232 matches
-
pasăre de curte). Analizând sincronic și pur formal exemplele prezentate, de la cele de tipul roșie până la cele ca pasăre, vom constata, desigur, că fiecare dintre ele are un corp fonetic purtător de sensuri multiple, deci ar putea fi considerat cuvânt polisemantic. Dacă vom aprofunda analiza pe aceeași bază, a identității formale a cuvintelor, aceasta ne poate sugera ideea că accepțiile lor diferite nu pot fi decât efectul unor modificări semantice pe care le-a suferit termenul, iar, prin această prismă, condensarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sens; oricum, unul dintre mecanismele secundare, nespecifice și rar aplicate. O astfel de poziție poate fi considerată justificată în condițiile în care dicționarele prezintă și descriu cuvintele pornind de la configurația lor formală, nu de la conținutul lor noțional, iar distingerea cuvintelor polisemantice de omonime se bazează, până una-alta, mai mult pe originea diferită a acestora din urmă și în mult mai mică măsură pe prezența sau absența trăsăturilor semantice comune. Continuarea examinării pe baze diacronice, aplicate atât aspectului formal, cât și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
îndemână și mai "recomandabil" decât sintagma sau compusul. Există totuși, și în această etapă, situații în care, pentru a realiza decodarea, receptorii mesajului trebuie să recurgă la context, singurul care poate dezambiguiza termenul. Ne referim la cuvintele care sunt, aparent, polisemantice, de vreme ce același înveliș sonor are conținuturi semantice variate, ca urmare a condensării din mai multe sintagme, ale căror înțelesuri le-a preluat: uneori, "același cuvânt, în funcție de contextul situațional sau de vecinătăți, se decodează diferit" (Dindelegan, p. 2); cu unele accepții
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
numele zoologic, acesta desemnează și carnea, blana sau pielea animalului respectiv (A mâncat [carne de] pui). În toate cazurile de acest fel, condensarea, ca procedeu de formare a cuvintelor, este eclipsată de pregnanța faptului că termenii dobândesc sensuri noi, devenind polisemantici prin modificarea sistematică a semnificației lor inițiale. 2.2.4. O altă particularizare a izolării determinantului dintr-un grup nominal substantiv + (prepoziție +) substantiv este reprezentată de exemplele în care elementul reținut, care preia, în urma condensării, sensul sintagmei originare, este de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
avem și compusul moto-école "școală de șoferi pentru viitorii motocicliști"). Alte cuvinte condensate din compuse tematice păstrează însă valoarea lexico-gramaticală a compuselor din care provin (rom. kil(o) < kilogram, scopie < radioscopie, taxi < taximetru); unele sunt gramatical bivalente și pot fi polisemantice, atunci când provin din mai multe compuse: rom. radio este substantiv și adjectiv cu sensuri multiple, de regulă împrumutate din franceză (cf. radiodifuziune, radiocomunicație, radioreceptor, radiofonie, radiofonic, radioelectric etc.). Deducem din cele de mai sus că nu numai româna, ci și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
limbă în alta, deci în condiții de opacifiere pronunțată a relației semantico-sintactice dintre constituenți sau când tema pare a fi de prisos, întrucât celălalt element nu are concurent cu un alt înțeles în limba receptoare, ori când baza compusă este polisemantică, iar prin condensare se elimină acest neajuns care poate duce la confuzii: fr. car "autocar" < fr., engl. [auto]car "idem"; rom. (înv.) maslahat "însărcinat cu afaceri" < tc. maslahat[güzar] "idem" (maslahat "afacere, problemă", -güzar element de compunere însemnând "persoană care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a cărui preluare ar fi fost însoțită de o de regulă stranie schimbare de sens; comitem însă aceeași eroare dacă identificăm un cuvânt rezultat prin condensare internă cu omonimul său aflat în structura termenului complex de bază, declarându-l astfel polisemantic, deși este clar că între sensurile lor nu există o filiație. Când suprimarea unuia dintre constituenți se petrece în cadrul unei și aceleiași limbi, trebuie admis că, la început, termenul simplu este utilizat în locul termenului complex cuvânt compus ori grup sintactic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Cu toate acestea, cele două cuvinte nu se pot explica unul prin celălalt, căci nici adj. mare nu s-a substantivat printr-un trop, nici substantivul omonim nu a devenit adjectiv. Ele nu se unesc deci într-un singur termen polisemantic". 85 Vezi Graur, GA, p. 11; Coteanu, SE, pp. 52-53. 86 Vezi, printre alte lucrări românești care adoptă această poziție, Graur, IL, pp. 163-170; Coteanu Bidu-Vrănceanu, pp. 136-218; Ariton Vraciu, Lingvistică generală și comparată, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1980
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
există expresiile to be first out of the box with something („a fi primul care face un anumit lucru”) și to come out of the box with something („a se arunca/lansa într-o acțiune”) (n.t.). Toate trei sunt polisemantice și au aceeași grafie ca substantiv sau verb (bolt poate fi și adverb). Bolt înseamnă, printre altele, „săgeată”, „fulger”, „trăsnet”, „cui”, „nit”, „bolț”, „zăvor”, „pivot”, „legătură (de vreascuri)”, „cupon, bucată (de stofă)”, „înghițire pe nerăsuflate (a mâncării)”, „a goni”, „a
