532 matches
-
pădure. Gândul meu însă rămăsese la acel vis mistuitor care mi se deschisese noaptea... Întrând în miezul pădurii, vaca mea cea năzdrăvană s-a rătăcit și a trebuit să fug după ea și s-o caut. Coborând o vale prin poienița plină de flori ca să o găsesc, am dat de un om bizar, un bătrân care își îmbrăcase niște haine albe și se înfășurase într-un cearceaf, stătea jos în iarbă și se ruga. Visul meu, mi-am zis, și m-
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426930140.html [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
decât profesoarele lor, sunt aceiași băieți dintotdeauna care caută bețe, pietre, care urcă pe bușteni și care cer voie să o ia înainte, în fugă. Fetele acelea, uneori prea timpuriu machiate, sunt de fapt aceleași copile dintotdeauna, impresionabile la o poieniță de flori, la un fluturaș ori un pui de pisică, oprindu-se îndelung să îl fotografieze. Ba chiar se opresc și la un pui de șarpe. Iată aici. Povestea cu șerpișorul datează din toamna asta (24 octombrie) și mi se
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul by https://republica.ro/am-citit-jurnalele-acestor-elevi-si-mi-am-dat-seama-ca-uneori-copiii-nostri-nu-vor-decat-sa-ni-se-ia-curentul [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
mă cuprinde sufletu-mi zbiară După iubirea ta Imaginea ta mă bântuie întreaga noapte Când privesc stelele pe cer , Chipul tău îmi apare in față Iar dorul mă cuprinde Îmi aduc aminte când ne întâlneam La stejarul cel bătrân din poieniță Cum săreai la pieptul meu Și cu dragoste mi-acopereai sufletul de piatră Ochii tăi de un negru nefiresc Când mă priveau blânzi si calzi Siguranța mă cuprindea Iar teama se risipea Mi-aduc aminte când mă sărutai , La umbra
PRIMA IUBIRE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_iubire_alexandru_craciun_1387898427.html [Corola-blog/BlogPost/347675_a_349004]
-
la pieptul meu Și cu dragoste mi-acopereai sufletul de piatră Ochii tăi de un negru nefiresc Când mă priveau blânzi si calzi Siguranța mă cuprindea Iar teama se risipea Mi-aduc aminte când mă sărutai , La umbra stejarului din poieniță Și părul tău lung si negru , Îmi atingea fața obosită Acum stau singur si suspin Lângă stejarul din poieniță Doar cu amintirea ta. Dragostea mea - eternă floare de cristal. Referință Bibliografică: Prima iubire / Alexandru Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PRIMA IUBIRE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_iubire_alexandru_craciun_1387898427.html [Corola-blog/BlogPost/347675_a_349004]
-
priveau blânzi si calzi Siguranța mă cuprindea Iar teama se risipea Mi-aduc aminte când mă sărutai , La umbra stejarului din poieniță Și părul tău lung si negru , Îmi atingea fața obosită Acum stau singur si suspin Lângă stejarul din poieniță Doar cu amintirea ta. Dragostea mea - eternă floare de cristal. Referință Bibliografică: Prima iubire / Alexandru Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1089, Anul III, 24 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Alexandru Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PRIMA IUBIRE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_iubire_alexandru_craciun_1387898427.html [Corola-blog/BlogPost/347675_a_349004]
-
zvîrcolește fierbînd sub dogoarea nemiloasă a soarelui și merele încep să cadă de pe crengi, deși nu le-a venit încă timpul să fie culese, încă nu s-au îndulcit și mai sînt acrișoare, sus, la mal, cum zic văgăunenii, prin poienițele binecuvîntate de Dumnezeu, încep să se înnegrească murele, care sînt mari și plesnesc de sevă. Copiii și femeile încep să urce la mal cu noaptea în cap, ca să nu-i prindă vipia amiezii pe drum și, cînd coboară, au gălețile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
purtând peceți de suflet, zbateri și liniști, lumini și umbre, în care nimeni, mai bine decât autorul, nu știe câte întrebări și câte răspunsuri, câte lacrimi și câte zâmbete a adunat: ele, “urmele” trecerii noastre prin timp ... Fânul cosit din poienița strânsă-n îmbrățișarea codrului, freamătul frunzelor și-amurgul răsfirând liniște încremenită pe crestele Apusenilor m-au întâmpinat în urmă cu mai bine de 51 de ani în Săcuieul meu de la poalele Vlădesei, atunci când Dumnezeu a hotărât că trebuie să dau
TAINA SCRISULUI (5): REFUGIUL LACRIMII ASCUNSE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_taina_scrisului_ref_georgeta_resteman_1342970892.html [Corola-blog/BlogPost/366573_a_367902]
-
în comună), a colectat produse pentu front și pentru moldovenii aflați în situație grea în urma secetei, ca să enumerăm doar câteva activități din lungul șir făcut cu mare dăruire și pricepere. Și astăzi oamenii murmură fragmente din cântecele de atunci „În poieniță lângă plopi, vum-tra-ala, vum-tra-ala ... ” sau „Colo-n vale-n poieniță/ Paște calul lui Gheorghiță ... ” Oamenii din Țigănești și din Comarnic, îl prețuiesc pentru că el este chipul unui DASCĂL și al unui OM care reprezintă un MODEL și e icoana unui
