105 matches
-
orice alte efecte negative sau pozitive, care le-au ieșit în cale. Pe scurt, anticipăm faptul că populismul tinde să întărească participarea politică, slăbind însă contestarea publică a puterii (Rovira Kaltwasser, 2012). Dacă ne raportăm la cele două dimensiuni ale poliarhiei propuse de Dahl, se poate crede că populismul mărește gradul de participare politică a cetățenilor prin includerea grupurilor marginalizate ale societății, însă limitează posibilitățile de contestare centralizând puterea în structuri executive și subminând astfel rolul acelor puteri care au rolul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cetățenilor către acele grupuri sociale care au căutat protecția oferită de statul social. Prin comparație cu celelate cazuri studiate în acest volum, trebuie subliniat că acțiunile Reformiștilor nu au amenințat nici protecția constituțională a minorităților și nici procesele și instituțiile poliarhiei. Populismul manifestat de Partidul Reformei era ostil includerii pluraliste a anumitor grupuri de interese în sistemul de asistență socială, însă acest partid nu era adversarul pluralismului și nici al includerii democratice ca atare. Partidul Reformei a vrut să îngusteze spațiul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
111, 112, 113, 198, 210, 241, 249, 254, 278, 282, 306, 311; plebiscitarian, 106 pluralism, 27, 36, 40, 68, 112, 129, 133, 135, 227, 250, 257, 355 polarizare, 51, 73, 112, 116, 151, 152, 159, 190, 205, 221, 256, 310 poliarhie, 31, 32, 33, 41, 42, 44, 115 politică de masă, 22 Pollack, Norman, 38 Polonia, 294 popor, 15, 22, 26, 27, 40, 61, 62, 63, 83, 89, 91, 96, 99, 115, 128, 131, 132, 155, 156, 157, 159, 164, 167
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau • Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori • Mitul statului, Ernst Cassirer • Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • O teorie economică a democrației, Anthony Downs • Omul și statul, Jacques Maritain • Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl • Postcomunismul, Leslie Holmes • Statul criminal. Genocidurile secolului XX, Yves Ternon • Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Frédéric Bastiat 1 Cf. Paul Taggart, "Populism and the Pathology of Representative
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
prima versiune postulează că evitarea "tiraniei majorității" este scopul care trebuie urmărit în permanență, cea de-a doua are ca scop înfăptuirea suveranității populare și a egalității politice, oricare ar fi costuri. În completare, Dahl dezvoltă aici noțiunea sa de poliarhie înțeleasă ca tip de conducere politică care, în mod inevitabil, combină elemente madisoniene și populiste. 6 Chiar dacă este un subiect care ar merita investigat, nu vom analiza aici dacă regimurile autoritare folosesc ideologia populistă pentru a-și consolida sistemul politic
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
statului modern. Aceasta a însemnat o ruptură a continuității care, în mod ideal, ne conduce de la libertatea politică a anticilor, exercitată în interiorul agorei, până la libertatea politică modernă (Constant, 1818), exercitată prin instituția votului și prin instrumentele de control utilizate în poliarhii pentru monitorizarea sau corectarea acțiunii coercitive a statului (Dahl, 1971). De la libertatea înțeleasă ca o posibilitate de exercitare a cetățeniei în spațiu public se trece la libertatea înțeleasă ca salvgardare a sferei private față de ingerința statului (Castiglione, 1996). "Pierderea inocenței
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Naționalism și națiune, Raoul Girardet Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități politice în România postcomunistă, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl Politica comparată astăzi, Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell Jr., Russell J. Dalton, Kaare Strøm Politica între proporționalism și majoritarism, Alexandru Radu Politicele publice succes sau eșec? Un ghid al modelelor de evaluare, Mirela
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
105), democrația este, mai degrabă, "un sistem etico-politic în care influența majorității este subordonată/încredințată puterii minorităților concurente care o asigură", în special prin mecanismul electoral. Sau, mai bine-zis, într-o formulare mai simplă, e democratic "mecanismul care generează o poliarhie deschisă, a cărei competiție pe piața electorală atribuie putere poporului, și, în special, impune receptivitatea (responsiveness)10 din partea aleșilor în fața alegătorilor" (Sartori, 1993: 108). Această definiție, mai complexă, nu vorbește doar de participare și opoziție, deja analizate de Dahl, dar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
