3,697 matches
-
din partea autorului de a pătrunde în univesul scriiturii sale, a mă îndestula din cuvintele pe care mi le oferă, dar și o ivitație de a-mi spune părerea despre cele scrise și a mulțumi pentru festinul la care m-a poftit și din care m-am înfruptat. Acesta este motivul pentru care îmi permit să scriu câteva rânduri, să-mi exprim bucuria de a fi lecturat o nouă carte primită prin generozitatea autorului, cumpărată ori doar împrumutată. Să faci critică literară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
din partea autorului de a pătrunde în univesul scriiturii sale, a mă îndestula din cuvintele pe care mi le oferă, dar și o ivitație de a-mi spune părerea despre cele scrise și a mulțumi pentru festinul la care m-a poftit și din care m-am înfruptat.Acesta este motivul pentru care îmi permit să scriu câteva rânduri, să-mi exprim bucuria de a fi lecturat o nouă carte primită prin generozitatea autorului, cumpărată ori doar împrumutată. Să faci critică literară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
al părăsi, pentru câteva zile chiar. În fața ușii stătea un civil și un plutonier de miliție. - Aici locuiește tovarășa Maria Brumaru? se adresă civilul cu blândețe În glas, profesorului. - Da, dar nu e acasă, preciză bătrânul profesor deschizând larg ușa, poftind cu un gest al mâinii pe cei doi, să-i pășească pragul casei. Bărbații intrară cu sfială. Sufrageria mobilată cu gust și cu tot ceea ce poate fi confortabil unor oameni ce-și duc un trai liniștit. Profesorul Își făcuse din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ceva cu dinadinsul, în lumea de hîrtie veche în care exilul vreunei cărți în românește ar fi, hélas, un accident nesperat. Mi-am amintit, însă, trecînd de la unul la altul (am vizitat vreo cinci, poate șase...), c-aș fi putut pofti la un strop (un duș?) de avangardă. Nu era de găsit, și-aici chiar mă arăt surprinsă. Urmele lui Tzara (la trei pași de Cabaret Voltaire), singurele, erau într-o revistă care - jos programul! - își trădase cota și dispăruse (vîndută
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
ca titlu, ca temă, se purta. Doar că el îi scoate altă față, nu gravă, cum erau și cele desenate în respectul tradiției, și celelalte, întocmite din crize și deplîngeri. Kutyland-ul lui Arghezi e România moftului. Bunăoară, insul nostru, scriitor, poftește să se urce-ntr-un avion, cu Mnir și Kuic, doi prieteni aviatori. Și-ajunge, în derivă, pe o insulă swiftiană, recent transformată în municipiu, unde primarul general aduce de aproape cu Dem. I. Dobrescu, micșorat de răutățile lui Arghezi
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
scufunzi în adâncul desfrânării<footnote Ibidem, p. 98. footnote>, să ajungi prizonier<footnote Ibidem. footnote> și să săvârșești totul<footnote Ibidem. footnote>, păcătuind cu deplină știință și cu voință liberă. Căci când căutând cu iscodire te vei minuna și vei pofti, ai primit săgeata<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Puțul și împărțirea de grâu. 57 de predici de Sfântul Ioan Gură de Aur, Edit. Bunavestire, Bacău, 1995, p. 156. footnote>. Părinții ne recomandă să nu privim des, insistent și lung
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
dat lui Dumnezeu încrederea cuvenită; ucidere, pentru că s-a dat pe sine morții; necurăție spirituală, pentru că întregimea cea virginală a spiritului omenesc s-a stricat prin îndemnarea șarpelui; furtișag, pentru că omul și-a împropriat fructul cel oprit; avariție, pentru că el poftea mai mult decât avea să ajungă, precum și multe altele ce s-ar mai putea afla în această călcare prin o cugetare atentă. (Enchirid c. 45). Același autor menționează: Nici un păcat n-a alterat așa de profund creația cum a făcut
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
atingea suma de 150 lei lumar, pe atunci reprezentând totuși ceva! Plecăm vara din nou în Ardeal, unde ne întâlnim cu toate rudele. Îmi amintesc de o zi frumoasă de august, când făcându-mi-se dor de pain, am fost poftită cu fratele meuRomulusla preotul evanghelic din marea și bogata comună Câlnic, care avea un instrument bunicel. Fusese o excursie frumoasă prin pădurea veche de stejari, iar ajungând în Câlnic văzurăm cu uimire în jurul străvechei cetăți din mijlocul satului, a cărei
