157 matches
-
-ul. • IN alias tabel - specifică alias-ul tabelului în care este mutat pointer-ul. • TOP - poziționează pointer-ul pe prima înregistrare din fișier. • BOTTOM - poziționează pointer-ul pe ultima înregistrare. Funcția RECNO() Returnează numărul curent al înregistrării pe care este poziționat pointer-ul în fișierul curent sau specificat. RECNO(<nr zonă de lucru> | <alias tabel>) nr zonă de lucru - reprezintă zona de lucru în care este activ tabelul. Dacă s-a lansat o comandă SEEK pentru a căuta o înregistrare și aceasta nu a fost găsită, se poate utiliza
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
0) va returna valoarea 0 dacă nu s-a găsit nici o valoare apropiată. Funcția RECCOUNT() Returnează numărul de înregis trări din tabelul curent sau specificat. RECCOUNT(<nr zonă de lucru> | <alias tabel>) Funcția EOF() Este funcția logică care returnează valoa rea adevărat (.T.), dacă pointer-ul de fișier este poziționat pe ultima înregistrare, în fișierul curent. În caz contrar, valoarea returnată este fals (.F.). EOF ([<nr zonă de lucru> | <ali as tabel>]) Funcția BOF() Este funcția logică care returnează valoa rea adevărat (.T.), dacă pointer-ul de fișier este
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
rea adevărat (.T.), dacă pointer-ul de fișier este poziționat pe ultima înregistrare, în fișierul curent. În caz contrar, valoarea returnată este fals (.F.). EOF ([<nr zonă de lucru> | <ali as tabel>]) Funcția BOF() Este funcția logică care returnează valoa rea adevărat (.T.), dacă pointer-ul de fișier este poziționat pe prima înregistrare, în fișierul curent. În caz contrar, valoarea returnată este fals (.F.). BOF ([<nr zonă de lucru> | <alias tabel>]) Comanda SKIP SKIP [<nr înreg>] [IN <nr zonă de lucru> | IN <alias tabel>] nr înreg - specifică numărul de înregistrări peste care se mu tă
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
-ul de fișier este poziționat pe prima înregistrare, în fișierul curent. În caz contrar, valoarea returnată este fals (.F.). BOF ([<nr zonă de lucru> | <alias tabel>]) Comanda SKIP SKIP [<nr înreg>] [IN <nr zonă de lucru> | IN <alias tabel>] nr înreg - specifică numărul de înregistrări peste care se mu tă pointer-ul în fișier. Dacă nu se specifică, pointer-ul se va muta la următoarea înregistrare. Dacă valoarea lui nr înreg este pozitivă, pointer-ul se mută către sfârșitul fișierului. Da că valoarea este negativă, pointer-ul se mută către începutul fișierului
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
în fișierul curent. În caz contrar, valoarea returnată este fals (.F.). BOF ([<nr zonă de lucru> | <alias tabel>]) Comanda SKIP SKIP [<nr înreg>] [IN <nr zonă de lucru> | IN <alias tabel>] nr înreg - specifică numărul de înregistrări peste care se mu tă pointer-ul în fișier. Dacă nu se specifică, pointer-ul se va muta la următoarea înregistrare. Dacă valoarea lui nr înreg este pozitivă, pointer-ul se mută către sfârșitul fișierului. Da că valoarea este negativă, pointer-ul se mută către începutul fișierului. Comanda SET FILTER TO Specifică condiția pe care
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Comanda SKIP SKIP [<nr înreg>] [IN <nr zonă de lucru> | IN <alias tabel>] nr înreg - specifică numărul de înregistrări peste care se mu tă pointer-ul în fișier. Dacă nu se specifică, pointer-ul se va muta la următoarea înregistrare. Dacă valoarea lui nr înreg este pozitivă, pointer-ul se mută către sfârșitul fișierului. Da că valoarea este negativă, pointer-ul se mută către începutul fișierului. Comanda SET FILTER TO Specifică condiția pe care tre buie să o îndeplinească înregistrările din tabelul curent pentru a putea fi accesate
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
înregistrări peste care se mu tă pointer-ul în fișier. Dacă nu se specifică, pointer-ul se va muta la următoarea înregistrare. Dacă valoarea lui nr înreg este pozitivă, pointer-ul se mută către sfârșitul fișierului. Da că valoarea este negativă, pointer-ul se mută către începutul fișierului. Comanda SET FILTER TO Specifică condiția pe care tre buie să o îndeplinească înregistrările din tabelul curent pentru a putea fi accesate. SET FILTER TO [<expr L>] expr L - condiția de accesare a înregistrărilor. Numai înregistrările
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
ALL (toate înregistrările). • WHILE expr L 2 - specifică condiția pentru căutarea înre gistrărilor, atâta vreme cât expr L 2 este adevărată. Comanda CONTINUE Se utilizează după o comandă LO CATE, pentru a continua căutarea, după găsirea primei înre gistrări care îndeplinește condițiile specificate. Comanda CONTINUE mută pointer-ul de fișier la următoarea înregistrare pentru care expresia logică din co manda LOCATE este adevărată. Comanda SEEK Caută într-un tabel o înregistrare la prima apariție, a cărei cheie de index se potrivește cu expre sia generală și mută
