738 matches
-
maltratat cu o splendida insistența - a rămas ovrei și încă sionist. Adică o religie fără ritual, fără carne Kuser, fără spălare pe mîini, fără cabala și fără rabin obligatoriu. Evreii au devenit sioniști în Italia ferice că și în România". Polemiza, tot în 1919, cu ziarul liberal Viitorul, stăruind asupra inconsistentei conceptului de rasă. Ba chiar, pornind de la cercetări ale unor antropologi, punea la îndoială caracterul semit al evreilor: "Antropologul Fishberg, care a cercetat 2000 de evrei - a conchis că evreii
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
și gustarea ăntregului spectacol critic" (op. cît., pag. 48-49). Modernismul structural al edificiului lovinescian este pus an lumină prin decuparea unor fragmente edificatoare, cum este de pildă excelentă pagina an apărarea poeziei simboliste (an care, folosind o terminologie precisă, criticul polemizează cu Ibrăileanu); sau se analizează amănunțit conceptele-cheie și criteriile care stau la baza sistemului lovinescian (specificul național, asprul rechizitoriu ămpotriva sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și conceptul de "mutație a valorilor"). Ultimul capitol - "Proba
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
cred în patriotismul acestor personaje publice pentru simplul motiv că nu e urmat decât de gesturile de inspirație hitlerista ale d-lui Nicolaescu privind arderea cărților sau de melițările penibile ale lui Dumitrașcu. Cand, gregar și absurd, acesta din urmă "polemizează" cu un deputat ungur inteligent, plin de umor, relaxat și elegant, e limpede ce șanse are "romanismul" gureș și cleios luat în arendă de astfel de specimene. Să ne mirăm că tocmai ministerele conduse de domnii Babiuc și Berceanu se
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
un război. El nu se adresează adversarilor, ci "sutelor de mii de cititori onești ai Adevărului". Cu alte cuvinte, editorialistul își mobilizează sutele de mii de cititori pentru a face față în războiul său personal împotriva unor persoane cu care polemizează. Pe vremea cînd Cristian Tudor Popescu se războia cu fostul ministru de Interne, Gavril Dejeu, Cronicarul l-a susținut pe ziaristul curajos care putea părea Cristian Tudor Popescu. Cînd însă în dueluri personale, iscate de o polemică, ziaristul curajos se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
să-i dea sfaturi („Reproșîndu-i că ea nu scrie cu metafore poetice, cu imagini, ci cu noțiuni logice, cu uscăciune cerebrală”); la care Lucica reacționează, firește, pe dos, tot din mîndrie suverană și orgoliu prea aprins: „a pus, pentru a polemiza cu mine, următorul titlu noului său volum de poezii - Noi care nu simțim”. Comarnescu e, desigur, ușor dezamăgit: „Ce i-am spus eu și ce a înțeles ea...”.9 Lucica a înțeles însă ce i-a dictat temperamentul și ethosul
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
am avut mereu aceleași opinii (sau poate tocmai de aceea), lumea s-a obișnuit să ne vadă vorbind la Tîrgurile de Carte și scriind în reviste despre noile apariții editoriale; abordînd un subiect de pe poziții asemănătoare ori divergente, dar complementare; polemizînd uneori, însă cordial; în fine, încercînd să desenăm o hartă a literaturii române contemporane, cu punctele și liniile ei. E mult, e puțin? Să spună alții dacă cincisprezece ani dedicați, săptămînă de săptămînă, literaturii române înseamnă mult sau puțin. Eu
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
vrea să spună că Mircea Nedelciu nu era omul convingerilor ferme. Era, dincolo de orice dubiu. Avea însă un mod propriu, delicat și suav, de a și le exprima. Înțelegeai, vorbind cu el, că există un relativism bun, că se poate polemiza și altfel decât cu ciomagul în mână și făcând spume la gură. Experiența de viață îl învățase lecția prudenței și a toleranței și, mai ales, îl învățase să nu rupă niciodată punțile de comunicare. Cu toate acestea, au existat două
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
Un veac de frămîntări sociale (1945) opta pentru anul 1774. Această pentru că cei doi sociologi porneau de la ideea că procesul devenirii spre modernitate a țarii se datoreaza factorului economic. Dimpotrivă, E. Lovinescu, și el sociolog dar numai al culturii, a polemizat deschis cu Zeletin, considerînd că intrarea în modernitate a țarii e un fenomen datorat exclusiv influenței ideologicului, consolidarea economicului venind după aceea și că o consecință a celui dinții. Dl Keith Hitchins nu se pronunță explicit despre această controversă cu
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
