231 matches
-
anumită perioadă pregătitoare. Înregistrarea în scris a numărului, introducerea simbolului său, reprezintă o etapă superioară a procesului de abstractizare. Pentru ca activitățile să fie mai plăcute și cunoștințele să fie însușite mai ușor am utilizat jocurile sub forma unor ghicitori sau poezioare—numărători despre numerele 0-10, deoarece cu o notă de umor ele descriu chipul cifrelor. Pe parcursul orelor în care am predat cunoștințe despre numerele 0 10 am învățat elevii unele cântecele despre numere. În lecțiile consacrate adunării și scăderii în concentrul
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
fi spus așa. Încerca să capteze ceva, sau să dezgolească acel ceva pentru a putea privi și defini; de ceva timp, probase idei ca pe tot atîtea rochii de pe un cuier. Își clătea gura cu cuvinte și fraze tocite precum poezioarele pentru copii: căci, în preajma experiențelor cruciale, tradiția alocă anumite atitudini și ele sînt destul de stereotipe. Ah da, prima iubire! ... A crește e obligatoriu să fie dureros! ... Primul meu copil, știi... Dar eram îndrăgostită! ... Căsătoria este un compromis ... Nu mai sînt
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
curent antisemit la care au aderat și oameni foarte importanți, sau „cu scaun la cap”, cum le-am spune astăzi. Chiar și marele și hâtrul povestitor Ion Creangă a scris și publicat pe timpul vieții câteva lucrări antisemite, de referință rămânând poezioara „Nici un ac de la jidani!”. Cine nu crede așa ceva, îl invităm să caute scrierea cu pricina în „Operele complete” ale humuleșteanului. Curentul antisemit a mai fost amplificat și datorită exploatării nemiloase a țăranilor de către arendașii evrei, fapt ce a culminat cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru epistole, și umor să guste șotii. Cine să fie autorul celebrei invitații la inexistentul Cujbă, mister. La începutul lunii, Caragiale murise, la Berlin, și nu-i total lipsită de temei supoziția că s-a așteptat decesul scriitorului pentru lansarea poezioarei fără riscul vreunei dezmințiri. Greu de crezut că, totuși, ar fi isprava vreunui ieșean, fiindcă literații din urbe cunoșteau prea bine geografia crâșmelor și n-aveau cum să inventeze un Cujbă doar din necesitățile... rimei. Dac-o fi scris-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o legendă românească, versificată În 1843 de scriitorul moldovean Costachi Stamati, puterea hanului tătar se află Într-un talisman vrăjit care conține „Câteva fire de păr/ Din barba lui Solomon/ Și alte lucruri drăcești” <endnote id="(14, p. 240)"/>. Multe poezioare, aparent hazlii și nevinovate - ajunse, prin degradarea semnificației, În folclorul copiilor <endnote id="(128)"/> -, pun În evidență relația dintre barba evreului și Diavol. În România, ele sunt atestate În secolul al XIX-lea, mai ales În Moldova, unde imaginea evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Țiganul nu-i privit de român ca om” <endnote id="(99, I, p. 150)"/> ; sau : „Nici salca nu e pom,/ Nici țiganul nu e om” <endnote id="(32, p. 527)"/>. Ultima formulă a fost adaptată și pentru cazul evreului. O poezioară antisemită, Vâscul și Jidanul (publicată În revista Porunca vremii, 1940), În care se făcea o paralelă Între parazitismul celor doi, se Încheia astfel : „Între pomi, deci, se-nțelege,/ Precum vâscul nu e pom,/ Nici jidanul cu-a lui lege,/ Între
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-o lacrimă Stropind Să nu dispară Așteptarea. Mi-i greu Să vreau să nu mai plâng Să joc a bucurie Mi-i greu să știu ce-i drept sau strâmb În camera-ți pustie... Am găsit printre documentele soției această poezioară, pe care am scris-o la două-trei săptămâni după ce ea a ajuns în America. Erau sentimente foarte puternice. N-am cuvinte să exprim ce simțeam eu când am scris aceste rânduri!... A.V. Ce ați recomanda tinerilor să facă, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dacă știți, a fost publicat cândva la catedra noastră un volum colectiv, de studii de istorie literară, contribuția mea a fost un studiu destul de extins despre revista "Jurnalul literar" a lui Călinescu. Acolo l-am găsit pe Coșeriu cu o poezioară în limba latină. E.M.: Într-o carte de interviuri cu Coșeriu semnată de elevii săi Johannes Kabatek și Adolfo Murguía și apărută mai de mult în Germania, marele învățat povestește pe larg episodul întâlnirii lui cu George Călinescu. E.S.: Călinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
