527 matches
-
comandant spartan, aflat în Siracuza, deși a respins atacul atenian și a trimis pradă Spartei, el a păstrat o mare parte din ea, îmbogățindu-se, fiind găsit vinovat de corupție. În războiul peloponesiac, corupția, imoralitatea și tirania germinau în inima polisurilor. Războiul s-a încheiat în Dardanele, generalul spartan Lisandru blocând și distrugând flota ateniană. Acesta a câștigat cu sprijinul perșilor, vechiul inamic. Atena a capitulat. Zidurile orașului au fost dărâmate, oligarhii au preluat puterea, iar democrații au fost executați. Epoca
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Atena a capitulat. Zidurile orașului au fost dărâmate, oligarhii au preluat puterea, iar democrații au fost executați. Epoca de Aur se sfârșise cu sinuciderea filosofului Socrate, condamnat de regimul de atunci pentru învățătură și activitatea sa considerată "neconformistă" Dorința unicității polisurilor a rămas o dorința neîmplinită si nerealizată. Dintr-un mic regat al secolului IV i.en., un mare cuceritor va făuri un imperiu în numai într-o decadă. Nu încerca să făurească doar un imperiu, ci o lume nouă, o
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
000 km. Cirus cel Mare creează dintr-un stat vasal un vast imperiu cucerind Imperiul Medic, primul mare stat monarhic iranian, Imperiul Neo-Babilonian și Regatul Lidian, deschizând cale fiului său, Cambyses al II-lea, spre cucerirea Egiptului. Războaiele medice, dintre polisurile grecești și , au arătat acestuia că nu este invincibil, înfrângerile suferite la Marathon, Salamina și Plateea umilindu-l pe Regele Regilor în fața întregii lumi. După cucerirea Imperiului Persan de către Alexandru cel Mare, vastele sale teritorii încep să facă parte din
Imperiul Persan () [Corola-website/Science/302127_a_303456]
-
cucerit o mare parte a Europei de Sud. La sfârșitul epocii bronzului din civilizațiile precedente se naște cea greacă (elenă), care se va dezvolta și va ajunge la apogeu, în cadrul unor structuri specifice de organizare politico-militară și economico-socială, numite "orașe-state" - polisuri - sclavagiste (dintre care amintim Atena și Sparta), extrem de diferite în termeni de cultură și organizare politico-economică. Prin salbele de colonii înființate de metropolele grecești (spre exemplu: Milet, Megara, Corint etc.) modelul cultural elen s-a extins, teritorial, în întreaga Mare
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol din Iași, Studii și Cercetări de Istoria Artei, Revista de Istorie și Teorie Literară, Arts Transsilvaniae, cercetări de Istorie și Civilizație Sud-Est Europeană, Sud-Estul și Contextul European. Buletin, Arhiva Genealogică, Arhivele Totalitarismului, Polis, Xenopoliana). A mai publicat peste 50 de articole în reviste și volume românești și străine fără comitet de lectură (Sfera Politicii, Verbum, Viața Românească, Secolul 20, Provincia, Idei în Dialog, Altera, Historia, Politics&Media etc.) Și peste 200 de articole
Daniel Barbu () [Corola-website/Science/328215_a_329544]
-
a avut loc în anul 479 î.Hr., în apropierea cetății Plateea (sau "Plataea") din Beoția, între o alianță a polis-urilor grecești (Sparta, Atena, Corint, Megara și altele) și forțele expediționare persane ale lui Xerxes I. A fost ultima bătălie terestră din cadrul Războaielor medice. s-a încheiat cu victoria decisivă a grecilor, încheindu-se astfel și a doua invazie a
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
adune o armată foarte mare (după standardele acelei epoci), erau grupați în jurul nucleului format din experimentații războinici spartani conduți de regele Pausanias; acestora li s-au alăturat 8.000 de hopliți atenieni, 600 de exilați plateeni, precum și contigentele trimise de polisurile Megara și Corint. Armata a avansat în Beoția, prin trecătoarea de la Muntele Cithaeron și a luat poziție în fața liniilor persane pe terenul înalt care domina valea râului Asopos. Inițial, grecii au evitat să înainteze pe terenul plat din jurul taberei fortificate
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
un impas în care cele două armate s-au pândit una pe cealaltă, impas care a durat 11 zile. Conform lui Herodot, perșii ar fi avut la Plateea 300.000 de oameni, fiind însoțiți și de trupe grecești provenind din polisurile care li se supuseseră (printre care se număra și Teba, care ar fi trimis 50.000 de oameni). Îndeosebi cavaleria persană era de temut, fiind întărită și cu escadroane tesaliene, beoțiene și macedonene. Acest număr imens este pus la îndoială
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
Termenul cosmopolitism (din limba greacă "kosmos": univers și "polis": oraș) a fost, la origine, o concepție din epoca de criză a sclavagismului grec și roman, care promova ideea "„cetățeniei universale”". Prin extensie, termenul desemnează ideea care neagă concepte precum suveranitatea națională, națiunea, patriotismul sau etnicitatea și pledează pentru creearea
