473 matches
-
preluată din banca de date a acestuia. Memorialul de la Sighet este văzut anual de peste 30.000 de vizitatori, situându-se printre cele mai frecventate instituții din sistemul muzeistic național. Este locul unde își fac practica științifică numeroși studenți în Istorie, Politologie și Jurnalistică (în mod ciudat, mai mulți din străinătate și mai ales din Germania). De aici își iau temele de cercetare foarte mulți masteranzi și doctoranzi. Universitatea din Jena (Germania) a organizat la Weimar un seminar în care s-a
Tineri frumoși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9697_a_11022]
-
de prindere, precum și potențialele câștiguri pentru părțile corupte. Problema corupției <footnote Andvig, J.C., Fjeldstad, O.-H., Amundsen, I., Sissener, T., Soreide, T. (2000), Research on Corruption: A Policy Oriented Survey, www.icgg.org, pp. 51-60. footnote> a intrat în dezbaterea politologiei odată cu noul interes pentru rolul statului în lumea în curs de dezvoltare și cu presupunerea că statul reprezintă un instrument indispensabil al dezvoltării economice, redistribuirii valorii între cetățeni și al bunăstării.<footnote Lambsdorff, J.G. (2007), The Institutional Economics of Corruption
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și a sociologiei și antropologiei. Pentru a înțelege corupția, factorii politici nu pot fi ignorați<footnote Amundsen, I. (1999), “Political Corruption: An Introduction to the Issues”, Chr. Michelsen Institute, Working Paper, Bergen, p. 8. footnote>. Luând în calcul factorii politici, politologia abordează fenomenul corupției în funcție de tipul de regim, cercetând cauzele acesteia în regimul autoritar versus cel democratic și în regimuri orientate către dezvoltare versus cele orientate spre legi neopatrimoniale. Mai mult, corupția a fost de asemenea privită ca fiind dependentă de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
incluzând efectul numeroaselor reforme ale serviciilor civile, eforturile de descentralizare a puterii: privatizare, autonomie legislativă etc. Deoarece corupția reprezintă o deviație de la modelul fundamental legal weberian al legilor democratice și birocratice, studiul ei a schimbat într-o anumită măsură perspectiva politologiei tradiționale asupra instituțiilor oficiale. De altfel, față de teoriile democratizării și instituționalizării, au fost inițiate unele dezbateri politice la scară mare asupra legitimității, reprezentării și participării, în general sub forma unor dezbateri asupra rolului societății civile. Au fost însă inițiate și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
reprezentării și participării, în general sub forma unor dezbateri asupra rolului societății civile. Au fost însă inițiate și modele din antropologia socială și sociologie asupra reciprocității și rețelelor, cât și asupra clientelismului și nepotismului, în scopul explicării cauzelor corupției. În politologia convențională, cauzele corupției se consideră a fi reprezentate de deficiențe în sistemul politic și în mod particular de „deficitul democratic”. Corupția are drept cauză sisteme politice care sunt deficitare în formule de distribuție democratică a puterii, în verificări și balanțe
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
democratizării. În această largă perspectivă, au fost sugerate trei mecanisme de bază: întărirea instituțiilor democratice (incluzând parlamentul, corpurile judiciare și cele specializate pentru participarea politică, supraveghere și control); întărirea societății civile (inclusiv a mediei) și reformele în sectorul public. În politologie abundă literatura asupra democratizării și reformei instituționale, deși cu puține contribuții asupra corupției ca atare. În același timp există un număr de studii de politologie ce au făcut evaluări ale agențiilor anticorupție, comisiilor și ale altor instituții specializate de control
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
supraveghere și control); întărirea societății civile (inclusiv a mediei) și reformele în sectorul public. În politologie abundă literatura asupra democratizării și reformei instituționale, deși cu puține contribuții asupra corupției ca atare. În același timp există un număr de studii de politologie ce au făcut evaluări ale agențiilor anticorupție, comisiilor și ale altor instituții specializate de control, pentru aprecierea impactului acestora. În interiorul grupurilor sistemelor nedemocratice, corelația dintre modul de guvernare autoritar și nivelul ridicat al corupției pare să fie confirmată<footnote Amundsen
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
își doresc dar nu au suficiente mijloace financiare. Mi se pare degradant și insultător acest lucru pentru o societate așa-zis democratică. Cât s-a scris până acum în ziare despre curente politice și partide, așa cum apar în cărțile de politologie? Cred că aproape nimic sau chiar nimic. Ori, asemenea informații sunt vitale pentru opțiunile electorale date în deplină cunoștință de cauză. Dacă în mediul urban, nu apare informația autentică și detaliată, ce să mai vorbim de zona rurală, unde ea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
