95 matches
-
se va retrage ca preot în satul în care se născuse. Popularizator al ideilor iluminismului, traducător din scrierile sârbului Dositei Obradovici - Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase (1802), Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie (I, 1808), Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături (1814) -, cu scopul de a sprijini, prin educare, ridicarea conștiinței naționale și lupta românilor pentru drepturi naționale și sociale, Ț. a elogiat cartea, a condamnat superstițiile și a fost cel dintâi bănățean care s-a interesat
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești, Buda, 1813. Traduceri: Dositei Obradovici, Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase, Buda, 1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și politice prin fabule învățături morale), pref. I. Eliad [Ion Heliade-Rădulescu], București, 1838; ed. (Fabulele lui Demetriu Cichindeal în traducere nouă din originalul sârbesc al lui...), îngr. și pref. Ioan Russu
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
Țara Rumânească și Cătră de bine voitoriul cititori (în colaborare cu Radu Greceanu), în Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Stihuri politicești 8, asupra stemii a prea luminatului și blagocistivului domn Ioan Constantin B. B. voievod și Tuturor celor ce s-or întâmpla a ceti, pravoslavnicilor și ai noștri frați întru Domnul, bucurie, în Evanghelia greco-română, București, 1693, reed. în BRV, I
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
priceput. În acest punct, sunt inversate reprezentările tradiționale. După câteva încercări zadarnice, Lupul pricepe că nu e cale de a păcăli vigilența dulăului. Mai întâi, încearcă să-l convingă prin tot felul de șiretlicuri retorice: "cu chipuri filosofești și țărămonii politicești înainte adulmăcând, purceasă"32. Dacă în fabulele lui Esop această metodă dă roade de regulă 33, e limpede că dulăul țăranului este mult mai isteț decât cei ai vechilor greci, căci nu se lasă amăgit. Prin urmare, când nici confruntările
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gând; și hotărăsc pe cel pârât sau a fi slobod sau îl judecă a fi vinovat. După ce s-au auzit gândurile tuturor, cunoscând pe unul a fi vinovat, întreabă Domnul pe Mitropolit de ce pedeapsă este acela vrednic după pravilele cele politicești și cele bisericești; iar Mitropolitul arată întâi hotărârea pravilelor și după aceea pune înainte mila Domnească, căreia nu poate judecata să-i pună hotar și făcând și boierii asemenea, pe urmă arată și Domnul gândul său și hotărăște pe cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
programa „Curierului românesc“ că revista va fi „pentru toată treapta de oameni“, adică pentru „liniștitul literat și filosof“, „băgătorul de seamă neguțător“, „asudătorul plugar“. Pentru a stimula oamenii să se aboneze la gazetele lor care îi țineau în contact cu „politicești și interesante novitale din toate țările lumei“ - cum scria Asachi în „Înștiințare despre gazeta românească din Ieși“ -, conducătorii gazetelor publicau în paginile lor „spre pomenire numele prenumeranților, cari vor da razemul și îndemnul dorit“. Mai mult decât atât, fondatorii primelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
lui Dinicu Golescu, exprimate în adăugire la traducerea pe care a realizat-o, prin intermediar francez ,după The Present State of Turkey de Thomas Thornton (Londra, 1807) și intitulată de scriitorul român Starea de acum din oblăduirea gheograficească, orășănească, și politicească a prințipaturilor Valachiei și a Moldovei, de Thomas Thornton, Englezul.... (Buda, 1826). Totuși, imaginile pseudo-europenității sau ale europenității infestate cu elemente orientalo-balcanice apar de la sine și în reprezentările britanice despre români, chiar dacă mult mai critice. Bazându-mă pe observații empirice
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
existența ei și a făcut tot posibilul să o împiedice. În primăvara anului 1814, Țichindeal a înmânat personal petiția "Supplex Libellus Valachorum diocesis Aradiensis Francesco I-o collata mense iulii 1814" împăratului. În 1814 îi apare la Buda " Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături. Acum întâia oară culese și într-acest chip pe limbă românească întocmite..." — o traducere după același luminat sârb, Dositei Obradovici. În luna iunie a aceluiași an, este revocat din funcția de profesor, deoarece se afla, împreună cu
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine! "Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca
Proclamația de la Padeș () [Corola-website/Science/312048_a_313377]
-
Românești (1806-1807) și, la luptele de la Obilești-Ilfov (2 iulie 1807), Dimitrie este rănit. Cei doi frați Macedonski ajunseseră la gradul de locotenent/porucic, fiind sloboziți de generalul Bagration din serviciu (23 martie 1809), „spre a-și căuta slujbă ostășească sau politicească“. Cunoșteau, deopotrivă, limbile rusă, română, greacă, sârbă și turcă, devenind translatori pe lângă Divanul Principatului Valahiei, dar și în alte funcțiuni administrative — furnizori militari, control economic, strângerea/înrolarea de ostași/panduri/merceliari în armata rusă, iar la retragerea armatei ruse din
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]
-
