159 matches
-
puțin mai înainte pământ și o parte din balta satului Pogănești și Ion Pătrașcu, ambii gospodari de frunte ai satului, care așa și nu sau mai întors în sat. Perioada celui de-al doilea război mondial este deosebită pentru satul Pogănești. Aici este cazul să menționăm că în această perioadă în sat au fost dislocați o companie germană de infanterie; „la noi acasă ședeau 4 soldați nemți care adesea mă trimeteau în sat după lapte sau ouă, dar niciodată nu m-
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
și mai mult au fost înrolați în Armata Română, iar în 1944 după trecerea frontului spre vest cei care trecuseră de 18 ani au fost înrolați în Armata Sovietică. Foamea „organizată” din anul 1946-47 au redus simțitor numărul locuitorilor satului Pogănești. Întradevăr în această perioadă au fost condiții climaterice destul de aride dar e știut și faptul, că românii trăiesc nu numai cu ziua de azi, dar tot timpul își fac rezerve și pentru viitor. Ceia ce sa întâmplat în 1946-47 se
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
al colectivizării. Aceia care nu voiau „benevol” să între cu averea sa în colhoz erau supuși represiunilor. Ultimul care a întrat în colhoz a fost Sîrghi Huțu. În arhiva raionului Hâncești se păstrează procesul verbal al adunării colhoznicilor din satul Pogănești de la 1949 privitor la „edinolicnicul” Sîrghi Huțu. În hotărârea adunării se spune că cetățeanului Huțu i se interzice să-și pască vitele pe imașul satului. În 1949 un nou val de represii se abate asupra satului Pogănești, cît și a
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
colhoznicilor din satul Pogănești de la 1949 privitor la „edinolicnicul” Sîrghi Huțu. În hotărârea adunării se spune că cetățeanului Huțu i se interzice să-și pască vitele pe imașul satului. În 1949 un nou val de represii se abate asupra satului Pogănești, cît și a întregii Basarabii. În lista neagră au fost incluși gospodarii satului Oboroceanu Ion, Ionescu Mărioara și Țenu Nicolae. La primul și ultimul în turmele lor se numărau în jurul la cîte o sută de oi, iar Mărioara Ionescu era
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
fost deportat în Siberia de unde s-a reântors în anul 1957, iar Ionescu Mărioara a scăpat de deportare anticipând evenimentele. Înainte de represii, ea a legat podul de malul drept al Prutului, având o înțelegere în prealabil cu cumătrul său din Pogănești România, Ștefan Bălan, ca ultimul în caz de este întrebat să spună că podul îi aparține. Când a fost întrebată de noile autorități de pod și crâșmă, ea a declarat că nu este stăpâna lor, iar crâșma este arendată de
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
că nu este stăpâna lor, iar crâșma este arendată de Ștefan Bălan și ea este angajată să muncească în crâșmă. În felul acesta ea a scăpat de deportare. În afară de gospodarii menționați mai sus, până la 1949 dar și după aceia în Pogănești erau foarte mulți gospodari care mai mult sau mai puțin se ocupau cu un fel de activitate economică. Astfel Mitiu Mihu, Simion Mihu, Nicu Brănici, Andrei Munteanu, Marin Țacu, Gheorghe Cazacu erau cunoscuți nu numai la Pogănești, dar și la
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
după aceia în Pogănești erau foarte mulți gospodari care mai mult sau mai puțin se ocupau cu un fel de activitate economică. Astfel Mitiu Mihu, Simion Mihu, Nicu Brănici, Andrei Munteanu, Marin Țacu, Gheorghe Cazacu erau cunoscuți nu numai la Pogănești, dar și la Huși, și în satele vecine ca grădinari (legumicultori) iscusiți, iar Ion Mitan, Matei Turculeț nu-și puteau inchipui viața fără pescuit, vindeau pește în toate satele vecine de pe valea Lăpușniței. Cu părere de rău urmașii lor în virtutea
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
din Rusia. Se pune retorica întrebare: Ce putea face în agricultură un muncitor fără studii, luat de la strung? Cu toate acestea bătrânii satului își amintesc de Gudov, ca de un om de o rară bunătate. În anul 1953 colhozul din Pogănești „V.Ciapaev” a fost comasat cu colhozul „Molodaia Gvardia” din satul Cioara astfel formând o singură gospodărie agricolă cu numele de „A.Jdanov” care a funcționat pînă în 1981, când în sat sa format IAS „Pruteni” condusă de agronomul Ion
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
foarte curând, datorită stării de sănătate a fost nevoit să abandoneze conducerea IAS „Pruteni”, la conducere venind mecanicul Iurie Agachi. Datorită acestor fluctuații în conducerea gospodăriei, această gospodărie nu a existat mult. La 1995, 78 de deținători de cote din Pogănești iese din componența ei și formează gospodării țărănești de sinestătătoare. Acest caz a pus începutul desființării gospodăriei agricole „Pruteni”. La 1997 IAS „Pruteni” datorită conducerii dezastruoase a conducerii (muncitorii nu primeau salariu cu anii, iar producția căpătată se „evapora” și