cel de-al doilea, din inteligență celor ce conduc treburile publice; cel dintîi se întreabă de unde sîntem; cel de al doilea: încotro mergem". O conexiune cu incomoda scriere, din 1907, a lui Dimitrie Drăghicescu, Din psihologia poporului român, e plauzibilă. Polemizînd cu N. Iorga și cu A.C. Cuza, ridiculizînd doctrina xenofoba a universitarului ieșean ("ideea care se găsește în programul lumii culte europene: nu poți să gonești pe străini, ci să pui pe străini în serviciul intereselor naționale"! Că și: "Idealul
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
de a fi extrădat în Transilvania, datorită condiției sale de militar dezertor, l-a determinat, cu siguranță, să revină, cu turma sa, în Pipirig, despărțindu-se, astfel, de rudele sale transilvane spre care plecase pentru a fi împreună. dl Tanco polemizează cu acele opinii care acreditează ideea că Ștefan Creangă s-ar fi stabilit, odată pornit în bejenie, mai întîi la Botoșana și, apoi, coborînd, a ajuns la Pipirig. Argumentul că așa-numitul "drum împărătesc" peste Carpați, din Năsăud în Bucovina
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
texte memorialistice, scrisori, discursuri parlamentare etc. A examinat, de asemenea, cu atenție, operele literare propriu-zise și aproape tot ce s-a scris în legătură cu ele. Pe baza acestei competențe, a corectat aserțiunile greșite ale altor cercetători, nu din plăcerea de a polemiza, ci de pe poziția cuiva care vrea să colaboreze pentru a ajunge împreună la o cât mai mare rigoare științifică. Succesul lui Z. Ornea se explică, apoi, prin serioasa lui pregătire filosofică, despre care în general nu se vorbește pentru că nu
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
cînd e tradus în mai multe țări și nu trece neobservat acolo, cronici la cărțile lui apărînd în publicații faimoase, cu circulație largă, în loc să se bucure, confrații se enervează de parcă ar fi fost ei frustrați cu ceva. Și încep să "polemizeze", mediocrii cu fumuri fiind cei mai vehemenți. Pentru Cronicar e limpede că și inavuabila invidie stă la originea polemicilor declanșate în jurul persoanei și cărților lui Mircea Cărtărescu. Într-un interviu pe care i-l ia Mihai Vakulovski în CONTRAFORT nr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
stă la originea polemicilor declanșate în jurul persoanei și cărților lui Mircea Cărtărescu. Într-un interviu pe care i-l ia Mihai Vakulovski în CONTRAFORT nr. 4-5, Mircea Cărtărescu se referă și la atacurile a căror țintă a fost: "Nu am polemizat niciodată cu nimeni, nu mi-am apărat ideile și părerile în public. Ele sunt convingeri intime și care sunt într-un fel subînțelese pentru mine. Ca să fiu sincer, abia dacă-i percep pe ceilalți. Eu nu trăiesc, după cum știi, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
detestat, că cineva are o atitudine foarte violentă sau foarte brutală față de mine. Nu-mi plac lucrurile de felul acesta. Eu nu am vorbit de rău niciodată pe nimeni și, în general, cred că este complet lipsit de sens să polemizezi. Nimeni nu învață nimic niciodată dintr-o polemică, unei cărți nu i se poate răspunde decât printr-o altă carte, nu poți desființa pe nimeni, decât pe cei care se desființează singuri prin ceea ce scriu. Cazul Hagi Ultimul joc al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
Infanta R. mod de întrebuințare, Teatrul Ariel, Tîrgu Mureș. La Naționalul tîrgumureșean, împreună cu Horațiu Mihaiu, același tînăr regizor s-a încumetat la o dramatizare a romanului lui Raymond Jean Cititoarea - lectura celor patru fabule Job, o actriță excepțională: Suzana Macovei. Polemizînd cu Molière dintr-o contemporană perspectivă a "războiului sexelor", Loie Brabant în Femeile savante - Theatre des Ateliers, Comedie de Reims - a tentat anularea granițelor dintre realitate și ficțiune. Despre cum poate dispărea granița dintre aparență și adevăr într-o poveste
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
nu împărtășea acest punct de vedere, socotindu-l un proiect asasin la adresa românilor transilvăneni subjugați și împilați, s-a înscris și în Societatea "Carpați", menită să ducă la eliberarea fraților din Ardealul cotropit, și scria, cu radicală înverșunare, împotriva liberalilor, polemizînd cu C. A. Rosetti (directorul Românului), deși nu se știa și nu se știe dacă și el era de acord cu proiectul lui I. C. Brătianu și al lui Vodă Carol. Că Eminescu, gazetar, a polemizat neîmpăcat cu Românul, e un
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
cu radicală înverșunare, împotriva liberalilor, polemizînd cu C. A. Rosetti (directorul Românului), deși nu se știa și nu se știe dacă și el era de acord cu proiectul lui I. C. Brătianu și al lui Vodă Carol. Că Eminescu, gazetar, a polemizat neîmpăcat cu Românul, e un lucru știut și, aș nota, că, chiar dacă în unele cazuri punctuale avea dreptate, sub raportul perspectivei istorice dreptatea a fost de partea guvernului I.C. Brătianu care, în lunga sa guvernare, din iulie 1876 - martie 1888
