466 matches
-
Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă / 213 SERGIU GHERGHINA Resursele statului și bani de buzunar: Finanțarea partidelor politice românești în perioada postcomunistă / 235 SERGIU GHERGHINA, MIHAIL CHIRU, FERNANDO CASAL BERTOA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană. Poziționări politico-ideologice / 257 SORIN BOCANCEA Participarea partidelor "etnice" la alegerile locale / 295 ANDREEA ZAMFIRA Partide regionale și democrație locală în România / 325 DRAGOȘ DRAGOMAN Lista de tabele Voturi obținute de partidele românești în perioada post-comunistă (procente) / 30 Dinamica numărului de partide în
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
scară largă a practicilor de patronaj pentru recompensarea sponsorilor și activiștilor de partid, precum și determinarea agențiilor de stat să contribuie indirect la finanțarea campaniilor sub pretextul unor workshop-uri inocente. SORIN BOCANCEA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană. Poziționări politico-ideologice După căderea comunismului, în spațiul public românesc a apărut o temă nouă: integrarea în structurile euro-atlantice. Nu a existat o unică poziționare a partidelor politice față de ideea europeană sau de obiectivul integrării europene. Pentru a înțelege aceste raportări, consider că
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o abordare teoretico-politică de factură comprehensivă, eco-sistemică și terapeutică este complementară demersurilor empirico-analitice, specifice politologiei și stasiologiei. Părțile, întregul și partidocrația Dinamica partidelor a cunoscut în modernitatea occidentală contradicții, conflicte, scindări, reveniri și alianțe, exprimând anumite tendințe explicabile pe axa politico-ideologică dreapta-stânga (Bobbio, 1999). Pe fondul revoluțiilor burgheze și al celei industriale, în contexte naționale și internaționale, o serie de clivaje (biserică-stat, centru-periferie, rural-urban, capitaliști-muncitori) au contribuit la generarea, regularizarea și tipologizarea partidelor politice occidentale și a ideologiilor corespunzătoare: (Lipset și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Prin asumarea acestor instrumente conceptuale întemeiate pe educația civică și cultura politică, s-ar putea coagula, într-o perioadă determinată de timp, corpus-ul social al cetățenilor, esențial pentru practica democrației descentralizat-comunitare. Folosind aceste "instrumente de lucru", îmi propun estimarea politico-ideologică a unui posibil spațiu politic românesc. Mai întâi, însă, o succintă evaluare a unui generic eșichier politic. Din punctul meu de vedere, orice soluție politico-ideologică între centru-stânga social-democrat și centru-dreapta liberal-democrat este rezonabilă, atunci când este realistă, rațională și morală. Acest
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
al cetățenilor, esențial pentru practica democrației descentralizat-comunitare. Folosind aceste "instrumente de lucru", îmi propun estimarea politico-ideologică a unui posibil spațiu politic românesc. Mai întâi, însă, o succintă evaluare a unui generic eșichier politic. Din punctul meu de vedere, orice soluție politico-ideologică între centru-stânga social-democrat și centru-dreapta liberal-democrat este rezonabilă, atunci când este realistă, rațională și morală. Acest spațiu politic al "geometriei variabile" este unul al normalității, complementarităților tematice, interferențelor ideologice și doctrinelor de sinteză. În acest spațiu politic al moderației și reformismului
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parametrii necesari tranziției. În schimb, zonele radicală și extremistă și-au făcut simțită prezența sporadic și violent. Preponderent sub impactul factorului extern, zona reformist-moderată a fost mai activă în deceniul următor (Radu 2003). Cum am putea diferenția, efectiv, aceste zone politico-ideologice? În universul tensionat al politicii, paradigma părților și a întregului, ca și ideologicul "bine temperat", pot fi utilizate în testarea rezonabilității partidelor, ideologiilor, oamenilor politici prin abordarea unor clivaje intra-politice importante ce pun în lumină raporturile actorilor politici cu
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Dar caracterul etnocentric al FSN a devenit evident numai atunci când s-a confruntat cu competiția deschisă din partea unor grupări care îi negau dreptul de a guverna" (Gallagher 2004, 96). Să nu uităm că regimul comunist a venit pe un teren politico-ideologic propice și a făcut posibilă întreținerea unor proiecții pe care politicienii le întrețin printr-un efort sisific. Lucian Boia (2011, 388) arăta că regimul comunist "a preluat și exacerbat o mitologie de secol XIX pe care ne-a lăsat-o
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
practicat un discurs ambiguu față de ideea europeană, fie unul deschis antieuropean. Politicienii din partidele istorice și din cele apărute prin desprinderea din acestea au practicat un discurs proeuropean, chiar dacă și acesta era, așa cum am văzut, în mare parte tributar culturii politico-ideologice moștenită din perioada interbelică. În al doilea rând, ideea de europenitate s-a lovit de rezistența naționalismului, fapt dovedit de două atitudini: intoleranța față de minorități (în special față de minoritatea maghiară, căreia i s-au pus în seamă o mare parte