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
-ul de fișier la următoarea înregistrare pentru care expresia logică din co manda LOCATE este adevărată. Comanda SEEK Caută într-un tabel o înregistrare la prima apariție, a cărei cheie de index se potrivește cu expre sia generală și mută pointer-ul pe înregistrarea găsită. SEEK <expr gen> [ORDER nr index | nume fișier IDX | [TAG] nume etichetă index [OF nume fișier CDX] [ASCENDING | DESCENDING]] [IN <nr zonă de lucru> | IN <alias tabel>] unde: • expr gen - specifică cheia de index pentru care se caută cu comanda SEEK. • ORDER nr index - specifică numărul fișierului index care conține
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Sârbu București, 4 iulie 2001. Nr. 214. Anexa LISTA cuprinzând rasele de câini admise la vânătoare în România *Font 9* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Principala crt. Grupa Subgrupa Rasa utilizare ────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. I. Prepelicari A. Prepelicari pontatori: 1. insulari - POINTER La v��natul mic, cu predi- - SETTER lecție cel cu pene, dar și cu păr, la câmp și baltă 2. continentali - BRAC Aceeași utilizare de mai - VIJLA sus, la care se adaugă - PUDEL POINTER și utilizarea la vânători - MUNSTERLANDER colective
ORDIN nr. 214 din 4 iulie 2001 privind stabilirea raselor de câini admise la vânătoare în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136302_a_137631]
-
Prepelicari A. Prepelicari pontatori: 1. insulari - POINTER La v��natul mic, cu predi- - SETTER lecție cel cu pene, dar și cu păr, la câmp și baltă 2. continentali - BRAC Aceeași utilizare de mai - VIJLA sus, la care se adaugă - PUDEL POINTER și utilizarea la vânători - MUNSTERLANDER colective, în terenuri MIC împădurite, colinare și de - EPAGNEUL munte BRETON B. Prepelicari - COCKER SPANIEL La vânatul mic cu pene scotocitori - SPRINGER și păr, cu predilecție la SPANIEL baltă - WACHTEL HUND 2. II. Gonitori - COPOI
ORDIN nr. 214 din 4 iulie 2001 privind stabilirea raselor de câini admise la vânătoare în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136302_a_137631]
-
recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic - liste liniare (definire și operații: inserare, căutare, eliminare element) - liste particulare (stive, cozi, liste circulare) și operații specifice 12. Grafuri 12.1. Grafuri
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic - liste liniare (definire și operații: inserare, căutare, eliminare element) - liste particulare (stive, cozi, liste circulare) și operații specifice 12. Grafuri 12.1. Grafuri
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic - liste liniare (definire și operații: inserare, căutare, eliminare element) - liste particulare (stive, cozi, liste circulare) și operații specifice 12. Grafuri 12.1. Grafuri
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic - liste liniare (definire și operații: inserare, căutare, eliminare element) - liste particulare (stive, cozi, liste circulare) și operații specifice 12. Grafuri 12.1. Grafuri
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
ar fi Pascal, dar totuși cu anumite diferențe. Cuprinde tipuri de date cum ar fi întregi de diferite dimensiuni, cu sau fără semn, numere în virgulă mobilă, enumerări (codice 20), structuri de date (codice 1) și uniuni (codice 22). C utilizează foarte mult pointerii, un tip de referință foarte simplu, care păstrează adresa unui obiect din memorie. Adresa poate fi manipulată cu ajutorul aritmeticii pointerilor. În momentul compilării, un pointer este un tip de dată complex, ce reprezintă atât adresa de memorie cât și tipul
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
sau fără semn, numere în virgulă mobilă, enumerări (codice 20), structuri de date (codice 1) și uniuni (codice 22). C utilizează foarte mult pointerii, un tip de referință foarte simplu, care păstrează adresa unui obiect din memorie. Adresa poate fi manipulată cu ajutorul aritmeticii pointerilor. În momentul compilării, un pointer este un tip de dată complex, ce reprezintă atât adresa de memorie cât și tipul de dată. Acest lucru permite expresiilor ce utilizează pointeri să fie evaluate după tipul de dată. Pointerii au mai multe
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