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
coerent al lui Cioran deosebește fundamental doctrina sa naționalistă de toate orientările tradiționaliste și naționaliste din epocă, inclusiv de cea a colegilor de generație, mai toți partizani ai autohtonismului și ostili occidentalizării. (Vulcănescu, Eliade, Noica, Polihroniade, Arșavir Acterian, etc.). Și polemizînd, parcă, cu autohtoniștii căutători ai specificității naționale, scria apăsat: Dacă am fi rămas consecvenți fondului nostru, astăzi ar trebui să creem epopei și mituri istorice iar pe Proust să așteptăm cîteva secole pentru a-l citi și a-l înțelege
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
literatura română. Chiar și cei care își fac un nume în cultura patriei adoptive nu-și găsesc liniștea până nu li se recunoaște valoarea acasă. Este înduioșător - dar și amuzant - să constați, de exemplu, că un autor român din SUA polemizează cu un autor român din Australia în revistele din România. Pe ei îi interesează arbitrajul de aici mai mult decât un eventual succes în străinătate. Sanda Stolojan s-a stabilit la Paris în 1962. A trăit în Franța mai mult
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
era considerat post popular, al doilea ca public din Franța, după France 1, și emisiunile lui Pivot au avut din capul locului în vedere acest lucru. întrebat de Pierre Nora de ce nu a insistat pe dezbateri în care autorii să polemizeze deschis, ca urmare a unor dezacorduri firești, punînd în evidență clivajele de idei din lumea intelectuală franceză, Pivot răspunde că, săptămînal, la o oră de vîrf, pe un post popular, care trăiește 60% din publicitate, acest lucru n-ar fi
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
în aceste însemnări, partea jurnalieră, puține revizuiri și adăugiri urmărind să fortifice dimensiunea conservator tradiționalistă a operei sale, începută, în 1904, cu Cultura română și politicianismul (un junimism mult întîrziat) și Românismul, catehismul unei noi spiritualități (1936), un țărănism care polemiza cu ideologiile totalitare, de aceea fiind aspru întîmpinat de Nichifor Crainic și exponenții legionarismului. Și asta, probabil, pentru că filosoful, în cartea sa, nu punea, în prim plan, dimensiunea religioasă, nefiind de acord cu fascismul și totalitarismul. Și, acum, în 1948
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
în revistă opiniile lui Eminescu, exclusiv prin filtrul apreciativ al lui A.C. Popovici, trece galopant peste aprecierile lui Gherea și se oprește tocmai la D. Stăniloae în tentativa acestui cugetător ortodoxist (să ne amintim, în treacăt fie spus, că a polemizat și cu Blaga, tot din perspectivă ortodoxistă). Definiția lui Stăniloae despre specificitatea românismului e de tot hazul (dl Preda afirmă direct că "textul său ajunge la expresii ridicole"): "O notă specifică a sufletului românesc și a manifestărilor lui artistice, unanim
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
bucură de primirea lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la Academia Română; avea și o rubrică personală intitulată, Oameni, fapte și întrebări, care pe parcursul apariției revistei a devenit deosebit de polemică mai ales împotriva acelora care respingeau ideile critice ale lui Titu Maiorescu (1840-1917), polemizînd și cu atitudinea lui Const. Noica (1909-1987). Dan Petrașincu se preocupa și de viitorul literaturii române, a semnat numeroase recenzii de cărți, note și însemnări, polemici. A comentat și sumarul unor publicații periodice ca Revista Fundațiilor Regale, a scris despre
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
crescută în promiscuitate, "la umbra blocurilor-ghetou socialiste", cu frustrări de toate genurile (sociale, financiare, sexuale, afective) care duc la delincvență, violență, crimă. Un film rece, eliptic, cu o cromatică înecată în gri-cenușiu, cu o regie "absentă", care nu pledează, nu polemizează, nu moralizează, ci arată. Nu întâmplător, un astfel de film a fost distins cu Premiul Special al Juriului, al unui juriu prezidat de un cineast care, odinioară, ne-a făcut să vedem... Structura cristalului. De altfel, această imagine a unei
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
că aceste grupuri aduceau cu ei, fără să-și dea măcar seama, propaganda comunistă cu accentul ei asupra naționalismului? Sînt convinsă că intelectualii estici care au avut propria lor experiență directă colaborînd cu postul de radio Europa Liberă ar putea polemiza cu Puddington, pentru că există o istorie a acestor posturi de radio și privită din perspectiva estului, așa cum există o istorie a rezistenței anti-comuniste privită din perspectiva estului. Rămîne să fie și ea scrisă. Arch Puddington, Broadcasting Freedom. The Cold War
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]