457 matches
-
corp) Că ?i steaua din crea?iile folclorice, floarea albastr? Încununeaz? fiin?ele alese; devine astfel simbol al transcenderii, prin iubire pur?, a „cercului strâmt" al realului. Purtând o, fiin?ele obi?nuite se Înal?? În sfera superioar? a absolutului. „Polisemia" de accep? îi a acestui topos poetic iubire, aspiră?ie metafizic?, fabulos folcloric d? poeziei eminesciene o frumuse?e aparte, o str?lucire simpl?, adâncime filozofic?. În „Miradoniz", florile sunt „gânduri de aur" d?ruite p?mântului: zână rupe, din
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a acestei specifice afecțiuni. Se știe că panslavismul a fost lansat de mari personalități ale culturii ruse, fiind servit ca o esență a "ideii ruse" care (după expresia lui Lev Tolstoi) semnifică în primul rând, "mir, cuvânt cu o bogată polisemie: pace, concordie, chietudine, calm, apoi lume, în sensul comunității mondiale, apoi structură comunitară și, în sfârșit, unitate spirituală supremă", astfel panslavismul aspirând să devină umanitate. Dar "cu cât o idee se afișează lumii în haine mai strălucitoare, atenționează autorul, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care strămoșii mei l-au abandonat de frica de a fi izgoniți ca venetici din țara în care se născuseră. Sunt din nou golită de sens pentru prezent și vreau să fiu cu acei oameni vechi ale căror cuvinte au polisemia zonelor cerești. Acuma s-ar putea spune că am doi „tați” bătrâni, Lionel și Andrei, care mă trag înapoi către locul misterios din care propriul meu suflet a țâșnit. Multă vreme am crezut că în mine trăiește sufletul îndurerat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
arta de a scăpa de mâhnire” -1Reparații pentru sofiști. Sub regimul scrierii platoniciene a istoriei filosofiei, sofiștii plătesc de peste douăzeci și cinci de veacuri tributul uriaș al unei proaste reputații și al unei definiții greșite. însuși termenul de sofist suferă de pe urma unei polisemii contradictorii - ca mulți alții care provin din această disciplină: a fi filosof, ba chiar a fi filosof idealist ori materialist, sau a merge la Lyceu ori în Grădină, a trăi ca un epicurian, a te reclama de la hedonism, a suporta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
se gândi”, „a se referi la idei”, dar și „a strânge la un loc”, „a aduna”. Iar cogitarea vizează tocmai această acțiune a gândului care reduce și surprinde Într-o unitate ceea ce gândește și ceea ce este gândit. Dată fiind această polisemie a termenului, el nu putea trece neluat În seamă de către gânditorii Evului Mediu. Ca și ei, Descartes Încearcă să exprime prin cogito unitatea ultimă a gândirii și starea de sinteză a ei, dar, În același timp și primul adevăr stabil
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
EDP, 1982, 220 p. [185] MORĂRESCU, SIMION; TÓTHARSÁNYI, ALEXANDRU; MORĂRESCU, ELVIRA; POP, LUIZA, Limba română pentru clasa I. Școli și secții cu predarea în limbile naționalităților conlocuitoare. București, EDP, 1982, 184 p. [186] MUREȘANU, ILEANA, O posibilă abordare metodică a polisemiei, LiA, 50-55. [187] NEAGOE, LILIANA, Posibilități de apreciere a cantității si calității vocabularului elevilor la sfârșitul clasei a IV-a și trecerea lor în. ciclul gimnazial. Evoluția vocabularului elevilor pe bază experimentală, Bul CD Sf, Gheorghe, 39, 1982, 41-49. [188
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literaturii române). [113] NICOLAE, OCTAVIAN, Observații critice privind analiza propoziției în manualul de gramatică pentru clasa a III-a, [I. Șerdean, Fl. Dițuleasa, Eliza Paveliu, Gramatică și compunere, clasa a III-a, Buc., EDP, 1985, 112 p.] [114] NICOLESCU, CARMEN, Polisemia (cu referire la predarea limbii române la studenții străini), PLRS, 1985, 44-48. [115] NlCOLESCU, CARMEN; ȚEGHIU, LIVIU, Unele modalități de formare a termenilor medicali, LLD, 1985, 29 36. [116] NIȚU, GEORGE; CLONȚEA, PROCOPIE, Din strategia predării limbii române ca limbă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
48] CIOBANU, GEORGETA, Procedee experimentale în predarea limbii române ca limbă străină, DMod, 2, 1987, 21-26. [49] CIORICI, ION, Astfel de Marin Sorescu. în: BulID - Pitești, 1, 1987, p. 185-187. [50] CÎRSTEA, STAN, Capitolul Vocabularul limbii romane, lecția aIII-a: Polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, BulIȘD Pitești, 1987, 305-311. [51] COLESCU, MIRELA, M. Sadoveanu: Luarea Griviței. în: LLR, 16, nr. 3, 1987, p. 25-26. [52] COLLEGIUM. Buletin de informare și documentare metodico-științifică. [Vol.] 2,3. Colegiul de redacție: Al. Andriescu, P. Filipescu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
