740 matches
-
permit să discern. Păi, în momentul în care eu îi aleg pe americani am nevoie de tot sprijinul politic ca la 1 ianuarie 2007, de fapt 1 mai, să fiu admis în Uniunea Europeană. Rodica Culcer: Acuma nu are rost să polemizăm, dar eu îmi aduc aminte că nici o problemă din fosta Iugoslavie nu s-a rezolvat fără intervenția americanilor. Europenii nu au reușit să rezolve nimic acolo. Nimic nu s-a rezolvat fără ei. Îmi pare rău, dar Europa nu a
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
cu cunoștințele; le luăm frumos din cărți străine, le așternem pe hârtie în limbă păsărească și facem ca negustorul care nu-și dă nici el seama de unde-i vine marfa, numai să se treacă. Chiar învățații noștri, când vor să polemizeze, polemizează cu citate. Cutare minune a străinătății, d. X sau Y, a vorbit cutare lucru, deci trebuie să fie neapărat adevărat și să se potrivească, pentru că au ieșit dintr-o minunată morișcă de creier. Să fie d. X sănătos, împreună cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cunoștințele; le luăm frumos din cărți străine, le așternem pe hârtie în limbă păsărească și facem ca negustorul care nu-și dă nici el seama de unde-i vine marfa, numai să se treacă. Chiar învățații noștri, când vor să polemizeze, polemizează cu citate. Cutare minune a străinătății, d. X sau Y, a vorbit cutare lucru, deci trebuie să fie neapărat adevărat și să se potrivească, pentru că au ieșit dintr-o minunată morișcă de creier. Să fie d. X sănătos, împreună cu toată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țările de la gurile Dunării, s-au luat populațiuni semitice (? ) din Asia Mică, din Siria ș. a. Dacă românii ar avea cuvânt să-și deducă originea de la coloniștii romani, atunci ar fi înrudiți prin sânge cu italienii, ci cu jidanii (? ). D.. Fligier polemizează contra lui Mommsen și a altor învățați, cari iau limba română drept, dovadă a originei italiene, și el susține că românii sânt coborâtorii direcți ai vechilor traci. Dintre popoarele Traciei însă au primit și altele limba latină, și d-sa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deputaților. Victoria politică a țării și în deosebi a opoziției conservatoare ne e atât de scumpă încît, cu toate provocațiunile mascate ale presei guvernamentale, ne pare rău că purtarea roșiilor în memorabila ședință de la 6 octomvrie ne-a silit să polemizăm chiar în momentul în care bucuria pentru biruința națională ar fi trebuit să înlăture orice ceartă dintre noi. Într-adevăr, daca măcar aceasta una dată ni s-ar fi conces ocazia de a ne bucura în liniște de succesul dobândit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apare, poate pentru prima oară în limbajul criticii, sintagma „geniu verbal”, sintagmă ce va fi reluată de Vladimir Streinu și de alți critici, nu totdeauna în favoarea autorului Cuvintelor potrivite. C. o folosește însă fără o conotație minimalizantă. În același an polemizează cu Vladimir Streinu pe tema Arghezi, apărând, în chip just, calitățile estetice ale pamfletului: „Artist fără genealogie al imaterialului, rotind universul și sistemele de sori [...], delicat orfevru de pulbere de stele, orchestrant al muzicii sferelor [...], artist suveran și de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
mare de intrări pe Google, azi, opt ianuarie 2007, la șaptesprezece ani după căderea cu zgomot a regimului comunist, nici Besançon nu a fost tocmai o vedetă, în anii când și-a scris cărțile importante, nici Hannah Arendt (care a polemizat cu Monnerot, nici Jeanne Hersch, nici chiar Jean François Revel, deși acesta avea spinarea tare și încasa bine. Dar marginalizat sistematic și cu soția concediată, pur și simplu (lucra la Radio France), de către de Gaulle (adică "ai săi", în fond
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
să plece și de aceea ar fi bine ca furnica să-l împrumute pe greier până la primăvară cu hrană,iar acesta să-și ia angajamentul că o să i restituie împrumutul la vară. Prinși în iureșul proceselor copiii au acuzat, au polemizat, dar ceea ce este mai important este că au clasificat,au dezbătut, au dat sentințe. Chiar și cei mai timizi s-au antrenat aducând argumente.De aici reiese încă o dimensiune formativă a jocului de rol,aceea de cultivare a sentimentelor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
D. Held, D. Hubert, K. Thomson (ed.), Modernity. An Introduction to Modern Societies, Blackwell, Londra, 1996, p. 62. A. Minc, Le Nouveau Moyen Age, Gallimard, Paris, 1993. Realismul, constructivismul și deconstructivismul, ca orientări metodologice de inspirație filosofică, în special epistemologică, polemizează intens pe această temă. Vezi G. Thomas, J.W. Meyer, F. Ramirey, J. Boli, Institutional Structure: Constituting State Society and the Individual, Sage, Beverly Hills, 1987. A. Smith, An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