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
CAP „Delnița” în frunte cu Ion Negru (Munteanu). După doi ani de existență ultimele două se autodisființează, iar „Aligotram”-ul mai viețuiește încă un an. Din acest an toți deținătorii de cote și-au format gospodării țărănești. În 2005 la Pogănești este creată stația de mașini și tractoare, în baza căreia se formează CAP „Marpogagro” în frunte cu agronomul Victor Horomneac. Gospodării puternice și de perspectivă la 2008 sunt GȚ „JIA-Juc”- conducător Vasile Juc, „IPA-Ionescu”-conducător Petru Ionescu, „DRIG-Munteanu”- conducător Ion
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Ionescu, „DRIG-Munteanu”- conducător Ion Munteanu. Restul agenților economici I.I.”Agache- Mihail”, I.I „Juc-Ala”, I.I „Țenu-Tesla” se ocupă cu comerțul și numai I.I „Cîrjan-Tamara” se ocupă cu comerțul și achiziția de produse agricole. Odată cu înființarea colhozului(1949) în Pogănești a fost creată și primăria Pogănești, care a fost desființată în 1957, satul Pogănești devenind pendinte de comuna Cioara. La 16 august 1981 primăria Pogănești este reactivată din nou și activează până la 1999 când în Republica Moldova are loc reforma administrativă
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
agenților economici I.I.”Agache- Mihail”, I.I „Juc-Ala”, I.I „Țenu-Tesla” se ocupă cu comerțul și numai I.I „Cîrjan-Tamara” se ocupă cu comerțul și achiziția de produse agricole. Odată cu înființarea colhozului(1949) în Pogănești a fost creată și primăria Pogănești, care a fost desființată în 1957, satul Pogănești devenind pendinte de comuna Cioara. La 16 august 1981 primăria Pogănești este reactivată din nou și activează până la 1999 când în Republica Moldova are loc reforma administrativă; sau creat județele și primăriile mici
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
I.I „Țenu-Tesla” se ocupă cu comerțul și numai I.I „Cîrjan-Tamara” se ocupă cu comerțul și achiziția de produse agricole. Odată cu înființarea colhozului(1949) în Pogănești a fost creată și primăria Pogănești, care a fost desființată în 1957, satul Pogănești devenind pendinte de comuna Cioara. La 16 august 1981 primăria Pogănești este reactivată din nou și activează până la 1999 când în Republica Moldova are loc reforma administrativă; sau creat județele și primăriile mici au fost comasate cu alte primării. Satul Pogănești
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Cîrjan-Tamara” se ocupă cu comerțul și achiziția de produse agricole. Odată cu înființarea colhozului(1949) în Pogănești a fost creată și primăria Pogănești, care a fost desființată în 1957, satul Pogănești devenind pendinte de comuna Cioara. La 16 august 1981 primăria Pogănești este reactivată din nou și activează până la 1999 când în Republica Moldova are loc reforma administrativă; sau creat județele și primăriile mici au fost comasate cu alte primării. Satul Pogănești din nou a devenit pendinte de primăria Cioara. Odată cu schimbarea conducerii
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Pogănești devenind pendinte de comuna Cioara. La 16 august 1981 primăria Pogănești este reactivată din nou și activează până la 1999 când în Republica Moldova are loc reforma administrativă; sau creat județele și primăriile mici au fost comasate cu alte primării. Satul Pogănești din nou a devenit pendinte de primăria Cioara. Odată cu schimbarea conducerii de vârf în Moldova, se face o nouă reîmpărțire administrativă, sunt lichidate județele și apar raioanele din nou, ca rezultat în 2003 primăria Pogănești este reactivată și la moment
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
comasate cu alte primării. Satul Pogănești din nou a devenit pendinte de primăria Cioara. Odată cu schimbarea conducerii de vârf în Moldova, se face o nouă reîmpărțire administrativă, sunt lichidate județele și apar raioanele din nou, ca rezultat în 2003 primăria Pogănești este reactivată și la moment comuna Pogănești are două sate Pogănești și satul Marchet. Este necesar de a menționa și alte evenimente care au avut loc în istoria recentă a satului. În 1964 decedează parohul bisericii din sat, Titu, care
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