participare ("hegemoniile închise"), de la cele cu participare mare, dar fără posibilitate efectivă de competiție ("hegemoniile incluse"), de la cele cu participare limitată, dar cu posibilitate de competiție sau opoziție mare ("oligarhiile competitive"), de la cele în care participarea și competiția sunt mari ("poliarhie"). Dahl [1970] evidențiază trei posibile căi pentru democrație. Prima: competiția precede incluziunea. Se trece printr-un proces, mai mult sau mai puțin gradual, de la hegemonia "închisă" la oligarhia "competitivă", și, apoi, la democrația de masă. A doua: incluziunea precede competiția
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Lijphart (1999). Ambele studii sunt bazate pe elemente foarte relevante ce sunt incluse în dimensiunile de mai sus, dar nu le epuizează, sfârșind printr-o sărăcire a analizei 76. Astfel, Altman și Perez-Linan reiau trei aspecte extrase din conceptul de poliarhie a lui Dahl (drepturi civile, participare și competiție), primele fiind încadrate în dimensiunea de fond, iar cealalte în dimensiunea procedurală. Lijphart utilizează indicatori de genul reprezentării femeilor, participarea electorală, satisfacția față de democrație, corupția și altele, incluse în dimensiunile menționate. Această
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de raportul dintre guvern și alegător (evidențiat în sondaje), de nivelul suportului electoral acordat guvernului (măsurat prin "dimensiunile" majorității parlamentare care-l susține). Gradul de respectare a libertății e evidențiat de aplicarea drepturilor, prezentate în cercetarea lui Dahl (1971) asupra poliarhiei. Aplicarea egalității este redată prin nivelul reprezentării politice a femeilor în parlament și guvern, de politicile sociale în favoarea familiei, de modul în care este distribuit venitul, de gradul de instruire, de diversificarea activităților economice și de structura grupurilor de interese
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau • Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori • Mitul statului, Ernst Cassirer • Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • O teorie economică a democrației, Anthony Downs • Omul și statul, Jacques Maritain • Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl • Postcomunismul, Leslie Holmes • Statul criminal. Genocidurile secolului XX, Yves Ternon • Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Frédéric Bastiat În curs de apariție Populismul în Europa și în cele
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acționează indirect, prin intermediul competiției și cooperării dintre reprezentanții aleși" (1993: 40). 13 Sartori (1987, paragraful 6.91) pleacă în esență de la această presupoziție, pentru a urma, apoi, o cale diferită, care duce la o definiție normativă originală a democrației ca "poliarhie selectivă" sau "poliarhie de merit". Drumul pe care-l vom urma în această lucrare poziționează în prim-plan conexiunea necesară între democrațiile reale (și definițiile lor) și democrațiile ideale (și definițiile lor). Astfel, aspectul cel mai relevant este stabilirea unei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
competiției și cooperării dintre reprezentanții aleși" (1993: 40). 13 Sartori (1987, paragraful 6.91) pleacă în esență de la această presupoziție, pentru a urma, apoi, o cale diferită, care duce la o definiție normativă originală a democrației ca "poliarhie selectivă" sau "poliarhie de merit". Drumul pe care-l vom urma în această lucrare poziționează în prim-plan conexiunea necesară între democrațiile reale (și definițiile lor) și democrațiile ideale (și definițiile lor). Astfel, aspectul cel mai relevant este stabilirea unei definiții ideale care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
revenire asupra rolului culturii politice la nivel de elită și de masă poate fi găsită în introducerea și concluziile lui Diamond [1993]. 73 Este necesar a aminti (v. par. I, cap. 4) faptul că democrațiile reale sunt numite de către Dahl "poliarhii". Noi am făcut o alegere diferită. Am folosit termenul "democrație" în sensul vocabularul comun. 74 Pentru o analiză a celor patru cazuri sud-europene, vezi Morlino [1998]. Pentru o cercetare calitativă, complementară celei cantitative, care răspunde la întrebări similare, dar cu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
armonia muzicală se întâlnește și la Jean Bodin, însă Bodin deosebește forma statului (care este pură) de forma guvernării: aceasta poate adopta o distribuție armonioasă a funcțiilor administrative. Se consideră că primul autor care a formulat ideea modernă a unei "poliarhii compozite" a fost Christoph Besold, într-o scriere intitulată, De reipublicae statu mixto (1626). Acesta a plecat de la observația că doctrinele despre constituție nu se regăsesc niciodată în formă pură, atunci când sunt puse în practică. Statele ar trebui deci caracterizate
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Comșa, Mircea (2006). Cultură, participare și opțiuni politice. În Sandu, Dumitru (coord.). Viața socială în România urbană. Iași: Polirom. Crozier, Michel, Huntington, Samuel P. și Joji Watanuki (1975). The Crisis of Democracy. New York: New York University Press. Dahl, Robert A. (2000). Poliarhiile. Participare și opoziție. (trad. rom. Mihaela Sadovschi). Iași: Institutul European. Dahrendorf, Ralf (1990). Reflections on the Revolution in Europe. New York: Random House. Dalton, Russel J. (1999). Political Support in Advanced Industrial Democracies. În Pippa Norris (edit.), Critical Citizens: Global Support