simpozioane consacrate tezei că daco-tracii sînt strămoșii romanilor, așadar nu noi, românii, ne tragem de la Rîm, cum credea naivul Grigore Ureche, ci romanii se trag din noi. Dl Săvescu are bani, dar nici o competență istorică ori lingvistică. Nu se poate polemiza cu d-sa. Așa că dl Codreanu se abține și d-sa de la polemică: din păcate, nu fiindcă a constatat că trăsnăile napoleonice nu merită atenție, ci fiindcă i se pare mai potrivit să compătimească împreună cu autorul lor. l Din BUCOVINA
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
C.R. (alegoria cu Grange-aux-DÎmes, noaptea de 23 iunie 1344!) fusese pus, un tezaur ca să-l descopere posteritatea, un tezaur „ascuns... pentru o sută douăzeci de ani“. Că acest tezaur nu era unul pecuniar era tot atât de clar. Nu numai că se polemiza cu naiva aviditate a alchimiștilor, dar se spunea deschis că ceea ce a fost promis era o mare schimbare istorică. Și dacă cineva tot n-ar fi Înțeles, manifestul următor repeta că nu trebuia ignorată o ofertă care privea miranda sextae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
etapă „foiletonislică“ a romanului este necesară, caracterizând epoca de alexandrinism cultural specifică postmodernismului. 4. Un „conte philosophique“ despre „cavaleria spirituală“ S-a vorbit mult, la apariția acestui roman, de genul În care ar putea să se Încadreze și s-a polemizat asupra apartenenței posibile la specia așa-zisului conte philosophique. În acest sens, Însuși Eco pare să accepte ideea intenției programatice de a scrie un „roman filosofic“, afirmând În interviul cu Jacques le Goff: „Sono un romanziere della filosofia“ (Mercurio, La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
reuni cu adepții lui din Locul Fără Nume. Heinrich a Încercat să-l descurajeze. Băiatul e doar un turist american, l-a sfătuit, nu o zeitate. — Dar face trucuri cu cărți, i-a zis Pată Neagră. Și tot așa au polemizat despre calificările lui Rupert de zeu versus turist. Pentru a sublinia faptul că nu avea nici un rost să-l ducă pe Rupert În Locul Fără Nume, Heinrich a adăugat: — Singura șansă să se Întâmple asta e să-i convingi pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
unei largi reforme agrare, iar Congresul corpului didactic din Basarabia, din 25-28 mai, relua și întărea ideile cu privire la cea mai largă autonomie teritorială a Basarabiei, în cadrul Republicii Federative Democratice Ruse și la învățământ național în limba română, cu grafie latină. Polemizând cu unii învățători deznaționalizați, poetul Alexei Mateevici preciza în cuvântul său: „Da, suntem moldoveni, fii ai Vechii Moldove, însă facem parte din marele popor român, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. Frații noștri din Bucovina, Transilvania și Macedonia își zic
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Israel din Uruguay iar aceștia au fost mulți cu titlul de "erou-ctitor (procer în spaniolă) al renașterii naționale evreiești". Titlu desigur exagerat în anumită măsură, dar care corespunde cu exuberanța spiritului latino-american și de aceea nici nu mă gândesc să polemizez cu tradiția în cadrul căreia s-a modelat obiceiul respectiv. În 1988 eram ambasdor la Montevideo și am celebrat a patruzecea aniversare a proclamării Independenței Statului Israel, printre altele, în cadrul unei adunări populare la care au participat, pe lângă cel puțin două mii
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
are halucinații cari flatează puterea de judecată a redactorilor ei și pe cari nu le împărtășim. "Timpul" n-a tratat cestiunea aceasta. Doi onor. membri ai partidului conservator, sub semnăturile lor și declarând anume că vorbesc în numele lor propriu, au polemizat cu "Presa". Noi din parte-ne n-am făcut decât a exprima oarecari rezerve asupra principiului retroactivității, care ne pare tot atât de puțin fixat în privirea marginilor lui ca și acela al rațiunii de stat. De-a înfundat sau nu "Presa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mari ale patrioților. Am arătat de ex. că revoluția socială la noi a pornit de sus și n-a însemnat decât o înmulțire a oligarhilor vechi, de rasă, prin elemente de o estremă incertitudine de origine, proveniență și merit. "Romînul" polemizează cu noi a propos de aceasta. Aristocrația adevărată, după a noastră părere, are un mare și esențial rol în viața unui popor. Dar pentru a fi adevărată [î ]i trebuie anume condiții de existență, și mai cu seamă trei, fără de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
