91 matches
-
trăind prea mult. Trebuie să dispară la timp, după toate regulele gloriei. Pinon, voind să intre în salonul unui conte, vede pe acesta petrecând chiar atunci pe un duce și făcându-i toate onorurile. La ușă, ducele se oprește din politeță. Treceți, îi zice contele; nu-i decât un poet. A! intervine Pinon, de vreme ce calitățile au fost făcute cunoscut, pot trece eu întăiu. Și intră în salon. Academia franceză spunea Voltaire e o tagmă în care se primesc oameni cu titluri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
discursuri ale noului minister care se fălea cu penele păunului și care, ziceam noi, nu sunt tatăl copilului, ci numai martorul de la primărie. Bineînțeles, la Te Deum-ul de la Iași, foștii miniștri erau în frunte și suveranii le-au făcut toate politețele, spre marea supărare a urmașilor. Aceste amănunte nu întunecau primul fapt fericit ce se întâmplase de un an și jumătate încoace; eram fericiți și ne bucuram fără rezervă de toate manifestările patriotice făcute de moldovenii de peste Prut. Pe cât de mare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deosebire, era un centru unde toată lumea se întâlnea. Stăpânii casei, deși cam comici, dânsa foarte înaltă și urâtă, el mic de tot, dar nu mai frumos, erau însă de o amabilitate neîntrecută și își consacrau viața la primiri, vizite și politețe, căci țineau să aibă lume multă și o dată pe an chiar pe suverani. Când, la ziua de recepțiune intra un echipagiu în curte, portarul cu o livrea strălucită suna clopotul să previe pe stăpânul său de sosirea unui oaspete, acesta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
față cu Iacob Negruzzi, stam la masă cu șervetele la gât rătezând vârful unor ouă (à la coque)204, iată că văd pe stăpânul otelului apropiindu-se de noi cu un aer surâzător și cu o condică subsuoară. Cu multă politeță el ne-a pus condica dinainte, rugându-ne să o examinăm și să scriem și noi ceva într-însa. Am răsfoit condica și am găsit felurite cugetări, maxime, aforisme, impresiuni de călătorie, scrise în toate limbele, numai în limba română
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vin să bei dușcă, Dacă la vale vrei să mergi pușcă! A scris și tovarășul meu câteva versuri de care nu-mi aduc aminte, desigur mai corecte decât ale mele, apoi am închis condica și am înapoiat-o cu aceeași politeță otelierului. După ce, în adevăr, am băut o garafă de vin dușcă, am încălecat din nou și ne-am dus pușcă la Martigni de unde am luat diligența cu patru cai în șir spre muntele Furca, pe o șosea minunată de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
consacră teatrului, care convenea spiritului său critic, bonom, și aspirației lui la succesul imediat. În bună măsură a localizat. Ginerele lui Hagi Petcu este Le gendre de Mr. Poirier a lui Augier în dialect moale moldovenesc și în decor oriental. Politeța franceză e înlocuită cu ceremonia fanariotă: "Plecăciune, beizade... Mă simt foarte cinstit, bei-mu... de vreme ce vărul evghe-niei-voastre v-au proskalisit, nu încape nici o aporie..." Farmazonul din Hîrlău, Modista și cinovnicul, Creditorii, Doi morți vii, Agachi Flutur, Chir Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atenția fricoasă pe care o dă examenului. În paginile biografice despre Caragiale, Șerban Cioculescu dovedește chiar talent, de o anume speță. Metoda e insinuația, revenirea în desen la aceeași idee, strecurată în toate formele, printre lungi digresiuni, între ceremonii de politeță ("În acest scop, după cum ne-a încredințat, verbal, d. M. Dragomirescu..."). Cartea se organizează topografic pe marginea documentelor și toate caracterele esențiale ale omului Caragiale sunt atinse ușor, fixate în ace, propuse ochiului interior. ALȚI CRITICI Istoriografia literară universitară s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în ordinea intrării, defilau cei care o vizitau. Te înclinai 304, sărutai mâna, te opreai mai lung ori mai scurt, după cum erai mai intim ori mai puțin, după cum erai doamnă sau domn; după rang și importanță schimbai două-trei cuvinte de politeță, te înclinai și ieșeai. În salon mulțimea era mare, unii veneau, alții plecau. Prințul Grigore avea câte un cuvânt amabil pentru fiecare și plecai. Toată afacerea nu dura mai mult de zece minute. Protocolul era acela al unei Curți, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cari foarte luminat veți putea vedea că scopul invitării a fost cu totul departe de uzul regretabil ce ați făcut cu ea: 1) Locul