predării limbii române la clasele I-IV. Manual pentru licee pedagogice, clasele a XI-a și a XII-a. Specialitatea învățători. București, EDP, 1988, 151 p. [173] ȘOȘA, ELISABETA, IONILĂ, FLORIN, ROMAN, ȘTEFAN, Vocabularul de interferență (biologie chimie) - sursă de polisemie, DMod, 3, 1988, 118-123 [cu 1 fig.]. [174] TOMA, STAN, Posibilități pentru dezvoltarea dragostei față de limba literară prin studiul textelor sadoveniene în ciclul gimnazial, BulIDȘ, 1988, 142 143. [175] TRÎMBIȚAȘ, RODICA, Imn muncii de Vasile Voiculescu. Comentariu literar. în: Publicitate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de comunicare. La un nivel mai profund, demersul semiotic impune raportarea la "două axiome care fac din semn, în principiu, un obiect șui generis: a) pansemia totul e semn; sau: orice are o semnificație sau cel puțin poate avea; b) polisemia orice semn (obiect) poate avea mai multe semnificații (unicitatea existenței nu determina unicitatea semnificației)"79. Aurel Codoban, explicând modul în care sunt aplicabile aceste axiome în teoriile fundamentale ale semnului, respectiv în semiotica peirceană și în semiologia saussuriană, precizează că
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Charles Peirce, pansemia se concretizează în ideea că nu există obiecte lipsite de semnificație (în viziunea filosofului englez semnificația este cognoscibilitate), în timp ce pentru Saussure pansemia devine lesne explicabila prin faptul că limba este un sistem de semne unde totul semnifică. Polisemia, mai putin evidență la Peirce, s-ar concretiza în enunțul abstract al definiției semnului: semnul este ceva care stă în locul a altceva și este înțeles de cineva; pentru Ferdinand de Saussure una și aceeași unitate din limba poate avea mai
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
arta de a scăpa de mâhnire” -1Reparații pentru sofiști. Sub regimul scrierii platoniciene a istoriei filosofiei, sofiștii plătesc de peste douăzeci și cinci de veacuri tributul uriaș al unei proaste reputații și al unei definiții greșite. însuși termenul de sofist suferă de pe urma unei polisemii contradictorii - ca mulți alții care provin din această disciplină: a fi filosof, ba chiar a fi filosof idealist ori materialist, sau a merge la Lyceu ori în Grădină, a trăi ca un epicurian, a te reclama de la hedonism, a suporta
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
structurilor formale și informale, si anume organigrama, respectiv sociograma. Capitolul despre organizare se încheie cu perspectivă ameliorativa și tratează rolul psihologului în optimizarea structurilor organizatorice anterioare. În capitolul XII este abordată conducere, un aspect vital pentru funcționarea unei organizații. Datorită polisemiei noțiunii, subcapitolul 1 începe cu o serie de delimitări conceptuale, urmată de accepțiunile psihologice ale termenului. Subcapitolul 2 se ocupă de teoriile și modele conducerii, sistematizate astfel: teorii personologice, teorii comportamentiste, teoriile situaționale primare, teoriile contingentei, teoriile cognitive și teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
speriat de moarte”. Jocul lipsit de naturalețe, excesiv de „teatral”, indică mistificarea și obligă la un permanent du-te-vino între semn și sens. Alternarea stilului poetic „înalt”, demistificat prin șarjare, și a celui popular sau colocvial erodează inerțiile lingvistice și deschide drum polisemiei. Atât în secvențele grave, cât și în cele „umoristice”, intervine o imagistică de o rară plasticitate, la rândul ei, terifiantă și derizorie. Astfel, în cele 83 de poeme se perindă o sumedenie de dramatis personae: eul liric, cu dublurile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Cuprins Cuvânt înainte / 7 Capitolul 1. Retrospective și perspective (L. Bazin și M. Selim) / 11 Economicul în substanță / 11 Economiile "tradiționale" și capitalismul / 15 Incizii ale economicului / 24 Ocurențele politice ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de rit, de intimitate, de creație artistică, interpretate tendențial ca niște lumi închise și autoreferențiale. Prin urmare, s-a întâmplat ca interesul pentru economic să fie abandonat antropologilor "de la periferia" unei discipline așa-zis aplicate, termenul putând fi înțeles în polisemia lui intrinsecă. Tematicile "dezvoltării" implicând în logica lor proprie și chiar de la origine (independențele) o optică integraționistă ar putea fi considerate exemplare pentru trecerea de la o voință de finalizare la o supunere ideală față de decupajele și modelajele obiectelor de către organismele