nou a devenit pendinte de primăria Cioara. Odată cu schimbarea conducerii de vârf în Moldova, se face o nouă reîmpărțire administrativă, sunt lichidate județele și apar raioanele din nou, ca rezultat în 2003 primăria Pogănești este reactivată și la moment comuna Pogănești are două sate Pogănești și satul Marchet. Este necesar de a menționa și alte evenimente care au avut loc în istoria recentă a satului. În 1964 decedează parohul bisericii din sat, Titu, care a fost înmormântat în cimitirul satului. În locul
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
de primăria Cioara. Odată cu schimbarea conducerii de vârf în Moldova, se face o nouă reîmpărțire administrativă, sunt lichidate județele și apar raioanele din nou, ca rezultat în 2003 primăria Pogănești este reactivată și la moment comuna Pogănești are două sate Pogănești și satul Marchet. Este necesar de a menționa și alte evenimente care au avut loc în istoria recentă a satului. În 1964 decedează parohul bisericii din sat, Titu, care a fost înmormântat în cimitirul satului. În locul lui a fost numit
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
pentru o lungă perioadă de timp. Totuși grație locuitorilor satului și conducerii de pe loc lăcașul nu a fost transformat în depozit, grajd sau club ca în alte parți, ci sa menținut sub lăcată, și datorită preotului Tudor Lupanciuc biserica din Pogănești a fost redeschisă în 1991. Un eveniment care nu trebuie trecut cu vederea este și faptul că după instalarea Puterii Sovietice în 1944, cetățenii satului încă mai aveau dreptul de a lua apă din râul Prut și pentru ei sâmbăta
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
ghimpată cu lacăte la porți și cu signalizare performantă (ca la pușcărie) și locuitorii satelor riverane râului Prut inclusiv și pogăneștenii puteau ajunge pe malul Prutului numai cu pașaportul și prin porțile unde erau postați grăniceri. La 1992 locuitorii satului Pogănești au fost primii în regiune care au început, fără voia nimănui, demolarea acestui gard, care dea lungul moșiei Pogănești a fost lichidat complet către 1994. După aceasta, inițiativa de demolare a gardului au preluat-o vecinii din Sărata-Răzeși și Tochile-Răducani
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
și pogăneștenii puteau ajunge pe malul Prutului numai cu pașaportul și prin porțile unde erau postați grăniceri. La 1992 locuitorii satului Pogănești au fost primii în regiune care au început, fără voia nimănui, demolarea acestui gard, care dea lungul moșiei Pogănești a fost lichidat complet către 1994. După aceasta, inițiativa de demolare a gardului au preluat-o vecinii din Sărata-Răzeși și Tochile-Răducani raionul Leova și vecinii din satul Cioara. Astfel locuitorii satelor și-au căpătat dreptul de viacuri de a se
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
este în scădere (nașterile minus decesele). La 1 Ianuarie 2008 populația era de 1700 suflete inclusiv 804 bărbați și 896 femei, 422 sub vârsta aptă de muncă (până la 16 ani), peste vârsta aptă de muncă 212. Structura etnică a satului Pogănești conform recensământului populației din 2004:
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
46.7324, longitudinea 28.2247 și altitudinea de 49 metri față de nivelul mării. Distanță directă până la orașul Hîncești este de 42 km. Distanță directă până la Chișinău este de 76 km. Satul Cioară este amplasat în lunca Prutului, mărginit de satele Pogănești și Dancu. Suprafață totală este de 3076,22 ha. Suprafață teritoriului administrat de primărie - 84,75 ha. Primarul satului Cioară este d-na Lambos Elenă. Populația localității constituie 2665 locuitori. Numărul populației pe categorii: bărbați - 1337, femei - 1328. Structura etnică
Cioara, Hîncești () [Corola-website/Science/305178_a_306507]
-
și nepoata ei au dat domnului satul Greci, iar domnul le-a dat în schimb seliștea Grombotina, rămasă de la Vâlcea și de la cneaghina lui, Olga. Domnul dăruie satul Greci mânăstirii Putna. La 14 octombrie 1489, Ștefan cel Mare cumpără satele Pogănești și Cătinești, pe care le dă în schimbul satului Toporăuți, pentru care mai dă 100 de zloți tătărești. Domnul dă satul Toporăuți fraților Stanciul, Ivanco și Isaico, fii lui Fedco Stărostici, nepoții lui Mihul Starostescul, strănepoții lui Giurgiu de la Frătăuți, unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pământ și 4 foști clăcași; Cărjăuanii cu 45 răzeși cu pământ, 16 fără pământ și 10 foști clăcași; Chetrenii aveau 120 răzeși cu pământ și 11 fără; Tăbăceștii aveau 8 răzeși cu pământ, 2 fără pământ și 49 foști clăcași; Pogăneștii - toți răzeșii pierduseră răzășiile iar în sat nu mai erau decât 130 foști clăcași; Vindereii aveau 166 răzeși cu pământ, 97 fără pământ și 36 foști clăcași; Codul Podului dispăruse ca sat iar Prisecanii era singurul sat unde toți răzeșii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]