187 matches
-
organizație parlamentară) este specific mai multor discipline, printre care: studiul relațiilor internaționale, științele politice, sociologia, istoria și dreptul, s-a operat, pe parcursul lucrării, cu limbaje sectoriale, astfel încât, chiar dacă predominant este limbajul juridic, atunci când, de exemplu, se abordează subiectul din perspectivă politologică, limbajul specific se adresează unui cititor avizat. Cadrul conceptual: delimitarea conceptelor operaționale În vederea unei bune înțelegeri a accepțiunilor terminologice folosite pe parcursul lucrării, se impune definirea unora dintre conceptele operaționale din această lucrare. Noțiunea de parlament este considerată o categorie centrală
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mult mai tineri, au început să pună țara la cale, ajungeau consultanți ai diferiților oameni politici, își dădeau cu părerea grav, prin diferite reviste, iar ceea ce scriau ei era tot un soi de literatură, dar cu o spoială de terminologie politologică. S. A.: Da, în primii ani '90 lucrurile s-au închegat destul de greu. Dacă știm care era structura învățământului superior românesc în 1989, nu ne mirăm de unde au apărut specialiștii din domeniile noi: din rândul inginerilor, pentru că aceștia domin-au statistic
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ca expresie a voinței acestuia ori ilegitim, prerogativele și instrumentele exercitării autorității publice, ale elaborării și aplicării normelor de conviețuire socială, exprimă și apără interesele fundamentale ale statului și ale națiunii și impun voința general obligatorie a acesteia. Din perspectivă politologică, statul reprezintă o comunitate politică ocupând un anumit teritoriu, având un guvern și beneficiind de suveranitate, atât în interior, cât și în afara granițelor sale<footnote J.C. Plano, M. Greenberg, The American Political Dictionary, The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois, 1976, p.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois, 1976, p. 18. footnote>. Statul este o colectivitate umană constituită istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
teritoriul său, populația sa, organizarea politică (parlament, guvern, instanțe judecătorești, servicii publice etc.), capitală proprie. 5) Forma de guvernământ<footnote În doctrina constituțională clasică, statele se împart în republici și monarhii. footnote> Forma de guvernământ este un concept juridic și politologic care indică natura organului care îndeplinește funcția de șef al statului: președinte, monarh - rege, împărat, Directorat, Consiliul de Stat, Consiliul revoluției, Consiliul federal. Indică modul în care sunt constituite și funcționează organele supreme și este raportată la trăsăturile definitorii ale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ca expresie a voinței acestuia ori ilegitim, prerogativele și instrumentele exercitării autorității publice, ale elaborării și aplicării normelor de conviețuire socială, exprimă și apără interesele fundamentale ale statului și ale națiunii și impun voința general obligatorie a acesteia. Din perspectivă politologică, statul reprezintă o comunitate politică ocupând un anumit teritoriu, având un guvern și beneficiind de suveranitate, atât în interior, cât și în afara granițelor sale<footnote J.C. Plano, M. Greenberg, The American Political Dictionary, The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois, 1976, p.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois, 1976, p. 18. footnote>. Statul este o colectivitate umană constituită istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
teritoriul său, populația sa, organizarea politică (parlament, guvern, instanțe judecătorești, servicii publice etc.), capitală proprie. 5) Forma de guvernământ<footnote În doctrina constituțională clasică, statele se împart în republici și monarhii. footnote> Forma de guvernământ este un concept juridic și politologic care indică natura organului care îndeplinește funcția de șef al statului: președinte, monarh - rege, împărat, Directorat, Consiliul de Stat, Consiliul revoluției, Consiliul federal. Indică modul în care sunt constituite și funcționează organele supreme și este raportată la trăsăturile definitorii ale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ideologică. Vom putea construi în acest mod o antropologie tehnoculturală a imaginarului contemporaneității, apelând la conceptele postmodernismului care „slăbesc” ideologiile radicale de tot soiul, de la cele utopice la cele distopice. Vom adăuga însă acestei viziuni cuplate o perspectivă sociologică și politologică asupra ființei umane care există și acționează în spațiul virtualității, adică spațiul care se creează la interfața dintre realitatea fizică, topografiile tehnologiilor informațional-comunicaționale și imaginația umană. Această perspectivă social-politică are la bază conceptul ambivalent de putere și derivatul acesteia, împuternicirea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