înmormântării fiind moșia Ruginoasa ce este în eparhia noastră, am crezut că împlinind actul de distinsă politeță, scutindu-vă de cererea permisiunii după canoane, vom înlătura astfel [până] și dificultatea ce ați avea de a vă conforma cu ele, în caz când frăția-voastră v-ați figura existența unei supremații, după cum chiar tonul ce-l țineți către un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este de mirare că frăția-voastră înțelegeți că corpul să se înmormânteze în Ruginoasa, iar ceremonia funebră bisericească să se celebreze numai cu o panachidă în catedrala din Capitală. Terminând aceste câteva lămuriri necesarii, este neexplicabil pentru Noi că la o politeță răspundeți cu o invocare de canoane ce nu există și invitarea de a asista la [ceremonia] înmormântării domnitorului de la carele aveți titlul ce poate vă inspiră tonul telegramei, drept recunoștință, o desfigurați într-o cestiune cu totul străină de Noi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spun că oricât ne descurajează uneori solemnitatea și reverența, oricât ni se pare, prin cumulare, că Împiedică, de fapt, adevărata fraternizare, resimțim astăzi tot mai acut, În trivialitatea grăbită a vieții „postmoderne”, nevoia, tocmai, de asemenea reabilitări ale civilității, ale politeței și ale discreției care modelează sensibilitatea. * Liviu Petrescu a fost printre primii critici care au scris despre mine, dar de Întâlnit l-am Întâlnit rareori. Corespondența a suplinit, parțial, lacuna. Efect al exilului, nu mi-au rămas de la el totuși
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bărbat scund, subțire, fragil, de o prevenitoare curtoazie. Cel care scrisese, cândva, că dacă ar fi evreu s-ar sinucide și Îl respinsese pe Dumnezeu, admirându-i Însă pe Führer și Căpitan, se Înfățișa modest și tandru, modulat după regulile politeței. Franctirorul adulat al literelor franceze, o celebritate, locuia Într-o mansardă studențească spre care, până În ultimii ani, când se instalase ascensorul, se cățăra voinicește, ne povestea, de câteva ori pe zi, dar și după miezul nopții, când se Întorcea din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dimineață treceam prin locurile pe unde altădată treceau înalte personaje intrate în istorie. Însă Viena îți iese în întâmpinare cu tot ce îți dorește inima: muzeu, bibliotecă, expoziții, artă, finețe și, nu în ultimul rând, cu comportamentul vienez, care înseamnă politețe; nu politețe agasantă, intruzivă, ci o politețe cu distanță reglată și întotdeauna cu zâmbet. O politețe foarte confortabilă, nu una rece. În Viena m-am simțit bine și pentru că unei priviri prietenoase i se întorcea o privire prietenoasă. Dar Viena
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
altele care modifică ludic, cu conotații variabile, pozitive sau negative, numele proprii sau formulele de desemnare standard ale persoanelor publice; transformările apar mai ales într-un stil neoficial (cel oficial păstrează în genere integritatea numelui, însoțit adesea de formule de politețe sau identificări ale funcției). Scriitori, politicieni, actori, jurnaliști etc. sînt desemnați cel mai adesea prin numele de familie (cu noutatea relativă a aplicării frecvente a acestui tipar și numelor feminine: Morgenstern), uneori prin numele de botez (Hortensia, Camil, Nichita), marcate
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
îndeamnă la popas. CĂLĂTOR PRIN MORAVIA VALAHĂ În clădirea frumoasă a administrației muzeului, îl găsesc pe d-l. director Jaroslav Stika, etnolog ce și-a consacrat viața studiului populației din care se trage. Spunându-i că sunt din România, la politeța cu care m-a întâmpinat se adaugă pe chipul său o vizibilă emoție. Îmi spune că a fost de mai multe ori în România, unde a îmbinat cercetarea bibliotecilor cu traiul în mijlocul păstorilor din Bucovina sau din vestitele comune de
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
cu invidioșii," semnat Caton, II, nr. 290, 30 septembrie 1900. "Respectarea autorității," semnat Caton, II, nr. 293, 3 octombrie 1900. "Apucături orientale," semnat Caton, II, nr. 295, 5 octombrie 1900. "Imberbii," semnat Caton, II, nr. 296, 6 octombrie 1900. "Mici politețe," semnat Caton, II, nr. 298, 8 octombrie 1900. România Jună ilustrată, Anul I, 1901 "Bucureștiul artistic", semnat Șt. Petică, I, nr. 3, 15 februarie 1901. "Artele în România", I, nr. 3, 15 februarie 1901. "Bucureștiul artistic", I, nr. 4, martie
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]