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care am propus-o presupune realizarea unei atari inventarieri dar nu se oprește aici. Optez pentru această modalitate de abordare cel puțin din următoarele motive: a) scopul unui demers ideologic în sensul prezentat la început este înțelegerea motivelor unor situări politico-ideologice și nu simpla acuzare; b) situarea unui partid față de ideea europeană la un moment dat poate fi determinată de elemente de natură politică, diplomatică sau organizațională pe care publicul (și cel larg și cel avizat) nu are cum să le
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
În lagărul sovietic s-a mizat pe totalitarism, pe negarea drepturilor fundamentale în ideea unui bine mai mare a cărui realizare iluzorie ar fi justificat tragediile individuale, dar și naționale. Spațiul construit în special în zonele urbane a reflectat viziunile politico-ideologice și a generat un câmp de forță a cărui influență este resimțită și astăzi. Fără a ignora dificultățile pe care și urbanul occidental trebuie să le depășească, în spațiul ex sovietic în general și în România în particular habitatul urban
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aceleași "motive lirice fundamentale", uzând de mijloacele unei cercetări critice de dată mai recentă, gazetăria poetului este receptată tot din perspectiva conținutului ideatic și a valorii strict stilistice a limbajului. Același critic și istoric literar privește astăzi, eliberat de constrângerea politico-ideologică, cu o mai laxă deschidere spre creația argheziană, simțind astfel nevoia înnoirii discursului critic: "Eu cred că și poezia lui Arghezi, și opera lui în ansamblu, și biografia trebuie interogate altfel, pentru a ne interesa astăzi. Daca vom pune mereu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
publicistic, apare ca editorialist critic, subiectiv evident, și consangvin în critica politicianismului veros, cu Eminescu sau Caragiale, cel din celebrul pamflet-rechizitoriu 1907. Din primăvară până în toamnă. Vom eluda intenționat problema afinităților sale politice din această perioadă, mai exact a filogermanismului politico-ideologic, constituit, ulterior, în cap de acuzare, nu pentru că am considerat-o o temă cu asperități, ci pentru simplul motiv că ar trebui să facă obiectul unei cercetări de altă natură. Nu vom lua în calcul, din același motiv, nici slalomul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
În teoretizarea lui Marc Angenot, retorica manifestului este o "retorică a continuității explicite", adică "ea întărește în enunț ceea ce, altundeva, ar putea fi presupus ori lăsat într-o stare latentă; ea articulează entimema în defavoarea toposului"163. În ipostaza unui discurs politico-ideologic, manifestul mizează, mai mult decât oriunde, pe o finalitate pragmatică, urmărind, la modul cel mai concret, influențarea atitudinii destinatarului. Trebuie semnalat faptul că, în această variantă, manifestul aparține, în marea majoritate a cazurilor, unui autor colectiv, care urmărește să-și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
refugii, desigur, în afara celor, pentru a istoriciza, de exemplu, ale fostelor curți regale africane sau asiatice cu arte distinse, distruse de colonizare, de independențe și / sau de năvălirea comunistă. Conservarea lor în scopuri muzeografice sau patrimoniale servește acum unor interese politico-ideologice clare, statele fragilizate de globalizarea economică având mai mult ca oricând nevoie să-și asigure un capital cultural de autohtonizare pentru a se legitima. Atunci când nu te consideri prea înzestrat cu aptitudini pentru tipul acesta de decriptare, pare enormă sarcina
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
semnifica inițial termenul "geopolitică" (politica legată de răspândirea populațiilor, popoarelor sau națiunilor în anumite spații fizice/geografice), ci, mai ales, la semnificația extinsă a acestei noțiuni, care sugerează interacțiunea dintre diverși factori sociali, cum ar fi interesele economice și/sau politico-ideologice, aparteneța religioasă, rata sărăciei, a infracționalității și cea demografică în diverse zone sau regiuni ale societății globale și, în special, în spațiul de sorginte axiologică occidentală. Problemele ridicate de "liniile de falie", aflate la intersecția dintre diversele spații de putere
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
către pace, unitate și coeziune socială, o societate stabilă atât structural cât și funcțional, izvorâte din aplanarea sau chiar absența oricăror tipuri conflictuale de relaționare între indivizi, pături sociale și între clasa conducătorilor și clasa celor conduși. Indiferent de orientările politico-ideologice, majoritatea aspirațiilor fundamentale ale modernității timpurii sunt împărtășite astăzi de construcțiile teoretice care ne conturează opțiunile politico-sociale: socialismul, social-democrația, liberalismul, neoliberalismul, conservatorismul, ecologismul. În consecință, este improbabil ca această problematică vastă să devină desuetă prea curând. Pe de o parte
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Pe de altă parte, sunt incontestabile cristalizarea și promovarea unei estetici aplicate, a unei viziuni și a unei practici literare caracteristice. Această generație de scriitori are un traseu biografic specific: adolescența și prima tinerețe a optzeciștilor au coincis cu liberalizarea politico-ideologică a regimului comunist, formarea lor intelectuală s-a făcut într-un moment de relativă deschidere către modelele și patrimoniul literaturii universale, iar anii următori au înregistrat rerigidizarea sistemului comunist, însoțită de aberante privațiuni materiale și disfuncții sociale. Generație într-adevăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