Cosmopolitism () [Corola-website/Science/309260_a_310589]
-
submers, în fața Cazinoului. O altă posibilă origine a numelui ar fi Tomiris, regina masageților, un trib getic ce trăia între Marea Neagră și Marea Caspică (Herodot). Milezienii au găsit pe aceste locuri o așezare getică, noul oraș ajungând la nivelul unui "polis" de-abia în secolul IV-III î.Hr.. Portul folosit de greci pentru comerțul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciți și celți) a permis dezvoltarea unui centru urbanistic. Tomis a devenit o parte a Imperiului Roman în anul 46, fiind redenumit "Constantiana
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
ambele denumiri cuprind terminația „"bria"”, care în limba tracă semnifica „oraș”. Aceasta a rămas singura colonie dorică de-a lungul coastei Mării Negre, în timp ce restul au fost colonii tipice ionice. Mesembria a format un "pentapolis" grecesc la Marea Neagră, împreună cu alte patru polisuri grecești: Odessos (azi Varna), Tomis, Histria și Apollonia. Rămășițele din perioada elenistică includ o Acropolă, un templu al lui Apollo și o Agora. Un zid care a făcut parte din fortificațiile așezării poate fi văzut în partea de nord a
Mesembria () [Corola-website/Science/319917_a_321246]
-
The New Republic", din Washington. În 1992, împreună cu Stelian Tănase, fondează prima revistă de științe politice din România, lunarul "Sfera politicii", unde este redactor-șef adjunct pînă în 1995. În 1993, împreună cu sociologul Călin Anastasiu, fondează trimestrialul de științe politice "Polis", unde este redactor-șef adjunct pînă în 1995. În 1994, ocupă prin concurs poziția de lector universitar la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția științe politice. Împreună cu Emil Boc, Vasile Pușcaș și Vasile Boari alcătuiește un grup
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
fiul lui Helios și tatăl fatidicei Medeea. Legenda pomenește un râu Fazis pe meleagurile Colhidei, identificat cu râul Rioni, și orașul Eea drept capitală a regatului. Coloniștii greci au apărut în Colhida în decursul secolelor VII și VI î.Hr., fondând polis-urile Dioscuridas (azi Sukhami), Fazis (azi Poti) și Pityus. În regiunile de est, sud și parțial în zona de vest a Georgiei se extinde începând cu secolul al IV-lea î.Hr. regatul Kartli, numit în izvoarele antice și bizantine Iberia
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
care a fost capitala regatului. În afară de Panticapeea, alte orașe au fost înfloritoare: Fanagoria, pe celălalt mal, fondat de Teos, care a prosperat mulțumită pescuitului în Marea Azov, Hersones, în apropiere de actualul Sevastopol, creat pe la 600 î.Hr. de cetățeni ai polisului Heraclea Pontica, apoi Theodosia (azi Feodosia) și ea întemeiată de Milet. Activitatea principală a acestor porturi consta în aprovizionarea cu grâne a cetăților grecești, între care Atena, prea populată pentru a-și asigura singură nevoile alimentare. Acest prețios grâu, provenind
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
Siciliei sau doar a Apuliei și Calabriei — Strabon era cel mai important susținător al unei definiții mai largi. Cu această colonizare, cultura greacă a ajuns în Italia, odată cu dialectele sale de limbă greacă antică, tradițiile religioase și sistemul politic al "polisurilor", însă în scurt timp a evoluat într-o civilizație elenă originală, interacționând mai apoi cu civilizațiile italice și latine. Cel mai important aport cultural a fost alfabetul grecesc în forma sa chalcică/cumaeană, adoptat întâi de etrusci, și evoluând ulterior
Magna Graecia () [Corola-website/Science/303915_a_305244]
-
sulițe din fier. Atena era dedicată culturii, Confruntarea avea să decidă viitorul lumii occidentale în lupta dintre democrația ateniană și despotismul persan. Pentru că Atena a sprijinit cetățile grecești din Asia Mică în revoltele ionice, regele-zeu, Darius I, decide să pedepsească polisurile. A trimis soli în orașele grecești cerându-le supunere, precum și “pământ și apă”.Atena și Sparta au fost printre singurele care au refuzat. Flota persană a debarcat pe coasta de nord a Aticii , la golful de la Marathon pentru obiectivul final
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
numită „Gânditorul de la Hamangia”). În secolele VI - IV î. Chr. litoralul Mării Negre este colonizat de greci. Pe teritoriul Dobrogei române de azi sunt întemeiate coloniile Histria, Callatis și Tomis, iar Dionysopolis în partea bulgară. Coloniile grecești se organizează după modelul polis-ului grecesc. Inițial Histria era cea mai prosperă dintre colonii, însă, ca urmare a împotmolirii golfului, decade, și Tomisul devine cea mai importantă cetate de pe malul de vest al Mării Negre. Coloniile își exercitau influența asupra unui teritoriu mai larg decât
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