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
II, Mussolini Mitul statului, Ernst Cassirer Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl Politica și statele, Raffaella Gherardi Poporul contra democrației, Guy Hermet Simbolistica politică, Lucien Sfez Stalin și bomba atomică, David Holloway Statul criminal, Yves Ternon LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
bucurat aici niciodată de o mare apreciere și sunt slabe speranțe că vreodată se va întâmpla altfel. La noi au guvernat voievozi, domni, regi și comandanți supremi fără ca societatea să producă alți poli de putere specifici unei societăți predispuse la poliarhie. Democrația pe care am preluat-o din Occident nu a reușit să elimine preferința pentru un singur conducător, dar ne-a adus constituționalismul care ne poate ajuta să păstrăm conducătorul limitându-i tentația de a deveni tiran sau sultan. A
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Center for Scholars, September-October 2004. Currie, David P., Constituția statelor unite ale Americii: comentarii, Editura "Nord-Est" S.R.L., Iași, 1992. Dahl, Robert, Despre democrație, traducere de Ramona Lupașcu, Alina-Maria Turcu, Mihaela Bordea, Adriana Bargan-Straub, Editura Institutul European, Iași, 2003. Dahl, Robert, Poliarhiile. Participare și opoziție, traducere de Mihaela Sadovschi, Editura Institutul European, Iași, 2000. Dalton, Russell J., Democratic Challenges, Democratic Choices: The Erosion of Political Support in Advanced Industrial Democracies, Oxford University Press, Oxford, 2004. Damean, Sorin & Șerban, Ionuț, Reformele administrativ-teritoriale ale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Est, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2012, p. 137. 2 Vezi Giovanni Sartori, Ingineria constituțională comparată. Structuri, stimulente și rezultate, Cristina Dan și Irina Mihaela Stoica, Editura Mediterana 2000 și Editura Ars Docendi, București, 2006. 3 Vezi Robert Dahl, Poliarhiile. Participare și opoziție, Editura Institutul European, Iași, 2000. 4 Robert Dahl, Despre democrație, Editura Institutul European, 2003, p. 124. 5 Juan Linz, "Democrație prezidențială sau parlamentară: are vreo importanță?", în Juan Linz; Arturo Valenzuela (eds.), Eșecul democrației prezidențiale. Perspective comparative
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
prezentat în cadrul seminarului "Implicații ale înființării regiunilor în România", septembrie 2002, citat în Considerente ..., pp. 5-6. 6 Jonathan Rodden, "Comparative Federalism and Decentralization. On Menaing and Measurment", în Comparative Politics, nr. 45, 2004, p. 481. 7 Vezi Robert A. Dahl, Poliarhia. Participare și opoziție, Editura Polirom, Iași, 2004. 8 Lucan A. Way, "The Dilemmas of Reform in Weak State: The Case of Post-Soviet Fiscal Decentralization", în Politics &Society, vol. 30, nr. 4/2002, p. 580. 9 Kent Eaton, Kai Kaiser, Paul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
iar puterea judecătorească este influențată de puterea executivă". http://www.heritage.org/index/book/methodology, accesat în 29.04.2013. 14 https://www.eiu.com/public/topical report.aspx?campaignid=DemocracyIndex 12, accesat în 29.04.2013. 15 Robert A. Dahl, Poliarhiile. Participare și opoziție, traducere de Mihaela Sadovschi, Editura Institutul European, Iași, 2000, pp. 27-35. 1 O pledoarie pentru demnitatea umană, la Ernst Benda, "The protection of human dignity (article 1 of the Basic Law)", în SMU Law review, nr. 53
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a agenților. Dahl nu a negat că societatea era întrucâtva structurată de diverse forțe socio-economice: studiul său despre puterea din New Haven este și o examinare a apariției noilor grupuri sociale care reduc rolul elitelor tradiționale (Dahl, 1963b). Conceptul de poliarhie elaborat de Dahl se bazează pe recunoașterea faptului că democrațiile liberale se definesc mai curând pe baza unei competiții între grupuri decât pe baza unei participări populare masive (Dahl, 1971: 1-9). Este adevărat că a existat o importantă dezbatere teoretică
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
370 și raționament, 368-369 și stiluri de politică publică, 371-374 dezvoltare politică, 61-73 și birocrație, 63 și comunicare, 128 și grupuri, 66-67 și instituționalizare, 65-66 și norme, 65-66 și oportunități, 72 și structuri, 65-68 Polsby, N.W., 66, 105, 168 poliarhie, concept, 368 populism, 52, 169 populiste, partide, Portney, K.E., 375 Portugalia, 50, 159, 166, 167, 179, 185, 212, 231, 253, 287, 329 Powell, G.B., 33, 39, 40, 66, 67, 73, 345, 378, 379, 388, 390 presă, 130-133 proceduri, și constituții
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]