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de oameni. I.C. Brătianu, primul ministru de pe atunci, se suie pe scenă împreună cu multă lume din sală, spre a vedea îndeaproape miraculoasele degete cântând. Dorința mea a fost să fac tot posibilul de a izbuti ca marea artistă să fie poftită la palatul Cotroceni, căci nu știu din care cauză familia regală n-a putut asista la concertele sale. Cu toată insistența mea pe lângă principese, am găsit potrivnică acestei invitații pe pianista Cella Delavrancea, pe atunci prietenă cu principesele, pe cuvântul
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
nu vrea să știe nici de mine și din nou biata doamnă este oprită în drum. Din fericire, o cunoștință, domnul Cernătescu, vorbește șefului, convingându-l că sunt artista și profesoara prințeselor, Aurelia Cionca. Atunci deveni foarte reverențios și ne poftește pe toți în biroul lui, ca să așteptăm trenul care vine pentru București. În birou se mai află o artistă de cabaret, o franțuzoaică zburlită și blondă, îmbrăcată pe jumătate soldățește cu șapcă de zuav francez, cu o chitară după gât
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Aurelia!” De bucuria revederii, și uitând orice normalitate, repeta aceste cuvinte, sărind în sus cu voie bună. Mare îmi fu și bucuria mea, revăzând pe zglobia principesă care mi-era atât de dragă, prin spontaneitatea ei! După câteva zile fui poftită la un ceai intim, unde împreună cu d-șoarele Robescu, turnarăm ceiaul în ceașca regelui, care se lăsa răsfățat de noi, ca un tată bun, cu o vădită satisfacție! Regina de asemena era foarte bucuroasă de revedere, iar principesa Elisabeta îmi spuse
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Vasilache Numai cine crede de necitit zăbovirile literare ale unui Ev Mediu tîrziu nu știe ce binecuvîntate lighioane ascund încîlcitele, greoaiele fiziologuri. Să le lași acolo, cînd i-ar fi atît de trebuincioase lumii noastre stoarse de mitologii, dar mult poftind la ele, ar semăna cu un afront adus știmelor literaturii. Dimpotrivă, să le tai fereastră, să-și poarte cozile de vrăjitoare la lumină, e o ofrandă. Pe care o face Șerban Foarță, în Versuri Phoenix, 1994, Nemira. De găsit în
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
foc sau o aruncase la gunoi. Nici pe socotitorul Socrate nu l-am mai putut întâlni; se afla acolo de unde nu se mai putea întoarce nici Tudor Arghezi. Țața Voica însă mi-a deschis ușurel ușa casei sale, m-a poftit înăuntru, am stat pe îndelete de vorbă. În legătură cu vizita poetului își amintește - am notat vorbă cu vorbă: „Eu pe Arghezi nu-l cunoscusem, dar îi auzisem de nume. Nu mai știu cine, vreun nepot, bag seamă, mai școlit, mi-a
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
mi-a zis, țață Voică, și că să nu-i mai zic dumneavoastră, că văzuse el, omul cu cap și cu carte la cap, că mie nu prea-mi stă cuvântul ăsta pe limbă. și-așa a fost, l-am poftit în casă, în casa asta în care stăm și azi de vorbă, mirosea tot a busuioc, că alt parfum n-aveam și nici nu-mi trebuie, și-am mâncat ceva. Dar ce-am mâncat, doamne, că d-ale gurii n-
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
de război. Am învățat acolo, la călărie, mai multă istorie adevărată decât în toți anii de școală”, mărturisește antrenorul Laurențiu Covaci, fost elev al lui Bădia, astăzi vicecampion balcanic la călărie. La cei aproape 100 de ani pe care îi poftește să se rotunjească cu o vigoare molipsitoare, Generalul trăiește cu fascinantele sale amintiri adevărate, dar nu prin ele. O armată de puștani se aliniază fermecați să le asculte, când e vreme, căci Bădia e un om ocupat: cu știrile de
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
o muncă de birou și... pe birou: „Ziua lucram la birou și noaptea dormeam pe birou. Era un frig cumplit“. Ca șef serviciu administrativ i s-a mai ameliorat situația materială. Dar asta n-a ținut mult, căci a fost... poftit să se înscrie în partidul comunist. Lucru pe care l-a refuzat hotărât, amenințând cu sinuciderea. „Nu mi-au făcut nimic, m-au lăsat în pace, dar nu m-au mai lăsat șef“. A fost trimis ca șantierist la mina
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
lucrări consacrate anului „Jules Verne” vor beneficia de premii speciale, de includerea într-o culegere tipărită, iar autorii lor de un loc gratuit în tabăra națională de creație literară. L. R. Gală și Revelion la Opera Națională l „Liliacul“ vă poftește la bal Opera Națională din Timișoara își răsfață peste măsură publicul, în aceste zile de sărbătoare. Luni, 27 decembrie, de la ora 19, pe scena lirică va avea loc Concertul de Gală „Pagini celebre din opere și operete“, un eveniment cu
Agenda2004-52-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283194_a_284523]