indoeuropeană "*reg", care se regăsește atât în sanscritul "răj-" cât și în formele latine "rex", "regis", în irlandezul "ri" sau în galicul "-rix". Numele tatălui, Eioneus, provine probabil din toponimul Eion ("Coasta"), purtat de așezământul tracic care a devenit apoi polisul Amfipolis, aflat la vărsarea râului Strimon (azi Struma). Căpetenia tracă a venit în ajutorul regelui Priam în cel de-al zecelea an al războiului troian, instalându-și tabăra în fața zidurilor Troiei. Rhesus era vestit pentru carul său de luptă bogat
Rhesus (mitologie) () [Corola-website/Science/304417_a_305746]
-
progres social și de dezvoltare a civilizației umane: Ideile politice exprimă interesele, aspirațiile diverselor grupuri sociale, implicate adesea în lupta pentru putere. Primele elemente ale gândirii politice apar încă din Antichitate, de care se leagă etimologia termenului "politică" (în greacă "polis" - "cetate", "oraș", "stat"). De-a lungul timpului, acest termen a cuprins diverse semnficații, cum ar fi: artă de guvernare a societățillor umane, de conducere religioasă, până la accepția modernă de istorie activă și filozofie politică participativă. Dacă în Antichitate nu exista
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
epocii elenistice și tranziția către epoca medievală. Majoritatea specialiștilor sunt de părere că grecii au inventat politica și că au inițiat cercetarea științifică și filozofică a acestui domeniu. De altfel, cuvântul politică (existent în multe limbi moderne) provine din grecescul "polis", prin care se desemna statul-cetate sau statul-oraș. Polisul era o instituție care a permis și promovat discuțiile critice și existența unor funcții și posturi civice, care au constituit obiective ale luptei pentru putere între clanurile aristocrate. Mai mult, cetățenii puteau
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
specialiștilor sunt de părere că grecii au inventat politica și că au inițiat cercetarea științifică și filozofică a acestui domeniu. De altfel, cuvântul politică (existent în multe limbi moderne) provine din grecescul "polis", prin care se desemna statul-cetate sau statul-oraș. Polisul era o instituție care a permis și promovat discuțiile critice și existența unor funcții și posturi civice, care au constituit obiective ale luptei pentru putere între clanurile aristocrate. Mai mult, cetățenii puteau participa (direct sau prin consilii) la guvernarea polisului
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Polisul era o instituție care a permis și promovat discuțiile critice și existența unor funcții și posturi civice, care au constituit obiective ale luptei pentru putere între clanurile aristocrate. Mai mult, cetățenii puteau participa (direct sau prin consilii) la guvernarea polisului, deci la controlul afacerilor publice, ceea ce a condus ulterior la apariția conceptului de democrație. Sofiștii au pus omul în centrul preocupărilor și au accentuat relativitatea cunoașterii, fiind primii care au dezbătut problemele spiritului uman, spre deosebire de predecesori care aveau ca obiectiv
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
condus ulterior la apariția conceptului de democrație. Sofiștii au pus omul în centrul preocupărilor și au accentuat relativitatea cunoașterii, fiind primii care au dezbătut problemele spiritului uman, spre deosebire de predecesori care aveau ca obiectiv problemele legate de natură. În acea perioadă polisul atenian implica participarea la guvernare a "cetățenilor-guvernatori". Arta politică nu mai era apanajul unei minorități, deoarece putea fi învățată de orice cetățean. Sofiștii au evidențiat deosebirea dintre dreptul natural și dreptul pozitiv, care, fiind creat de oameni, avea un caracter
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
ia în considerare trei științe practice fundamentale: Omul era privit ca un animal politic ("zoon politikon"), iar "statul" ca fiind o operă artificială a omului, nu ca un produs al contractului, ci ca o consecință a evoluției naturale. În acest polis-ul lui Aristotel nu sunt considerați cetățeni: sclavii (considerați instrumente cuvântătoare), meșteșugarii și agricultorii (munca fiind asociată sclaviei), străinii, femeile. Unul dintre meritele marelui gânditor o constituie "teoria celor trei puteri", de unde mai târziu avea să evolueze ideea separației puterilor
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Libertatea Cuvîntului”, „Concordia”, „Zorile Bucovinei”, „Arcașul”, „Glasul Bucovinei”, „Mesager bucovinean”, „Університетський вісник”, „Перекур”,”New формати”), în unele ziare și reviste din România (Curierul „Ginta latină”, „Crai nou”, „Țară Fagilor”, „România literară”), dar și în unele reviste din Republică Moldova („Biblio Polis”, „Clipă”) și Convorbiri literare. Volumul de debut a fost „Epoca nedescifrată"(2009) - unde : De asemenea și volumul de cântece "La ceasul florilor de liliac" (coautori Silvia Caba Ghivireac și Ion Iacobuță).
Grigore Gherman () [Corola-website/Science/332576_a_333905]