doi factori și Îi potențează superior. În special Înrâurirea lui Herder XE "Herder" , apelul său la cunoașterea „spiritului popoarelor” (acel faimos Volksgeist) va cunoaște un deosebit ecou În Transilvania. În acest larg context ideologic și de sensibilitate se Înscrie și poezioara apărută sub semnătura „Major Györfy”. În peisajul liric al preromantismului ardelean, ea poate pretinde chiar o prioritate. Dacă poezia lui Ioan Rusu XE "Rusu" , „Iubita părăsită”, apărută În foaia brașoveană la sfârșitul anului 1838, a fost considerată, În istoriografia literară
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
inspir-expir din poziția ortostatică. 7. Exerciții de inspir-expir din poziția ortostatică cu anteflexiuni ale corpului în expir prelungit. 8. Pronunțarea de elemente componente ale cuvântului în timpul expirului bucal vocalic. 9. Lectura cu voce tare, păstrând ritmul respirator pentru școlari, mici poezioare pentru preșcolari. 10. Scandare de versuri pentru prepararea unei fonații corecte. (181; p.63). Tarneaud, propune pentru însușirea unei respirații corecte, autocontrolul mișcărilor respiratorii astfel: - vizual - în fața oglinzii, copilul va urmări expansiunea abdominală în inspir cu coborârea peretelui costo-abdominal în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Pe frunzele de plopi”. Sunt versuri de vibrație scurtă, cu o tonalitate minoră, deși câteva nu lipsite, mai ales sub aspectul prozodic, de o mică notă personală, dată de cadențări dactilice și rime mai puțin obișnuite. Figurația celor cincizeci de poezioare, miniaturi sufletești brodate pe rețeaua unei fantezii metrice variate, e construită în special din elemente de recuzită a naturii (plopii înalți, grâul verde, florile de mac, anotimpurile), dorurile, visul, tristețea fiind legate de anumite stări, care nu devin întotdeauna stări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
Nu știu dacă elevii Bobu și Munteanu care lipseau din oraș au aflat despre aprecierile lui Enescu. Probabil că au aflat. Nu erau cuvinte de simplă politețe, mai erau și alți autori la "Licăriri". Dar lui Enescu i-au plăcut poezioarele acestora. Din nefericire, nici el și, în momentul acela, nimeni nu putea ști în ce fel se vor împlini previziunile lui. Peste vreun an, Munteanu și Bobu au fost arestați, nu se știe ce culpă vor fi având; erau legionari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cea nouă, i-a explicat surorii Maricica, că nu-l poate primi pe frățiorul ei Săndel, că nu a împlinit vârsta de cinci ani. Copilul care era și el de față, supărat că nu este primit, începu să recite o poezioară pe care o învățase de la soră-sa. Anunță cu glasul tare titlul, „Drapelul”, și începu să turuie iuteiute, ca să nu fie întrerupt: „De-l vezi trecând, ridică-ți fruntea/ șiascultă glasul de fanfară/ și de-ai simți că te-nfioară/ Să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trecând, ridică-ți fruntea/ șiascultă glasul de fanfară/ și de-ai simți că te-nfioară/ Să-ți amintești în clipa-aceea/ Că ești român și ai o țară/”. și fără a face pauză, tot de teamă să nu fie întrerupt, începu altă poezioară: „ Nicu, Mișu și Andruț/ Au făcut rost de-un căruț./ Dar nici unul n-are cai;/ Stați, le spune- atunci Mihai/ Eu aduc un cățeluș/ și tu altul mai acuș/ și-ntr-o clipă, doi căței/ Mici, prostuți, cum sunt și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lor. Pe la amiază când copiii sau întors de la școală Maria privi spre ei și își aminti de spusele lui Costache și de visele ei și o podidi din nou plânsul. Maricica se apropie de dânsa și își aminti de o poezioară pe care o învățase la școală, recitând în gând : De ce plângi, maică, de ce plângi/ îți curg p e față în broboane/ Atâtea lacrimi, să le strângi/ S -ar face mii și milioane». O întrebă simplu: − Ce s-a întâmplat, mamă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
avea să urmeze ceva extrem de plictisitor, care în plus se combina cu starea de sfârșeală de duminică dupăamiază. Lumea lui James Onedin și a lui Elizabeth aparținea în exclusivitate părinților, iar noi nu mai aveam acces la ea nici măcar prin intermediul poezioarelor. (2012) Un membru al familiei Părea o piesă de mobilier. La propriu. Lemnul lui lăcuit se asorta cu biblioteca și cu vitrina, unde ai mei țineau paharele și câteva bibelouri. Pe el, maicămea pusese un milieu mai mare. Când televizorul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și artistică”. Mai ales în acești primi ani iscălește și altfel decât cu numele său: J. B., Bz, J. Bz., Vic, Victor, I. B. Victor, I. Botez-Victor, J. Botez-Victor, Joachim Belferul, Un belfer. A mai colaborat cu articole, schițe, câteodată poezioare la „Viața românească”, „Minerva literară ilustrată”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Ideea europeană”, „Cuvântul”, „Cuvântul liber”, „România de azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Curentul literar”, „Gazeta literară”, „Iașul literar” ș.a. Intervențiile din rubrica „Ora belferului”, susținută în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