n-au existat niciodată în nici un cuget, ci doar în interiorul acestei grile și a căror estimare, oricât de detaliată ar fi, nu are, din acest motiv, nici o importanță, dacă o excludem pe aceea de a constitui "obiectul" unei științe noi, politologia. Până unde poate merge astăzi carența referențială, indigența ontologică a științelor umane? Oricât de nesemnificativ, de arbitar delimitat, de "abstract" ar fi obiectul supus tratării matematice, nu trebuie oare ca el, dacă știința al cărei obiect îl constituie trebuie să
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pentru următoarele domenii de referință: 1. Premiul Grigore Moisil pentru Științe Exacte; 2. Premiul Henry Coandă pentru Științe Aplicate; 3. Premiul Carol Davila pentru Medicina; 4. Premiul Constantin Brâncuși pentru Artă și Cultură; 5. Premiul Nicolae Titulescu pentru Diplomație și Politologie; 6. Premiul Eugeniu Carada pentru Economie; 7. Premiul Spiru Haret pentru Educație, Mediu, IT; ”Pentru Marea Lojă Națională din România, este cea mai importantă implicare în viață societății civile, acolo unde îincercăm să fim activi, pentru promovarea adevăratelor valori și
Marea Lojă premiază personalitățile din România by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78706_a_80031]
-
distincte și exprimare (mai mult sau mai puțin) limpede, s-au afirmat în paginile revistelor de cultură și prin volume numeroși eseiști (chiar în exces, crede Al. Cistelecan) care s-au specializat în alte domenii decît literatura: filosofie, teologie, sociologie, politologie etc. „Cred că, pe scurt, ei toți arată starea de euforie a inteligenței române. Eseul e în vogă, eseiștii în formă". Totuși, optimismul lui Al. Cistelecan nu lasă loc de iluzii: ca și melomanii, ca și cinefilii, cititorii criticilor literari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6879_a_8204]
-
fărîmițează". Făcînd apel la precizia științei, în speță la cea a matematicii, lingvistica, începînd cu Ferdinand de Saussure, și-a însușit noua perspectivă, care ulterior a fost aplicată nu doar în fizică și chimie, dar și în biologie, antropologie, etnologie, politologie, ca și în critica de artă. Însă ni se semnalează și un revers negativ al acestui nou "cult" ce înțelegea să oficieze "la altarul unui zeu al stabilității și permanenței", circumstanță ce semnifica "spargerea unității fenomenului prin recunoașterea esențialității doar
Amurgul metodelor (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7971_a_9296]
-
impostura, dedublarea, ipocrizia sunt armele cu care noi ne-am apărat contra comunismului, nu invers. Să nu acuzăm comunismul de minciună și de impostură. Noi am fost cei care am mințit comunismul" (D.U.). Pe deasupra, suntem intelectualmente niște troglodiți, căci politologia de azi "a regresat spre un primitivism nebănuit vreodată, aproape medieval". Cum așa? "Toate textele pe care le putem citi sau auzi despre nazism, antisemitism, fundamentalism islamic ori terorism sunt turnate în tiparul naratologic medieval al luptei dintre bine și
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
gospodărește pe treabă. A identificat un intelectual-sponsor, a cărui bunăvoință a obținut-o și căruia a început să-i furnizeze informații despre lumea din care provine. E vorba, în cazul de față, de Paul Edward Gottfried, autorul câtorva cărți de politologie. Profesorul de la Elizabethtown College nu e chiar fitecine în lumea teoriei politice și a "paleoconservatorismului." În ciuda prestigiului, Paul Gottfried ni se dezvăluie drept un om frustrat. Iată-l cum scrie, într-un recent articol în care amestecă adevăruri de valabilitate
De ce suntem atât de ticăloși? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7330_a_8655]
-
motive politice, Dinu Pillat este eliberat abia în 1964 (la șase luni de la decretarea eliberării lui). Povestea intelectualilor sacrificați în anii ‘50 de securitate este bine cunoscută, detaliile atroce au fost denunțate în numeroase cărți de istorie literară și de politologie. Și continuă să apară, pe măsură ce ies, încetul cu încetul, din arhivele C.N.S.A.S.-ului. Ca exercițiu literar, la mai bine de 50 de ani de la prima publicare a textelor lui Dinu Pillat, propun să lăsăm aspectele istorico-biografice deoparte și să
Introducere la biografie by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/5198_a_6523]
-
am cîștigat ceva enorm, sînt între egali, nu mai am parte de colegi care dau note proaste studenților pentru că știu mai mult decît ei. Gîndiți-vă că atunci cînd am plecat aveam mai multe lucrări ÎȘI decît cele două departamente de politologie din București împreună, ce atmosferă credeți că era?” Cronicarul bănuiește ce atmosferă era în instituțiile cu pricina, dar e rezervat în privința statutului de calitate reprezentat de revistele ÎȘI atunci cînd e vorba de discipline umaniste. Cînd în discuție sînt științele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4360_a_5685]
-
dar nu este decât rezultanta unui sofism grosier, frumos ambalat în vorbe, șiret, abil, aduse din condei pentru a lua ochii după principiul iuțeala noastră de mână și nebăgarea dumneavoastră de seamă. Cum adică fascism liberal? Ce va să zică fascism? Puriștii politologiei (prietenul meu din Elveția se numără printre ei) se revoltă atunci când un profan care folosește noțiunea fără rigoarea considerată obligatorie de ei îi califică drept fasciști pe adepții unor totalitarisme, fundamentalisme, extremisme, nelegate organic de regimul mussolinian sau când spune