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a realității extralingvistice implică două trepte: a) a sensibilului și b) a inteligibilului (logicului). Substantivele concrete reflectă lumea prin trecerea de la treapta sensibilului la treapta inteligibilului, cu asumarea celei dintâi. Substantivele abstracte reflectă lumea direct prin treapta inteligibilului. Unele substantive polisemantice pot fi abstracte prin sensul lor direct conceptual sau concrete prin înscrierea în sfera „obiectelor” delimitabile și reprezentabile. Termenul frumusețe, de exemplu, este substantiv abstract când exprimă conceptul în sine: „Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie.” (M. Eminescu, I
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ș.a.m.d. Însușirea exprimată de adjective se actualizează prin intermediul substantivelor. În funcție de specificul interpretării lingvistice a realității ontologice, sfera semantică a adjectivului prezintă diferite grade de deschidere, concretizate în posibilitățile de combinare în planul semantic al textului; datorită caracterului său polisemantic, adjectivul mare, relativ indiferent la conținutul lexical al substantivului, se poate realiza printr-un număr nedeterminat de substantive, diferite sub aspectul semantic în care se înscriu: casă mare, frunză mare, pădure mare, apă mare, leu mare, om mare (sens fizic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
textului, adjectivele se înscriu în două clase: 1. adjective constante, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca o constantă: albastru, înalt, rotund, triunghiular etc.; 2. adjective mobile, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca actualizare nominală a unor termeni virtual polisemantici, sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradul I sau ca variantă ajectivală a unor termeni omonimi sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradul I. Fac parte din clasa adjectivelor mobile: • adjective care intră în corelație de actualizare lexico-gramaticală cu substantive: bătrân, tânăr
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
proces de transformare, evoluție sau involuție; timpul gramatical explicit, exterior, intră în complementaritate cu o temporalitate semantică implicită, interioară: a deveni, a evolua, a înflori, a îmbătrâni, a înnopta, a adormi, a se face frig etc. Observații: • Datorită sferei lor polisemantice, verbele pot aparține printr-unul din sensuri la o clasă, prin altul, la o altă clasă: Maria a albit de spaimă. (verb de devenire) Maria a albit toate cămășile. (verb de acțiune) Mihai a însemnat totul în jurnal. (verb de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfeme marca identității lor lexico-gramaticale; adverbele formate prin sufixul -ește se disting de adjectivele corespunzătoare, caracterizate prin sufixul -esc: călugăresc, muncitoresc/ călugărește, muncitorește. 2. adverbe mobile, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca o actualizare adverbială a unor termeni virtual polisemantici, sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradulI sau ca variantă adverbială a unor termeni omonimi sub aspectul acelorași categorii de sensuri: • adverbe care intră în corelație lexico-gramaticală cu adjective: corect, frumos, voios, dublu, triplu, îndoit etc.: volum dublu/„I-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deasupra-la mijloc-dedesubt, sus-la mijloc-jos; • adverbe de cauză: de aceea, de asta; • adverbe concesive: totuși, tot, cu toate acestea, oricum; • adverbe limitative: istoricește, calitativ, cantitativ, procentual, în exclusivitate, exclusiv, în general etc. • adverbe condiționale: altfel, altminteri. Observații: Unele adverbe au caracter polisemantic; aceleași adverbe exprimă două sau mai multe coordonate ale situației de comunicare sau se manifestă deopotrivă ca adverb calificativ și ca adverb circumstanțial. Adverbele înainte, înapoi și în urmă exprimă, în funcție de context, timpul sau locul: - locul: „De câte ori, iubito, de noi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Labiș) „Afară ninge prăpădind / Iubita cântă la clavir.” (G. Bacovia) „De-un veac el șede astfel de moarte-uitat, bolnav.” (M. Eminescu) Cele mai multe prepoziții, însă, și mai ales locuțiunile prepoziționale, caracterizate printr-un plan semantic mai puțin abstract, chiar dacă aproape întotdeauna polisemantic, se înscriu în continuitatea conținutului lexical al termenului dependent prin trăsăturile lor semantice definitorii (sau prin una din fascicolul de trăsături din care se constituie planul lor semantic). Aceste trăsături semantice se înscriu cu deosebire în principalele câmpuri semantice, descrise