a ajutorului bazate pe milă și caritate la modalități specializate de intervenție dezvoltate în mod special de autoritățile publice locale. Există țări cu tradiție în dezvoltarea serviciilor de asistență socială, precum și țări în care acest tip de servicii lipsește. Sistemul politico-ideologic, recunoașterea nevoilor sociale, precum și gradul de dezvoltare a unei anumite țări pot determina evoluția asistenței sociale. La nivel internațional întâlnim state ce au investit din punct de vedere financiar sume importante în dezvoltarea serviciilor de asistență socială și, ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
acestora li se datorează cunoașterea realității generalizării violenței În tratamentul aplicat deținuților, precum și a abuzurilor În ceea ce privește ordonarea și executarea pedepselor penitenciare. și mai apare ceva În peisajul penitenciar din RPR: Începuturile „reeducării”, inițial sub forma benignă a ședințelor de Îndoctrinare politico-ideologică, lecturi din oficiosul comunist Scânteia și din broșuri propagandistice ori chiar Încercări de discuții libere. În penitenciarul de la Târgșor, jud. Prahova, unde funcționau de la sfârșitul anului 1948 două secții distincte (una a elevilor, majoritatea membri ai organizațiilor de tineret legionare
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o cu totul altă manieră decât ceea ce s-a Întâmplat În 1950-1951. Menținându-se presiunea asupra deținuților, treptat regimul penitenciar devine mai puțin aspru, se Îmbunătățește hrana, se moderează regimul pedepselor, În paralel cu introducerea programelor culturale și de propagandă politico-ideologică. „Caracteristice acestei reeducări nu mai sunt bătaia și tortura, ci presiunile exercitate asupra deținuților, combinate cu promisiuni de eliberare din detenție. (ă) Ceea ce interesează de această dată nu mai este convertirea totală a deținuților, ci anihilarea lor ca opozanțiă”63
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
unor forme omogene de retribuire la nivel național; funcțiile unitare de protecție socială a întreprinderilor românești - întreprinderile ca principali, dacă nu chiar ca unici furnizori de servicii și beneficii sociale; modul unitar de „încartuire” a activităților economice într-un cadru politico-ideologic, prin subsumarea unor activități de ordin economic și de producție unor structuri de organizare politică. Este acest punct de vedere inatacabil? 17. 3. Viitorul - schimbări previzibile Viitorul se pregătește în fiecare zii. În lumea muncii, sunt de așteptat câteva schimbări
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
palestiniană a stabilit raporturi diplomatice cu țările susținătoare ale cauzei palestiniene și prin urmare, ostile Israelului: cu statele arabe în baza afinității etno culturale, cu statele islamice nearabe pe baza liantului confesional și cu statele fostului bloc estic pe baze politico-ideologice. Astfel, raporturile bilaterale ale O.E.P., stabilite inițial cu statele menționate, au avut între 1960-1990 o tendință ascendentă slabă, ca o reflectare a situației geopolitice mondiale “încremenite” în tiparele confruntării Est Vest. După încheierea “războiului rece” și mai ales după
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lupta armată antifranceză în Maroc sub conducerea Partidului Istiqlal, într-un moment în care, deși tensiunile anticoloniale erau în creștere (în Algeria, Yemen), încă nu se declanșase în lumea arabă nici un conflict deschis împotriva puterilor hegemonice. B. Cauzele de ordin politico-ideologic și confesional-ideologic reprezintă a doua mare determinantă a situațiilor conflictuale din statele arabe, după cauzele etno-confesionale. Deși mobilul confesional-ideologic constituie cauza conflictelor și în alte regiuni din spațiul musulman, iar cel politico-ideologic aproape peste tot pe Glob, în statele arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
deschis împotriva puterilor hegemonice. B. Cauzele de ordin politico-ideologic și confesional-ideologic reprezintă a doua mare determinantă a situațiilor conflictuale din statele arabe, după cauzele etno-confesionale. Deși mobilul confesional-ideologic constituie cauza conflictelor și în alte regiuni din spațiul musulman, iar cel politico-ideologic aproape peste tot pe Glob, în statele arabe aceste două cauze au trăsături particulare ce derivă din resorturile profunde ale relațiilor intracomunitare specifice matricei socio culturale arabe. Organizarea celulelor sociale tradiționale pe baza marii familii patriarhale, clanurilor familiale și triburilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
generat tot atâtea divergențe de opinii intracomunitare generatoare de tensiuni. Totodată, contopirea vieții cotidiene și a normelor juridice civile cu cele prescrise în Coran a determinat, ca în nici o altă religie, apariția unei veritabile ideologii religioase, care, în lipsa unor linii politico-ideologice coerente, se extinde asupra întregului spațiu sociocultural, sub diferite forme radicale ale Islamului politic. Ca și în situația cauzelor etnice și confesionale ale conflictelor, și factorii genetici politico-ideologici și cei confesional-ideologici pot acționa singular (exclusiv o categorie de factori) sau
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]