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_oameni_de_langa_noi_m_elena_buica_1359083552.html [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
aflați în situație grea în urma secetei, ca să enumerăm doar câteva activități din lungul șir făcut cu mare dăruire și pricepere. Și astăzi oamenii murmură fragmente din cântecele de atunci „În poieniță lângă plopi, vum-tra-ala, vum-tra-ala ... ” sau „Colo-n vale-n poieniță/ Paște calul lui Gheorghiță ... ” Oamenii din Țigănești și din Comarnic, îl prețuiesc pentru că el este chipul unui DASCĂL și al unui OM care reprezintă un MODEL și e icoana unui SFÂNT. Trecut acum în cel de al 100-lea an
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_oameni_de_langa_noi_m_elena_buica_1359083552.html [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1260 din 13 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Sărutul primăverii Aștept să vină primăvara Să-ți împletesc cu flori cosițe Și să te-alerg prin poienițe De dimineața până seara. În răsărit să ne sărute Izvorul de lumină fruntea Și-mbrățișați să trecem puntea Spre țărmuri noi, necunoscute. La asfințit să-mi scald privirea În ochii-ți plini de vii dorințe, Cu-a tale multe-ngăduințe
DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1402643390.html [Corola-blog/BlogPost/360533_a_361862]
-
acela negru și împădurit, de dincolo de pârâu, cum sclipește ceva, în întunric, ca niște ochi de lup. Dar nici lupul nu se încumetă să iasă din desișuri pe un asemenea vânt sinistru... Colo în vale, mai înspre stânga, într-o poieniță, locuia cândva un bătran. Sunt mulți ani de când a murit și el. A venit de tânăr pe aceste meleaguri, a tăiat câțiva copaci, și-a făcut o casă micuță din trunchiuri de lemn încheiate la muchii. Singur și-a tăiat
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
Nimeni nu mai citea Psaltirea. Băieții noștri făceau fotografii. Eu eram cu totul derutat și bulversat. Nu îl căutam pe el. Nu aveam voie să-l dezgrop pe el. Mormântul lui cu crucile era dincolo de apa Ialomicioarei sau aici, în poienița de sub stâncă, dar la o distanță de 15 - 20 de metri spre nord, spre izvoarele Ialomiței. Unde însemnasem pe pietroi literele «A. M.». (...) Am căutat un pustnic și am găsit doi, însă nici unul dintre ei cu identitate limpezită. Pentru mine a
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1446565147.html [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
câteva colege. - Nu știu, de atunci nu mi-am mai făcut analizele. Dezamăgire generală. Sâmbătă dimineață am plecat în excursie. Avem traseul nostru, pe șosea, apoi pe un drum forestier, cam o oră, până la poale de munte. Acolo, într-o poieniță, există o masă din lemn pentru cei care poposesc și două indicatoare: "6 ore până la Vârful Omul" și, un pic mai sus, "1 ora până la Cascada Urlătoarea Clincei". În anii trecuți ne opream în poiană, culegeam fragi, beam un gât
CASCADA de DAN NOREA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1407476526.html [Corola-blog/BlogPost/371569_a_372898]
-
dosul cărora îl priveau cercetători doi ochi de lup înfometat. Hăuli de câteva ori și sălbăticiunea se depărtă, probabil urmărea vreo căprioară la fel de înfometată pe aceste meleaguri în care uscăciunea pusese stăpânire. Cu chiu, cu vai, se strecură într-o poieniță cu solul arid. - Cred că am greșit adresa, - se consolă de pustietatea ce trona în deplinătatea sa. - Iată ce-a mai rămas din plaiul tău natal! - tună o voce din Cer. Însetat, înfometat, amărât, dezamăgit și însângerat de la țepii mărăcinilor
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396595373.html [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit și căutat de toți românii până și peste mări și țări, la zile lumină depărtare. Ies din desișul codrului și dau peste o poieniță plină cu tineri care dansează. Par a fi fără nicio grijă. Este doar o părere. De undeva se aude o muzică, care te înfioră. Ea conduce pașii tinerilor fără locuri de muncă, fără viitor, fără orizonturi, într-un dans al
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1493874370.html [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
scara ierarhiei. Ce-o fi Doamne acolo sus, de se pot dirigui toate aceste destine spre o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi părăsesc pe tinerii prinși în hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt sulițele în crăpăturile pământului, secătuindu-l și de ultima picătură
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1493874370.html [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