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de la universul său propriu, nici exclusiv în logica unor centre dominante și, prin urmare, să nu proiecteze asupra microcosmurilor și a lumilor, apropiate sau îndepărtate, imaginea de marionete manipulate de piață, eșuate sau înfloritoare în funcție de teologiile de adopție. Anexa. Despre polisemia banilor (Madagascar, 1967) Gérard Althabe Voi prezenta două situații malgașe cu care m-am confruntat în anii șaizeci; analizele nu au sens decât în conjunctura dată de anchetele mele: o conjunctură dominată de decolonizare și de proclamarea independenței, care a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și încadrate de universuri mai vaste. Se schițează aici posibilitatea etnologiei, ca metodă de producere a cunoștințelor fondate pe singularitatea situațiilor, de a explicita sensul și conținutul modurilor proprii de investigație și analiză. Opoziția local / global, devenită canonică datorită, desigur, polisemiei acestor doi termeni opuși și a sistemului dialectic pe care îl sugerează apropierea lor, califică adesea o metodă de elucidare a socialului caracteristică disciplinei. Plasticitatea acestui cuplu de termeni necesită unele clarificări. Vom înlătura de aici accepțiunile speculative care îl
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imagine este pentru totdeauna și definitiv enigmatică, fără vreo "lecție" posibilă. Ea are cinci miliarde de versiuni potențiale (câte ființe umane există), dintre care niciuna nu se poate impune ca autoritară (cea a autorului nu mai mult decât oricare alta). Polisemie inepuizabilă. Nu putem face un text să spună tot ce vrem noi o imagine, da. Ceea ce înseamnă că nu-i putem acuza sau atribui niciun enunț precis. Această inocență semantică (revers al unei formidabile fertilități, sugestia) este, evident, valabilă mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
romancierul nu s-a gândit să motiveze un anume nume de personaj, lectorul va face asta, într-un fel desigur intuitiv, din cauza "furiei lecturii". Inițiativelor lecturii, Baudelle le opune două limite, două modele: unul al grupului Tel Quel înclinat spre polisemia infinită a textului, și altul fondat pe o fenomenologie a lecturii. Considerând, pe de o parte, că nu toate intențiile autorului sunt lizibile (așa cum valoarea matronimică a silabei "-bert-" la Proust scapă celor mai mulți lectori), de unde rezultă o pierdere de sens
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1993, p. 403. 79 Idem, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 30. 80 Vezi analiza făcută de Sabina Fânaru numelor din narațiunea În curte la Dionis, precum și relațiile pe care le stabilește între ele (sinonimie, polisemie) în op. cit., p. 234. 81 Mircea Eliade, op. cit., p. 21. 82 Ibidem, p. 13. 83 Ibidem, p. 23. 84 Christian Ionescu, op. cit., pp. 25-26; acad. Al. Graur, op. cit., p. 106. 85 Vezi analiza acestui nume făcută de Sabina Fânaru, în
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
spațiu al hierofaniei. Capacitatea de simbolizare a limbajului plastic îi permite artistului exprimarea printr-o varietate de mijloace și expresii vizuale, atât în sensul imitației sau reproducerii, cât și în cel al reprezentării unor idei abstracte cu semnificații profunde, sacre, polisemia 120 simbolului fiind una dintre cele mai importante calități ale acestuia. Înțelegând sacrul ca un concept complex, caracteristic lumii supranaturale, reprezentarea acestuia nu ar putea fi posibilă, în sens figurativ, în absența simbolului și a funcției de simbolizare, care permit
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
relaționate, cel puțin în parte, și cu expresiile vizuale ale sacrului din alte culturi străvechi, cum sunt și cea asiro-babiloniană sau cea iudeo-creștină123. Fig. 2. Statuia zeiței egiptene Sachmet. Detaliu Fig. 3. Atena Simionescu, Leul Făcând un salt în istorie, polisemia simbolurilor devine un atribut evident al acestora și atunci când facem referire la numeroasele concepte creștine, pe care arta religioasă le oferă printr-un bogat conținut simbolic 124. Din acest punct de vedere, arta creștină poate fi considerată prin excelență o
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cu care oficial e de acord, pentru a obține un avantaj, pe când de fapt, în intimitate, el nu e de acord cu acesta. Ambiguitatea spuselor și manifestărilor umane poate ține nu doar de neclaritatea modului de gândire și exprimare, de polisemia limbajului ci și de duplicitate. Rolurile pe care cineva le joacă pot fi concomitent diverse și necongruente. Subiectul evoluează în același timp pe două sau mai multe planuri. Într-un plan el e fidel prietenului, în altul se aliază cu
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o creație spontană cu o istorie seculară sau milenara, este creată de una sau mai multe persoane, de multe ori fără specializare lingvistică. Dintre motivațiile creării unei limbi artificiale, enumerate cel mai frecvent sînt eliminarea "imperfecțiunilor" limbilor naturale: ambiguitatea, redundanta, polisemia, creația metaforica și metonimica, construcțiile ilogice etc., care ar îngreuna învățarea ei și ar face-o greu de folosit. Limba artificială presupune un efort intelectual conștient și are printre scopurile programatice reducerea arbitrariului din limbile naturale și transformarea ei într-
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]