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în câmpul sintactic al regentului (verb, substantiv) o dimensiune semantico-sintactică generală - spațialitatea, de exemplu; conținutul semantic deplin, bine determinat, al funcției sintactice este asigurat de raportul semantic prepoziție - substantiv (adverb) etc.; interpretarea lingvistică a realității extralingvistice este orientată de caracterul polisemantic al prepozițiilor, care vin în aceeași relație sintactică cu un fascicol de trăsături semice care adâncesc, nuanțează, definitivează sensul general, din perspectiva unor opoziții care se interferează: interior/exterior, vertical/orizontal, punct de plecare/punct de sosire etc. Interioritate 1
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
preced constituirea enunțului; ele aparțin, în mod virtual, unităților lexicale ca semne situate în planul paradigmatic al limbii, iar în enunț ele se fixează, se relevă sau se nuanțează. Astfel, în relație sintactică cu substantivul strada, verbul a trece, termen polisemantic, își fixează și își relevă sensul ‘a traversa’: „El trece strada în fugă.”, în relație cu substantivul clasa, își relevă sensul ‘a promova’ ș.a.m.d. În dinamica limbă-vorbire (langue-parole, din terminologia saussuriană) raportul de determinare enunț-cuvânt generează trei straturi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
putea să fie" (Frigioiu 2004: 14). Această trecere de la realitate la reprezentări posibile înseamnă o continuă și permanentă pendulare pe o axă spațio-temporală între trecut (memorie), prezent (contextul situațional) și viitor (imaginație). Caracterul aproape contradictoriu al acestei etimologii demonstrează natură polisemantica și ambigua a conceptului de imagine. Tipologia imaginilor oferită de W.J.T. Mitchell (1986: 10), realizată în urmă confruntării dintre procesele verbale și vizuale ale semnificației, cuprinde cele două aspecte menționate mai sus: IMAGINE asemănare, analogie, similitudine Grafică imagini, desene
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
dezvăluirilor... Așa cum de râs rămâne și în fața vărului său când acesta se dă mare cu cuceririle sale, folosind pentru prima dată un anume verb la diateză reflexivă. Cum adică m-am f...? Te-ai bătut singur? Cunoștea atâtea sensuri ale polisemanticului verb, dar acesta îi era cu neputință a-l pătrunde... Bă, tu chiar nu știi? Nu, nu știa, nu i se spusese lui povestea cu barza din America?! Vacanța petrecută acasă din pricina unei afurisite de scări care se rupe și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
deschis noi orizonturi behaviorismului. Substantivul englezesc contiguity înseamnă, literal, „învecinare”, „alăturare”. În teoria contiguității învățării însă, el își atașează conotații mai subtile. Am putea numi teoria lui Guthrie în limba română „teoria învățării prin atingere”; dar cuvântul românesc „atingere” este polisemantic și poate deruta. De aceea, suntem nevoiți să păstrăm expresia englezească. Guthrie a năzuit să formuleze o lege unică și universală a învățării (pe care o vom vedea mai jos) pe baza acestui concept. Și, din multe puncte de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ireconciliabilă Între artificiu și naturalețe, Între Încercarea infructuoasă de a păstra nealterată o frăgezime efemeră și mireasma inconfundabilă dar pieritoare a ființei autentice. Este, de fapt, o sintagmă care denunță o incompatibilitate și o impostură. O altă sintagmă cu detentă polisemantică este de ziua muncii din poemul: “de ziua muncii - / uscându-se la soare / pielea unui cal”. În economia textului, sintagma pare doar o precizare a momentului cînd autorul a surprins faptul că o piele de cal se usucă la soare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vorba de ore, timp de tristețe. Al doilea În contextul ceasornicar care induce ideea că și ceasornicele de care s-a Îngrijit o viață ar fi Întristate de dispariția ceasornicarului. În toate cazurile de mai sus este vorba de cuvinte polisemantice. Cele două sensuri derivă unul din altul sau din același cuvînt (din familie). Unul este sensul propriu și celălalt cel figurat. Din aspectul celui plouat, ud realmente, a derivat impresia că este trist, mîhnit; din a sluji a derivat slujba
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
doar eu si vara lui Vivaldi sosește soțul - pe culoar se aude doar fuga lui Bach pân-acum credeam ca vecina-i ușoarăacum văd că-i grea Jocurile de cuvinte existente În poemele anterioare apelează la cuvinte cu două Înțelesuri (polisemantice sau omonime) care sînt prezente În text o singură dată, Într-o singură sintagmă, În care pot fi citite (actualizate) În ambele sensuri. Modalitatea mi se pare mai organică decît a acelora În care cuvîntul cu două Înțelesuri apare de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vizuală. Mesajul plastic se adresează simțurilor, afectivității, gândirii și imaginației. Imaginea plastică reprezintă fapte umane, evenimente, figuri umane, stări, atitudini, emoții și sentimente. Plasticienii, poeți ai liniilor, formelor și culorilor își imprimă gândurile și sufletul în compoziția creată. Mesajul este polisemantic. Un portret poate sugera un univers sufletesc. Un surâs, un gest, o privire răscolesc trăiri profunde. Surâsul enigmatic al Monei Lisa, capodoperă lui Leodardo da Vinci, sugerează variate trăiri: duioșie, tristețe, îndoială, ironie, satisfacție, fericire pierdută, măreție. Forță de expresie
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]