virgulă mobilă, enumerări (codice 20), structuri de date (codice 1) și uniuni (codice 22). C utilizează foarte mult pointerii, un tip de referință foarte simplu, care păstrează adresa unui obiect din memorie. Adresa poate fi manipulată cu ajutorul aritmeticii pointerilor. În momentul compilării, un pointer este un tip de dată complex, ce reprezintă atât adresa de memorie cât și tipul de dată. Acest lucru permite expresiilor ce utilizează pointeri să fie evaluate după tipul de dată. Pointerii au mai multe utilizări în C. De exemplu
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
adresa unui obiect din memorie. Adresa poate fi manipulată cu ajutorul aritmeticii pointerilor. În momentul compilării, un pointer este un tip de dată complex, ce reprezintă atât adresa de memorie cât și tipul de dată. Acest lucru permite expresiilor ce utilizează pointeri să fie evaluate după tipul de dată. Pointerii au mai multe utilizări în C. De exemplu, șirurile de caractere (engleză "text string") sunt adesea reprezentate printr-un pointer la un vector de caractere. Alocarea dinamică a memoriei este realizată tot
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
manipulată cu ajutorul aritmeticii pointerilor. În momentul compilării, un pointer este un tip de dată complex, ce reprezintă atât adresa de memorie cât și tipul de dată. Acest lucru permite expresiilor ce utilizează pointeri să fie evaluate după tipul de dată. Pointerii au mai multe utilizări în C. De exemplu, șirurile de caractere (engleză "text string") sunt adesea reprezentate printr-un pointer la un vector de caractere. Alocarea dinamică a memoriei este realizată tot cu ajutorul pointerilor. Un pointer "null" are o valoare
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
memorie cât și tipul de dată. Acest lucru permite expresiilor ce utilizează pointeri să fie evaluate după tipul de dată. Pointerii au mai multe utilizări în C. De exemplu, șirurile de caractere (engleză "text string") sunt adesea reprezentate printr-un pointer la un vector de caractere. Alocarea dinamică a memoriei este realizată tot cu ajutorul pointerilor. Un pointer "null" are o valoare rezervată, indicând faptul că face referire la o locație nevalidă. Acest lucru este folositor în cazuri speciale cum ar fi
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
fie evaluate după tipul de dată. Pointerii au mai multe utilizări în C. De exemplu, șirurile de caractere (engleză "text string") sunt adesea reprezentate printr-un pointer la un vector de caractere. Alocarea dinamică a memoriei este realizată tot cu ajutorul pointerilor. Un pointer "null" are o valoare rezervată, indicând faptul că face referire la o locație nevalidă. Acest lucru este folositor în cazuri speciale cum ar fi pointerul "next" (următorul) în nodul final al unei liste înlănțuite. Dereferențierea unui pointer "null
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
după tipul de dată. Pointerii au mai multe utilizări în C. De exemplu, șirurile de caractere (engleză "text string") sunt adesea reprezentate printr-un pointer la un vector de caractere. Alocarea dinamică a memoriei este realizată tot cu ajutorul pointerilor. Un pointer "null" are o valoare rezervată, indicând faptul că face referire la o locație nevalidă. Acest lucru este folositor în cazuri speciale cum ar fi pointerul "next" (următorul) în nodul final al unei liste înlănțuite. Dereferențierea unui pointer "null" poate cauza
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
la un vector de caractere. Alocarea dinamică a memoriei este realizată tot cu ajutorul pointerilor. Un pointer "null" are o valoare rezervată, indicând faptul că face referire la o locație nevalidă. Acest lucru este folositor în cazuri speciale cum ar fi pointerul "next" (următorul) în nodul final al unei liste înlănțuite. Dereferențierea unui pointer "null" poate cauza un comportament imprevizibil al aplicației. De asemenea, există și pointeri de tip codice 23, fapt ce indică referirea la un obiect de tip necunoscut. Acești pointeri
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
cu ajutorul pointerilor. Un pointer "null" are o valoare rezervată, indicând faptul că face referire la o locație nevalidă. Acest lucru este folositor în cazuri speciale cum ar fi pointerul "next" (următorul) în nodul final al unei liste înlănțuite. Dereferențierea unui pointer "null" poate cauza un comportament imprevizibil al aplicației. De asemenea, există și pointeri de tip codice 23, fapt ce indică referirea la un obiect de tip necunoscut. Acești pointeri sunt foarte folositori în "programarea generică". Deoarece dimensiunea și tipul obiectelor la
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]