (termen mai pertinent la feminin decât la masculin). Destinul altădată elevat și romantic regresează. Flaubert este cel care preia poetica bipolarității, care structura viziunea romantică, sensibil la frumusețe și la grotesc totodată. Iată de ce eroinele lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
altfel. „Pentru a alcătui sufletul Ioanei, dau mereu definiții noi. Dar dacă aș spune „Ioana e inteligentă”, aș fi didactic. Iar dacă spun „Ioana mea e inteligentă”...definesc la fel, dar în același timp mărturisesc dragostea mea pentru ea și poetizez atmosfera.” Revenind la „complexul lucidității”, constatăm că pentru Sandu a trăi înseamnă, înainte de toate, a suporta acest complex. Condiția sa de intelectual îi pune și mai pregnant în relief trăsăturile psihologice minate continuu de o angoasă existențială ce are ca
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
întinsă, ca orice fenomen de cultură ce vine din adîncă arhaitate; că și ea are șansa să aspire la un statut mai deschis către universalitate, altul decît acela indicat de la masa de scris. Moartea obligă. Ea este „peste tot”, cum poetizează cu întristare Cezar Ivănescu în multe dintre elegiile sale. Petru Caraman constata (în baza unui masiv material documentar aparținînd etnograficului, de data aceasta, și nu miticului), că alegoria moartea-nuntă, esență a mioritismului adaug eu, nu aparține numai românilor, în special
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de locuitor. Făptura lor apare din pelinci și viețuiesc până la adânci bătrânețe. Și scriu la versuri albe, că s-a umplut literatura noastră de proză proastă. Pe ea, care era și este atât de frumoasă, n-au voie s-o poetizeze decât poeții cu buletin, deci se exclud cei cu pantaloni scurți și senilii. La poeți e mult mai simplu. Mă refer la cei de mai sus. E destul să scrie titlul "E frumoasă, dom-le", și apoi ar putea să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
activează și o funcțiune cognitivă, asociind niveluri de semnificații multiple și încastrate într-o intenție simbolică. Operele imaginației sunt deci și donatoare de sens, deși nu sunt dotate cu claritatea și distincția ideilor, nici cu evidența percepțiilor. Ele animă idealuri, poetizează acțiunea și dau de gândit în sânul unui ansamblu care poate fi numit imaginar. Acest termen desemnează în felul acesta ansamblul imaginilor unui subiect (individual sau colectiv) în sensul că ele formează o lume care permite să nu te limitezi
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tată, decât când a murit în Cristos, când în El, în Fiul său, a gustat moartea. Am spus că noi, autorii, poeții, ne introducem, ne creăm în toate personajele poetice pe care le creăm, chiar și când facem istorie, când poetizăm, când creăm persoane despre care credem că există în carne și oase în afara noastră. Oare Alfonso al XIII-lea de Borbón și Habsburg-Lorena al meu, Primo de Rivera al meu, Martínez Anido al meu, contele de Romanones al meu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
un maximum de specificitate. Aspectul creator al literaturii devine poetic prin definiție. Dacă literatura frumoasă este prima specificizare și autonomizare precis definită terminologic a literaturii, dominarea poeziei are o nouă urmare tradusă printr-un nou concept: literatura poetică. Literatura se poetizează, dispare monopolul ei cultural. Sensul cultural se estompează în favoarea unui început de plăcere, distracție, gratuitate, estetizare. Poetizarea literaturii ca și literaturizarea poeziei sunt evidente și în poetica lui Mallarmé. Legată indisolubil de tendința evidentă de radicalizare și estetizare a ideii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
VI-V i. e. n.) până azi la un Huisman, spre exemplu 142 -, această idee a condiției hotărâtoare a dotării artistice naturale a fost o constantă a gândirii estetice. Cine pretinde să creeze artă înarmat numai cu tehnici învățate poate ajunge să poetizeze bine (să versifice), dar nu e un poet cu adevarat bun, un poet "mare", spunea, în veacul I i. e. n., Philodemos din Gadara. Sau rămâne, mai mult ca sigur, la nivelul mărginit al imitației. Cum a fost cazul așa-numiților "petrarchiști
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