să mă simt invulnerabilă. Astfel mintea mea a scăpat de sub controlul lor, mi-au venit tot felul de idei agere, impertinente, iar cei doi nici măcar n-au băgat de seamă ce mă apăra de ei. Mi-am amintit de câteva poezioare, pe care le-am rostit în cap de parcă le citeam scrise pe căptușeala de mătase. Gâturile securiștilor păreau bătrâne, iar obrajii uzați, și când cei doi domni s-au apucat să tăifăsuiască despre moartea mea, a devenit nepermis de limpede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
uzați, și când cei doi domni s-au apucat să tăifăsuiască despre moartea mea, a devenit nepermis de limpede că nu vor fi în stare să dea piept cu propria lor moarte. Chiar în locul unde pe mătasea albă erau scrise poezioarele din mintea mea, le vedeam căpățânile așezate pe năsălie. Îmi plac oamenii cu pălărie, fiindcă atunci când și-o scot, și-arată creierul. și până în ziua de azi obișnuiesc să-mi plec privirile atunci când cineva ridică pălăria. Nu te uita, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
timp bine, aduceau vizitatori de seamă și uneori le cântam, recitam, chiar cântam împreună, mă simțeam în apele mele în momentele de recreiere. Cu ce mă ocup acum? Eu am croșetat și croșetez din papiotă de ață, tricotez, scriu, compun poezioare așa cum pot, scriu despre viața oamenilor, cânt de una singură, recit și timpul trece, că am ocupație. Categoric, vârsta, intru în 94 de ani, mă apasă, durerile se țin lanț de mine, umblu foarte puțin, numai prin cameră și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
caiet despre viața mea, despre cei bătrâni din cămin și viața din acest colectiv. Mi le-a luat, mi-a promis că va publica din ceea ce i-am dat, iar acum aștept în tăcere, așa cum tace și el.... Despre poezioare și cântece, ce să vă spun ? Am făcut poezioare nu de poet, ci din inima mea, cu dragoste de oameni și de țară care, mi se pare mie, se tot micșorează din zi în zi, gândindu-mă la măicuța mea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și viața din acest colectiv. Mi le-a luat, mi-a promis că va publica din ceea ce i-am dat, iar acum aștept în tăcere, așa cum tace și el.... Despre poezioare și cântece, ce să vă spun ? Am făcut poezioare nu de poet, ci din inima mea, cu dragoste de oameni și de țară care, mi se pare mie, se tot micșorează din zi în zi, gândindu-mă la măicuța mea care a trăit numai 43 de ani și a
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
gândul la un nepot care a ajuns preot și la mulți alți tineri cu dragoste de a ajunge ucenici ai Domnului care prin munca lor au reusit să-și realizeze visul. « Le-a plăcut și lor cum le-am făcut poezioara”, scrie doamna: U n vis frumos Eram copil, când mă duceam pe deal. În mintea mea copilărească oițele-mi pășteam, Dar, mă frământa un gând Doamne, când voi fi mare, eu popă vreau s-ajung. Când mă duceam la slujbă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
discuta, la TVR sunt numai certuri care nu mă interesează și nu ai ce vedea nimic bun. Doar câte un serial, și acela cu personaje răutăcioase, așa că dacă mă simt puțin bine pun mâna pe condei, scriu, mai fac o poezioară și s-a făcut seara !. Scriind cele de mai sus, revenea și se referea chiar la ceea ce se numește sărăcia. Pe copii îi poți cunoaște de la trei-patru anișori. Unii, gospodarii de mâine, încep și se joacă, studiază jocul, îl face
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
sângele va inunda acest pământ, nimic nu se mai poate opri, decât să ne omorâm unul pe altul ca muștele. Ambiția, mândria, dorința de a fi cât mai sus va distruge nu numai omenirea dar și planeta. Și trece la poezioare, cum zice doamna Adriana: Dorul de casă Când inima îți bate-ncet Când umerii-ți apasă greu Tu îți dorești să fii acasă Să fii mai mult lângă ai tăi. Dar este-o vorbă din bătrâni Copiii cresc și zboară
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]