interactive în lume, interferând tehnologia cu evenimentul fizic-material și cu dorințele și intențiile umane și interraportând inteligențele umane și artificiale la senzualitatea și la visceralitatea umanului. Plecând de la o astfel de abordare, se poate constitui și o perspectivă sociologică și politologică a ființei postumane, în special cea care se referă la concepte noi, precum comunități virtuale și democrație digitală. Această perspectivă nu intră însă în cadrele teoretice și aplicative ale studiului de față. Se știe că, în abordarea fenomenologică 23 a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
politici consensuale: să ne amintim de situația Marii Britanii din secolul al XIX-lea sau mai recent, de Germania, începînd cu 1933... Însă, chiar dacă această analiză conține cîțiva germeni de adevăr, ea nu trebuie, evident, considerată drept un model de reflecție politologică, ci mai degrabă un document ideologic pe care se bazează orientarea Partidului Laburist și care explică granițele incontestabile ale internaționalismului său. Asemenea motivații vor cîntări greu asupra Internaționalei, încă de la nașterea sa. Britanicii continuă să facă totul pentru a reduce
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
-i asigure un echilibru cât mai stabil. Spiritele prăpăstioase întrevăd o nouă "dezlănțuire a istoriei" (Viviane Forrester), în timp ce analiștii mai cumpăniți ne asigură că angoasa "omului democratic" e pasageră și remediabilă (François Furet). Mai calmă prin natura ei decât reflecția politologică se vădește cea a istoricului atent la nuanțe și preocupat să integreze cronotopic faptele. Nici o altă epocă, se poate spune, nu apropie mai mult pe istoric de sociolog și de politolog, silindu-l să iasă din "trecut" pentru a răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu ar fi putut prezice ceea ce avea să urmeze. Nu a trecut mult timp de cînd comunitatea științifică îi conferea sistemului comunist o capacitate de adaptare puțin obișnuită și-l analiza ca pe o realitate de neocolit în evoluția cercetărilor politologice, economice sau sociologice. Dacă sfîrșitul marxismului era deja anunțat de pe vremea lui Marx, comunismul și-a marcat, fără îndoială, prea mult epoca, atît prin simpatizanții săi, cît și prin adversarii săi, pentru ca sfîrșitul său să fie avut în vedere de către
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
mari deficite financiar-economice. Modelul economiei socialiste de piață a influențat cercetători și politicieni din țările occidentale, bazate pe economii capitaliste și pe un pluralism ideologic amintit în paginile anterioare: neomarxiști, neoliberali, conservatori, social-creștini și alții. Una din scrierile socio-economice și politologice ale conaționalului Mattei Dogan (1920-2010) a fost tradusă prin sintagma "economia mixtă". (18) În semn de recunoaștere a contribuțiilor sale din sociologia și politologia contemporană, în anul 1992 Academia Română l-a cooptat printre membrii săi de onoare. Lucrarea publicată în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Idem., p. 218) analoage tranzacțiilor omenești. (28) Lor li se adaugă tradițiile morale vii, exprimate prin bunurile urmărite de una sau mai multe generații de oameni din istorie. Acum autorul repetă ori dezvoltă argumente istoriste împletite cu cele metodologiste ori politologice: "(...) eu sunt în esență ceea ce moștenesc, adică un trecut specific care e, într-o anumită măsură, prezent în prezentul meu. Consider că fac parte dintr-o istorie, adică sunt, în general, purtătorul unei tradiții, indiferent dacă îmi place sau nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
este mai importantă chiar și decât gândirea, fiind cea care face legătura dintre imagine 118 și simbol 119. La fel ca și Gilbert Durand, J.J. Wunenburger abordează imaginarul dintr-o perspectivă antropologică, însă, aduce în plus o dimensiune sociologică și politologică 120. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginarul exprimă o anumită relație a omului cu lumea, ceea ce, în mod evident, implică prezența valorilor, atitudinilor și a unui model reprezentațional după care are loc procesul imaginar. Pentru a sublinia funcția simbolică a imaginarului, autorul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
democrația: definiții procedurale și substanțiale Dincolo de dificultățile de traducere și de profundele diferențe istorice care se află la originea conceptului, problema este înțelegerea semnificației prezente a RoL și cum se poate conceptualiza în actualul context cultural. În literatura juridică și politologică au apărut, mai ales începând cu anii '80, o serie de contribuții al căror scop este definirea aspectelor empirice ale conceptului, concentrându-se în mod special pe raportul dintre democrație și RoL. Maravall și Przeworski au reunit într-o recentă
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