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
o sugera. O schimbare este de necontestat. Am trăit destul ca să-mi dau seama că în spatele criticii s-au aflat în decursul timpului ideologii diferite: filosofie și estetică, lingvistică și poetică, sociologie, morală (estetica!), psihologie și psihanaliză, ba chiar și politologie. Rolul unora va fi fost pozitiv, al altora, negativ. Unele au păcătuit prin inadecvare, altele doar prin exces. În epoca interdisciplinarității, un astfel de studiu nu mai poate fi amânat. Am uitat să le spun participanților tineri la colocviu un
Colocviul criticii literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3665_a_4990]
-
recentă discuție cu un mai tânăr prieten politolog care știe piesa pe dinafară (Dragoș Paul Aligică), este poate cea mai de seamă contribuție românească, de până azi, la domeniul teoriei politice universale. Afirmația poate trezi nedumeriri. Conu’ Leonida, tratat de politologie? Voi adăuga deci că această contribuție e invizibilă pentru ochiul politologului obișnuit, fie el tobă de carte, dacă e lipsit de puțină imaginație. Apoi, ea se prezintă într-o formă neașteptată, modest ironică, de-o oralitate neaoșă și înșelător incoerentă
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
și D. P. Aligică ajung la un acord, pe care nu știm cine l-a propus. Prioritatea, și pentru poeticianul (re)lecturii, nu mai contează, ea e oricum răzbătută de afinitate sau confinitate. Dar să mai citim un scurt fragment: „Politologia pe care o propune Conul Leonida rămâne esențial pozitivă, optimistă, progresistă, cu rădăcinile adânc înfipte într-o anumită zonă caragialesc- perenă a identității culturale românești. Ea nu e totuși străină de un anumit absurd metafizic prin care Caragiale și Ionesco
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
Un comparatism, mai exact, clasicist paradoxal. Și să ne întrebăm: procedează el astfel într-un mod fericit? Să ne amintim cum Kierkegaard vedea în comparație nefericire, deci nepotrivire. Și neadevăr. S-ar putea ricana că e bine găsit? Apoi, această politologie paradoxal clasicistă, literară, devine estetistă. Încă o dată se constată cum imperiul literaturii, ca discurs, anexează totul, inclusiv politica. De aceea ajunge, pentru politicul extrem, suspectă. Româno-americanul ignoră, surprinzător, lipsa de pragmatism a politologiei idealistabsurde a lui I. L. Caragiale, fapt de
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
ricana că e bine găsit? Apoi, această politologie paradoxal clasicistă, literară, devine estetistă. Încă o dată se constată cum imperiul literaturii, ca discurs, anexează totul, inclusiv politica. De aceea ajunge, pentru politicul extrem, suspectă. Româno-americanul ignoră, surprinzător, lipsa de pragmatism a politologiei idealistabsurde a lui I. L. Caragiale, fapt de natură să o denatureze, să-i știrbească din universalitate. Nu știm cât de serios glumește - expresia este a lui M. Sebastian - lectorul Conului Leonida..., urcat acum pe baricada discursului literar-politologic. Sau cât de
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
România și Ungaria. Dan Tănasă, scrie pe blogul său că analistul Valentin Stan ar fi recomandat românilor din Ținutul Secuiesc să învețe limba maghiară, susținând recomandarea primarului din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, cu exemple din SUA. România, stat federal Profesorul de politologie al Universității București, Valentin Stan, și profesorul Universității de la Roma pentru Europa Centrală, Andrea Carteny, au propus ridicarea chestiunii regionalizării la nivel internațional. Andrea Carteny a arătat că unirea României cu Republica Moldova ar putea contribui la îndeplinirea năzuințelor maghiarilor din
La Tușnad, „omul cu laptop” îndeamnă românii să învețe maghiara. Reacția MAE la ideea ”România, stat federal” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/36173_a_37498]
-
cert. Dna Oltea Șerban-Pârâu, directorul unui post public de Radio, plătit din banii contribuabilului român pentru a oferi contribuabilului român cultură, a ignorat opinia lumii literare și a comunităților de specialiști, fie ei în literatură, în artele plastice, în istoriografie, politologie, filozofie... Cu candoare culturală și cinism managerial, un director vremelnic al unui post public de Radio a nesocotit o petiție semnată de unii dintre cei mai valoroși reprezentanți ai culturii române de azi. Directoratul dnei Oltea Șerban-Pârâu va trece; rușinea
Rușinea de la Radio România Cultural by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3224_a_4549]
-
contribuție la dezvoltarea instituțională a științelor politice în România este fără egal. Școala românească de științe politice de după 1989 stă sub semnul lui Vladimir Tismăneanu. într-o vreme (imediat după 1989) în care singurii oameni oarecum calificați în probleme de politologie erau absolvenții de �Ștefan Gheorghiu", profesorul Tismăneanu, de la Universitatea Maryland, a oferit, prin studiile sale, dar și prin bursele și specializările acordate unor tineri profesori și studenți în prestigioase universități americane, know-how-ul necesar pentru întemeierea unei școli românești de științe
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]