-
în dreptul stației de autobuz. Acces feroviar: plecare din Gara de Nord Timișoara, la ora 8,54, cu acceleratul de București, la Făget, unde se ajunge la ora 10,47. De la Făget, autobuz până la Românești. Timp de mers pe potecă aproximativ o oră. Poftiți la dans! Postojna și Predjama Cea mai misterioasă peșteră din lume, Postojna din Slovenia, a fost săpată și creată de curgerea firească a apei. Adâncimile sale ascund unul dintre cele mai prețioase frumuseți naturale, create de-a lungul a milioane
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
cataloagelor“ cu programe și jocuri disponibile, cu 50 000 de lei primeați un CD-ROM. Amintiți-vă de afișele trase la imprimantă, lipite pe sute de stâlpi, prin care se făcea reclamă la CD-ROM-uri și DVD-uri cu tot ceea ce vă poftea inima. Amintiți-vă de anunțurile de mică publicitate de prin publicațiile locale. Toate acestea vă pot oferi o imagine elocventă la ce înseamnă pirateria în Timișoara. În 28 mai 2004, Agenția de presă „Mediafax“ titra: „Studio ilegal de inscripționat CD
Agenda2004-33-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282752_a_284081]
-
De la aceeași oră, în Piața Victoriei, Ansamblul profesionist „Banatul“ va susține un microspectacol folcloric. De la ora 13,30, în Piața Unirii, Fanfara Militară va interpreta muzică de promenadă. Între orele 17-19, în Parcul Rozelor, amatorii de folclor de calitate sunt poftiți la spectacol. Seara, de la ora 19,30, în Piața Unirii va avea loc inaugurarea oficială a proiectului „Timișoara - Mica Vienă“, în cadrul căruia, de la ora 19,45 va concerta orchestra Filarmonicii de Stat „Banatul“, iar de la ora 21,30, trioul Bega
Agenda2004-19-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282388_a_283717]
-
trebuia să fie căutat de cei doi la sediul firmei, unde urma să le înmâneze o primă tranșă de bani. La ora stabilită, au apărut, însă au refuzat să intre în sediu și să ia suma în valută. L-au poftit pe patron în mașina lor, l-au percheziționat să vadă dacă n-are aparatură de ascultare, i-au cerut să-și închidă telefonul mobil și l-au dus la o casă de schimb valutar. Ca să nu pună mâna pe bani
Agenda2005-07-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283389_a_284718]
-
ale folclorului, acelea ale interpreților sunt la-ndemână și celor care apleacă numai din când în când urechea la muzica populară. Soliști de seamă precum Traian Jurchelea, Lele Crăciunescu, Luminița Jucu Pascu, Lucian Drăgan, Mirela Petrean și soții Giurgi vă poftesc la o plimbare muzicală în Parcul Rozelor: cu un strop de imaginație, iarna-i dusă, vara-i colea, iar ei, soliștii îndrăgiți, sunt pe scenă într-un spectacol de-o oră, cât durează albumul. din presa vremii acum... 100 ani
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
8 septembrie Un stih din „Acatistul Maicii Domnului“ zice așa: „Bucurăte, ceea ce ai împreunat fecioria și nașterea“ („Ceaslov“, București, 1973, pag. 342). Deci, putem afirma că Maica Domnului este modelul absolut de moralitate pe care noi creștinii suntem chemați, suntem poftiți, să-l urmăm. Din păcate, lumea în care trăim noi a pierdut atât sensul fecioriei, cât și sensul maternității. Ele sunt virtuți ce o încununează pe cea mai aleasă dintre creaturile ce au călcat pe pământ. Dar conștiința că e
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
poetului. Pornind de la zeroul nonexpresivităti, eul specific al acestuia aspiră spre margine că spre o ideală autodefinire: "pentru început pot să-ți spun/ în cunoștință de cauză/ că în fapt/ numărătoarea începe cu zero// că în memorie cineva/ mă tot poftește afară/ că ține morțiș/ să mă prezinte mărginii" (prefață). Riscul mărginii e de-a nu fi desăvîrșit trasata ori de-a fi "zdrențuita" în lupta cu ceea ce rămîne dincolo, asemenea unui drapel glorios: "azi continuînd dialogul/ cu marginile le-am
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
martor imparțial, dar parcă și de protagonistul însuși. Această perspectivă straniu duală, detașata și implicată deopotrivă, e asigurată de fapt de felul în care e construită instanță naratorului, un personaj care vorbește la persoana întîi și care se deplasează după cum poftește în planul temporal al românului. Dar, ca toate celelalte personaje din român, si naratorul e implicat în poveste, moartea îl atinge și pe el. Faptul că descrierea crimei e lăsată pentru sfîrșit reprezintă, după părerea mea, o parodiere a altei
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]