roșie, fost coleg al d-lui Brătianu în timpul ministeriului lor întîi. Dar n-a sosit se vede încă timpul regulării situației pe calea aceasta. [24 iunie 1881] {EminescuOpXII 219} [""LIBERALUL" DIN IAȘI... "] "Liberalul" din Iași, cu care îndealtmintrelea nu mai polemizăm, revine cu calomnia absurdă că vreo câțiva boieri s-ar fi învoit odinioară cu bancherii de acolo ca, pentru suma de 30000 franci, "Timpul" să susție cu foc și cu pară pe izraeliți și că din această sumă foaia noastră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1881, iar în mijlocul ei inițialele poetului. [27 - 28 iulie 1881] [""ROMANUL" A CONTRACTAT NĂRAVUL... "] "Romînul" a contractat năravul de-a ne atribui articole pe cari nu noi le-am scris, ci le-am reprodus din alte ziare, și de-a polemiza apoi cu "Timpul" combătând, ca ale noastre, idei pe cari le împărtășim poate numai în parte sau cu oarecari rezerve. Astfel se 'ntîmplă și în numărul de sâmbătă, în care vedem că polemizează cu noi pe temeiul unui articol reprodus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reprodus din alte ziare, și de-a polemiza apoi cu "Timpul" combătând, ca ale noastre, idei pe cari le împărtășim poate numai în parte sau cu oarecari rezerve. Astfel se 'ntîmplă și în numărul de sâmbătă, în care vedem că polemizează cu noi pe temeiul unui articol reprodus din "Poșta" privitor la antagonismul dintre moldoveni și munteni. Nu doar că ne-ar părea rău de-a fi scris acel articol pe care l-am reprodus. Ceea ce însă nu e al nostru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
opta pentru cetățenia turcească, lovind în față suveranitatea pretinsei sale patrii. Iată în adevăr unde am ajuns. De la români ardeleni ori macedoneni cerem împămîntenire. De la Flevas, Giani, Carada n-o cere nimenea. [17 - 18 august 1881] {EminescuOpXII 297} [""PESTHER LLOYD" POLEMIZEAZĂ... "] "Pesther Lloyd" polemizează cu "Neue freie Presse" asupra unui articol în care această din urmă foaie luase apărarea României în contra articolelor ungurești. Foaia din Pesta scrie următoarele: E una din cele mai nobile trăsături din viața și activitatea "Nouăi prese
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
turcească, lovind în față suveranitatea pretinsei sale patrii. Iată în adevăr unde am ajuns. De la români ardeleni ori macedoneni cerem împămîntenire. De la Flevas, Giani, Carada n-o cere nimenea. [17 - 18 august 1881] {EminescuOpXII 297} [""PESTHER LLOYD" POLEMIZEAZĂ... "] "Pesther Lloyd" polemizează cu "Neue freie Presse" asupra unui articol în care această din urmă foaie luase apărarea României în contra articolelor ungurești. Foaia din Pesta scrie următoarele: E una din cele mai nobile trăsături din viața și activitatea "Nouăi prese libere" că se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un timp în care opozițiunea amăgită contesta acestei călătorii orice semnificare politică. Daca în România n-am fi pierdut deprinderea mirării, daca la noi n-ar fi toate cu putință, am găsi că e revoltător de-a vedea presa guvernamentală polemizând și protest\nd în contra pretențiunilor austriace, pe când în fond cestiunea e regulată. Acest joc de cărți măsluite, pentru a amăgi opinia publică, e de-a dreptul nedemn. Dar am pierdut demult deprinderea de a ne mai mira de ceva. Interesul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi prețioasă în sine, dar prin ea însăși nu are absolut nici o valoare. Acoperită de responsabilitatea politică a unor oameni publici ar deveni discutabilă, dar așa? Cine vrea, cine crede practic a discuta cu oricine insanități politice și stilistice, a polemiza cu oameni cari nu au nici o răspundere în privirea celor ce zic, a căror vorbe nu numără? Cât de practică și de ce efect imediat e stabilirea unei asemenea responsabilități am văzut în două cazuri. Cu numele deschis prințul Grigorie M.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și-a dat demisia? Ce sânt jucăriile acestea? Aceasta se poate numi în serios o politică constituțională? Ne mărginim a pune întrebările, lăsând ca opinia publică să le dea răspunsul. [ 22 februarie 1880] {EminescuOpXI 38} ["N-AR FI GREU DE POLEMIZAT... N-ar fi greu de polemizat în ziaristică dacă am avea a face cu rațiunea, nu cu voința adversarilor noștri. Cine nu poate să înțeleagă aceluia îi mai putem subveni lipsurile traducând ceea ce voim să-i zicem în termeni mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]