n-a încetat să caute timp de doi ani, în mănăstirile Sfântului Munte și în străinătate, informații referitoare la istoria poporului și a bisericii sale. În acele momente, el afirmă: "„N-am învățat nici gramatică, nu cunosc nici cuvinte înalte, politicești, zice el, ci am scris fără pretenție, ca un bulgar simplu ce sunt. Sârbii și grecii... ne batjocoresc spunând că noi n-avem istorie. De aceea m-am nevoit, zice el în alt loc, vreme de doi ani, să adun
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
răspândi lucrările sale de psaltichie, cu ajutorul cărora școlarii să poată înainta și să ajungă la o știință temeinică și folositoare, iar cântăreții să nu neglijeze cântarea ci să se desăvârșească în meșteșugul musichiei. În anul 1847, tipărește unsprezece cărți, șase „politicești” și cinci cu cântări bisericești, respectiv: "Heruvico-Chinonicar", tom I și II; "Prescurtare din Bazul muzicii bisericești și din Anastasimatar"; "Rânduiala Sfintei și Dumnezeieștei Liturghii" și "Păresimier". În anul 1848, anul revoluției de la Islaz, activitatea sa editorial-tipografică este mult mai redusă
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
doua de cântări, ierodiaconul Ironim. Tot acum va tipări un "Tipic bisericesc", tradus din grecește împreună cu preotul Ioan Călărășanu de la Biserica Lucaci, dat la lumină în tipografia sa, cu binecuvântarea mitropolitului Nifon. În anul 1852 tipărește alte cărți cu conținut politicesc. După o întrerupere de cinci ani, anul 1853 va fi benefic sub aspectul cărților muzicale bisericești. Acum va da la lumină tomurile II și III ale "Doxastarului", tălmăcit din grecește în românește, după cel scris în sistema veche, al seradului
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
II-a, prelucrat și dat la lumină cu binecuvântarea mitropolitului Nifon și "Antifoane" ce se cântă la ecteniile serii, dimineții și ale Sfintei Liturghii. În ciuda greutăților întâmpinare în ultimul său an de viață, 1854, reușește să tipărească mai multe cărți politicești și încă cinci lucrări de muzică bisericească: "Mica gramatică teoretică și practică (cu caracter didactic)", "Irmologhiu-Catavasier", ediția a II-a, unde adaugă un model de recitare a Apostolului și a Evangheliei; "Noul Anastasimatar, tradus și compus după sistema cea veche
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
putearămâne și pe viață, iar blagosloveniiea duhovnicească sâ va cunoaște a sâ lua. 5 -le. Nici cum vor fi putincioși d - lor epitropi a spune opștescul nostru schit supt vreo eparhialnică episcopie arhierească sau monastire mai mare, cu ascultarea celor politicești sau duhovnicești privitoare cătră interesuri sau oricum nu au dreptul a -l supune.”... În statistica din 1809 a Eparhiei Romanului, Schitul Valea Neagră nu apare, dar într-o scrisoare din 17 iulie 1844, a episcopului Meletie către protoieria ținutului Putna
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
Principate, nu se poate vorbi de o cetățenie română, în sens strict. Anexa Litera X Pentru dritul împământenirei Art. I. Fieștecare strein de oricare credință creștinească, carile ar veni în țara această și ar dori să să folosească din dreptățile politicești a indighenatului, nu le va pute câștiga decât în putere unui document, întemeiet mai întăi pe socotința Obșteștii Obicinuitei Adunări. Cătră aceasta să vor păzi următoarele rânduieli. Art. II. Noul venit strein ce ar dori să să împământenească în Moldova
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
ani, începători de la ziua carile va fi dat jaloba, și păzind de-a purure și neîncetat o purtare cinstintă, va câștiga diploma și întreaga împământenire după formile cerșute, va fi înscris în numărul pământenilor, să va bucura de toate dreptățile politicești și va fi întrebuințat de domnul în toate slujbile ce va fi destoinic a îndeplini, întrebuințându-să după treptăluiri ce va fi destoinic a îndeplini, întrebuințându-să după treptăluiri așazate prin Reglement, începând de la rangurile cele mai de gios. După dobândirea dreptăților
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
va fi destoinic a îndeplini, întrebuințându-să după treptăluiri așazate prin Reglement, începând de la rangurile cele mai de gios. După dobândirea dreptăților țivile, dacă nu va da dovezile cerșute prin acest art. al IV-lea, nu va pute dobândi și drepturile politicești; însă driturile politicești nu să vor pute dobândi decât de acei de credință pravoslavnică sau de acei ce o vor primi-o. Să înțălegi că aceasta nu privești pe soldații miliției pământești. Art. V. Dacă un strein va intra întru
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
a îndeplini, întrebuințându-să după treptăluiri așazate prin Reglement, începând de la rangurile cele mai de gios. După dobândirea dreptăților țivile, dacă nu va da dovezile cerșute prin acest art. al IV-lea, nu va pute dobândi și drepturile politicești; însă driturile politicești nu să vor pute dobândi decât de acei de credință pravoslavnică sau de acei ce o vor primi-o. Să înțălegi că aceasta nu privești pe soldații miliției pământești. Art. V. Dacă un strein va intra întru însoțire cu o
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
neavând zisele dovezi, însoțire cu o pământeancă numai nu-i dă dritul împământenirei. Art. VI. Ce să atinge de streinii care să îndeletnicesc cu neguțătorie și industrie și ar dori să câștige numai dreptățile obicinuite a indighenatului și nu acele politicești, în ceasul ce să vor înscrie în breslile locului și să vor supuni la dările de piste tot anul a patentilor și a cheltuielilor comunale, vor fi de îndată înscriși în rândul pământenilor și să vor folosi de aceleși dreptăți
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]