petic de cer și câțiva brazi răzleți cocoțați ca niște alpiniști. Peste puțin timp decorul se schimbă și valea se deschide tocmai când ultimele raze ale soarelui incendiază frunțile de piatră ale masivului. Odată cu căderea amurgului, vânătorii poposesc într-o poieniță pe marginea râului. Este dimineață. Razele soarelui inundă regatul munților. Vânătorii de vampiri în frunte cu cei doi căpitani încalecă și pornesc la drum. Se strecoară printre trunchiurile brazilor pe piatra dură a muntelui din care ies scântei la contactul
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
secretul?” - se întrebă nedumerit. În curtea palatului descoperi trupul neînsuflețit al ginerelui său. Se ridică îndurerat deasupra munților ca să-și caute fiica și nepotul. Către dimineață, când deja primii zori se arătau la orizont, îi descoperi corpul răpus într-o poieniță. Urlă de durere, de răsunară văile și fiarele sălbatice se ascunseră înfiorate în desișuri. Pe aripile sale purtă la palat trupul înțepenit al fiicei sale și-l așeză lângă cel al prințului Paloș. Se lumina de ziuă și simțindu-se
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
răcoare, Iar ghiocei și tămâioare Vestesc adâncă transformare. Amenții-și mișcă aripioare Pe crengi de-arbuști și sălcioare, Iar apa scursă prin ponoare Tresaltă-n vesele izvoare. Căldura binefăcătoare Trezește-albinele să zboare Pe viorele zâmbitoare Și pe brândușe vestitoare. În poienițe e splendoare De flori și gâze la plimbare, Iar din zăvoi, privighetoare, Trimite triluri cu-ncântare. Veniți, băieți, la-mbrățișare Să dați la fete sărutare, Când oferiți și mărțișoare, Căci e natura-n sărbătoare! Cu ghiocel... Îți dăruiesc un ghiocel
CHEMAREA PRIMĂVERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1456822853.html [Corola-blog/BlogPost/373374_a_374703]
-
niște mierle, iar mai sus întru-un vârf de fag uscat un cuc se striga pe nume. Pe creste, către satul Păsărei, apăreau primele raze de soare. Ocolesc pe o potecă, pe la Fântâna lui Bobu, urc și ies într-o poieniță în Valea cu Viile. Mă opresc și ascult dacă pe drumul forestier se aude vreo mașină. Nici un sunet. La câțiva pași, sub o leasă de măceși, mișcă ceva. Un fior îmi trece prin corpul inert din călcâie până în creș- tetul
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1403779517.html [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
vărgați și pătați din loc în loc cu petale de măr văratec, parcă, erau bot în bot, se ligeau unul pe altul și aveau piciorușele împreunate, ca de îmbrățișare. I-am învelit în pulovăr și i-am dus lângă căprioară în poieniță. Cred că le-au mirosit laptele matern, că încercau să iasă din înveliș. Cu părere de rău, am luat-o de lângă ei și am târât-o de picioarele din urmă până la un ududoi aproape. Să n-o devoreze ciorile, coțofenele
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1403779517.html [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
deasupra lor un uliu se rotea nestingherit, dominând înălțimile. “Să mă duci în mijlocul pădurii, Mihaly-mi-a poruncit ea, ștergându-și ca un copil lacrimile- natura mă fascinează!” Am tăiat pădurea în două printr-un colnic drept și-am ajuns într-o poieniță cu o iarbă mare, doamna Deleș a coborât din trăsură și a luat-o prin acel fân desculță... Această poieniță aveam s-o revăd cu altă ocazie în destinul meu tragic și avea să-mi aducă aminte de aceste dulci
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442040483.html [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
un copil lacrimile- natura mă fascinează!” Am tăiat pădurea în două printr-un colnic drept și-am ajuns într-o poieniță cu o iarbă mare, doamna Deleș a coborât din trăsură și a luat-o prin acel fân desculță... Această poieniță aveam s-o revăd cu altă ocazie în destinul meu tragic și avea să-mi aducă aminte de aceste dulci și înșelătoare clipe. Am oprit și eu trăsura și am dat drumul la cai să pască, de-atâta singurătate caii
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442040483.html [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
primit de la mama lui. - Vrei să-mi fi soție? De îndată ce prințesa acceptă și inelul alunecă pe degetul ei de simplă muritoare, Pădurea Neumblată prinse viață. Ramurile copacilor de îndreptară, lăsând soarele să pătrundă printre ele, florile își arătară fețele prin poienițe, animalele începură să se fugărească printre ierburile înalte, iar păsările prinseră să cânte voios. Aripă Verde se transformă brusc într-un superb cal negru, pe care Ionuț și prințesa urcară, călărind în voie prin toată pădurea. Udor se întoarse spre
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1435288265.html [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
În poienița din Cireșu pe coaste de deal și luminișuri în pădure se ițesc timid de sub covor alb colțul fraged al ierbii ici colea se zbat ca să scape de sub cătușele gheții boboci candizi de ghiocei sălbatici și parfumatele tămâioare, vestind detronarea din
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1488411212.html [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]