repertoriului. În locul dramaturgiei frivole, a piesei comerciale, de ieftin divertisment, el propune o dramaturgie realistă, subordonată unor scopuri morale și unor interese sociale. Arta fiind chemată să înfrumusețeze natura, iar nu să o denatureze, trebuie să se ferească „de a poetiza viciul”, de a exploata fapte nesemnificative, născocite de o „imaginațiune bolnavă”. Opțiunea este în favoarea scrierilor din patrimoniul clasicismului, a tragediei îndeosebi, considerată o culme a artei dramatice. În artă V. avea nostalgia clasicismului. Multe idei despre teatru se regăsesc în
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
aceste resurse scriitorul le găsește formate și preformate de munca tăcută și anonimă a multor generații. In unele literaturi foarte dezvoltate, și în special în anumite epoci, poetul se poate mulțumi să folosească o convenție stabilită: limba, ca să spunem așa, poetizează pentru el. Totuși, fiecare operă literară impune o ordine, o organizare, o unitate a materialului ei- Uneori această unitate este foarte slabă, ca în multe schițe sau povestiri de aventuri ; dar ea poate 49 ajunge până la organizarea complexă, bine închegată
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
aceea, mergând singur spre Botoșani, străbătând drumul pe jos, mereu mă uitam la locul acela și mai târziu, când am venit în contact cu poezia lui Eminescu, aceasta m-a fascinat. Și, cum știți bine, nu este român să nu poetizeze, am început și eu prin a scrie versuri și idealul meu era să fiu mare cât Eminescu, să 8 ajung poet la fel de mare ca el. Evident, a fost un ideal nebunesc, de copil, dar ceva adevăr era în idealul acesta
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
aceea, mergând singur spre Botoșani, străbătând drumul pe jos, mereu mă uitam la locul acela și mai târziu, când am venit în contact cu poezia lui Eminescu, aceasta m-a fascinat. Și, cum știți bine, nu este român să nu poetizeze, am început și eu prin a scrie versuri și idealul meu era să fiu mare cât Eminescu, să 8 ajung poet la fel de mare ca el. Evident, a fost un ideal nebunesc, de copil, dar ceva adevăr era în idealul acesta
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
le transcrie în tuș pe curat lasă impresia că practică un desen tehnic. Dar finețea detaliilor observate pe viu și farmecul analizei lor, claviatura largă a valorației de alb-negru, ne dezvăluie de asemenea o natură lirică, meditativă, în stare să poetizeze fiecare notație, fiecare sugestie.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 74) Pascaru Adrian 1933 Pictor „Obsedat de artă, am realizat cu pasiune pictură religioasă, am modelat porțelanul, dar cel mai mult m-a atras pictura
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
le transcrie în tuș pe curat lasă impresia că practică un desen tehnic. Dar finețea detaliilor observate pe viu și farmecul analizei lor, claviatura largă a valorației de alb-negru, ne dezvăluie de asemenea o natură lirică, meditativă, în stare să poetizeze fiecare notație, fiecare sugestie.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 74) Pascaru Adrian 1933 Pictor „Obsedat de artă, am realizat cu pasiune pictură religioasă, am modelat porțelanul, dar cel mai mult m-a atras pictura
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
unele fragmente, ușor retușate, în antologiile Poezie (1972) și Incandescențe (1985). Un poem omagial dedicat Elenei Ceaușescu, Floare de suflet (1989), încheie, deloc fericit, o producție prolifică. Proza scurtă (Cei de la casa pândarului...) e insignifiantă la Z., care sentimentalizează și poetizează naiv pe tema „vieții noi”, a „reconstrucției socialiste” ș.a.m.d., sau care în romanele Îndrăgostiții triști și Surâsul iubirii zugrăvește scene de viață obișnuită, impregnate forțat tot de lirism. SCRIERI: Inima omului, București, 1955; Iarba dragostei, București 1957; Rodul
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
să intervină pe "linie" prea multe obstacole, obstacole datorate, în exclusivitate, alcătuirii rele a mesajului. Conotația și denotația trebuie, în limba vorbită, să se îmbine în mod echilibrat. Căci, dacă nu putem formaliza limba cotidiană, nu putem nici să o poetizăm prea mult. Acest echilibru, atît de dificil, are totuși cheia sa, care este redundanța: pentru ca un mesaj să fie receptat, este necesar ca anumite elemente ale sale să se repete, sau să trimită la alte elemente deja conținute în mesaj
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]