membre. Un aspect interesant, luat în discuție atât de Mattina (2004b), cât și de Schimmelfennig și Sedelmeier (2005), este faptul că studiul asupra efectelor strategiilor UE în statele nemembre constituie un potențial teren de întâlnire între diversele filoane de cercetare politologică, în special între studiile asupra democratizării și studiile asupra europenizării 56. Schimmelfennig și Sedelmeier (2005), prin contribuția lor, evidențiază că studiul asupra europenizării în Europa de Est contribuie la gruparea diverselor filoane ale literaturii de specialitate apărute mai ales în ultimii douăzeci
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
cazuri. Vom încerca apoi, cum s-a procedat la capitolele precedente, să identificăm diferitele rezultate, ținând mereu seama de interacțiunea dintre factorii externi și interni. Vom încheia, evidențiind care este potențiala contribuție a acestei cercetări pe diverse filoane ale literaturii politologice la care ne-am referit, în special studiile asupra democratizării, asupra europenizării, literatura asupra instituțiilor internaționale și, în final, studiile asupra sistemelor judiciare comparate. Vom identifica în plus, făcând referință la diverse lucrări, posibilele evoluții ulterioare ale acestei cercetări. 6
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
încercat să prezentăm rezultatele analizei noastre în baza cadrului de studiu (EUCLIDA) elaborat în cursul proiectului de cercetare, cadru în care a fost dezvoltată această cercetare. Cadrul are ca obiectiv sistematizarea, în baza conceptelor dezvoltate de diferite filoane ale literaturii politologice, a interacțiunii dintre factorii externi și interni față de procesele de democratizare și de reformă a politicilor instituțiilor naționale din state terțe. Având ca referință această grilă de lectură, a fost posibil să identificăm factorii interni din cele trei țări care
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
a se vedea introducerea la recenta lucrarea a lui Schimmelfennig și Sedelmeier (2005). 6 În Capitolul unu, dedicat analizei conceptului de rule of law, aceste afirmații vor fi aprofundate și clarificate printr-o trecere în revistă a literaturii juridice și politologice asupra acestui argument. 7 Să luăm în considerare în mod special o perioadă de timp care începe atunci când țara își stabilește relații oficiale cu UE. Pentru România, să luăm în considerare ca moment inițial anul 1995, atunci când a fost făcută
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
să tragă un glonte (ca și rușii Basarabia și ungurii nordul Transilvaniei în 1940), în timp ce Italia a ocupat prin lupte Abisinia. Trebuie să spunem, într-o paranteză, că Germania a pus în practică conceptul de Lebensraum ("spațiu vital"), un termen politologic inventat de Friedrich Ratzel în 1897 pentru a atrage atenția opiniei publice germane asupra necesității unirii tuturor formațiunilor statale din Germania și tuturor teritoriilor germanofone din Europa, și asupra necesității creării unui imperiu colonial german. Conceptul, care fundamentează politica expansionistă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cunoscută de milenii, astăzi reprezentând un fenomen permanent al relațiilor internaționale, o componentă esențială a politicii mondiale, dar și a dreptului internațional. Există o literatură abundentă preocupată de această chestiune, cea mai mare parte a ei având profil istoric sau politologic, care tratează din unghiuri specifice diferitele componente ale problematicii alianțelor. Această problematică este tratată în cea mai mare măsură ca modalitate de promovare a interesului național, în special al celui de securitate. Indiferent dacă este vorba de marile puteri sau
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
că prezentul capitol are ca punct de plecare o încercare de a sistematiza, deopotrivă teoretico-politic și epistemologic, problematica ideologiei, într-o direcție care să depășească viziunile reducționiste existente în literatura de specialitate românească, fie aceasta de proveniență filosofică, sociologică ori politologică. Reamintesc aici "pilonul central" al tentativei de a "reinventa ideologia", și anume modalitatea de definire a acesteia drept sistem de credințe conturate în orice societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
europeană anterioară! Espana, recent reeditată, Carnete europene, prezențe românești și realități europene (1977) și încheiată de curând cu Evadări în lumea liberă. preocuparea de bază este afirmarea, definirea, apărarea și popularizarea în cercuri intelectuale largi a ideii europene. până la studii politologice și istoriografice ample și riguroase, ideea europeană are nevoie, în primul rând, la noi, în această fază, de afirmare și difuzare, de clarificare și consolidare, de solidarizare și aprofundare în cât mai multe conștiințe românești receptive. Această etapă pregătitoare, introductivă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]