237 matches
-
Ionescu și Darie Novăceanu, îngrijire de ediție și prezentări de Andrei Ionescu, p. 287. 275 Jonathan Swift, "Istorisirea amănunțită și adevărată a bătăliei dintre cărțile antice și cele moderne petrecută vinerea trecută în biblioteca de la Saint James", în Povestea unui poloboc. Satire și alte pamflete, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Brezianu, Editura Univers, București, 1971, p. 144. 276 Idem, p. 156. 277 Idem, p. 154. 278 Jonathan Swift, "Istorisirea amănunțită și adevărată a bătăliei dintre cărțile antice și cele
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Editura Univers, București, 1971, p. 144. 276 Idem, p. 156. 277 Idem, p. 154. 278 Jonathan Swift, "Istorisirea amănunțită și adevărată a bătăliei dintre cărțile antice și cele moderne petrecută vinerea trecută în biblioteca de la Saint James", în Povestea unui poloboc. Satire și alte pamflete, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Brezianu, Editura Univers, București, 1971, p. 142. 279 Idem, p. 147. 280 Du Marsais, Despre tropi, traducere, studiu introductiv și aparat critic de Maria Carpov, Editura Univers, București, 1977
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
devine material, proliferând în roduri, precipitându-se a se filtra în alambicuri. Poetul e notabil în scenele „de gen”, cu aer „olandez” (G. Călinescu), sau când glorifică prozaic abundența, într-un peisaj ce amintește pe alocuri de Verhaeren, din Flamande. Poloboace, căpițe, cârciumi în „medean”, piețe de pește, „cară cu boi” încremenite la răspântii, asemenea unor menhire, fac relieful acestei lirici, în care orașul, „bătrân”, se animă de o continuă, subtilă aproape, împresurare a satului, absorbind însetat jertfa de roade, aromele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
bine Aoleu și vai de mine! Nu-i nici fată, nici nevastă, Era mâța la fereastră. Stătea mâța și privea Cum mă-ndragosteam de ea. Foaie verde foi ca plopul Am avut și eu un socru Scurt și gras ca polobocul Ține mult la fudulie. Soacra mea cam durdulie, Cu părul de tuci. N-ai de unde să-1 apuci. Și are un batic pe cap De-o vară nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dintr-un sertar de mobilă. Pentru ca paguba arendașului să fie pe măsura exploatării de zeci de ani a țăranilor din zonă, un anume „...Gh. Condurache a venit a 2-a seară și mi’a vărsat vinul ce’l aveam prin poloboace prin pivniță, după ce a băut cât a vrut el”. În acest punct, sinceritatea declarantului poate fi pusă sub semnul îndoielii deoarece, cu câteva rânduri mai sus, spunea că în urma bătăii primite „...am fost internat în spital unde am stat bolnav
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sub semnul îndoielii deoarece, cu câteva rânduri mai sus, spunea că în urma bătăii primite „...am fost internat în spital unde am stat bolnav mai multe zile”. Atunci, de unde știa că tocmai Gh. Condurache fusese cel ce-i risipise vinul din poloboace? Sau pe la curte mai mișunau, încă, slugi de-ale lui Nacht? Oricum, cu una cu alta, evreul se constituia parte civilă pentru suma de 10.000 de lei, cu toate că, spunea el,: „... pagubile mele sunt cu mult mai mari”. Numărând și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se acrească, se turna În el „un fel de must Înadins pregătit cu pucioasă”. „Acest must de pucioasă - continuă agronomul român - nu fierbe, este dulce, are miros tare greu de pucioasă și numai două sau trei garafe turnate Într-un poloboc sunt de ajuns spre a curăți tot vinul din el” <endnote id="(369, pp. 157-158)"/>. Iată deci un posibil mod de naștere a legendei În discuție. Pentru ca băuturile spirtoase să nu se tulbure și să nu se acrească, unii cârciumari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(vezi nota 313)"/>. „De sărbătorile jidovești - sună o credință populară tot din nordul Moldovei, dar de la Începutul secolului XX -, jidovii nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin ; un copil pe care-l fură, Îl pun Într-un poloboc, ale cărui doage sunt bătute cu piroane, și-l dau tăval(ă) ca să moară copilul, după ce i s-a scurs sângele prin Înțepături” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Folclorista Elena Niculiță-Voronca Își aduce aminte că, În copilăria ei (deci pe la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Folclorista Elena Niculiță-Voronca Își aduce aminte că, În copilăria ei (deci pe la 1865), astfel de credințe populare erau Încă foarte active În nordul Moldovei : „Când eram copilă și vedeam vreun jidan cu sacaua cărând apă, mă ascundeam, căci auzisem de polobocul cu ragila de cuie În care evreii omoară copiii, spre a le bea sângele” <endnote id="(162, p. 172)"/>. Rag(h)ila (din germanul Raffel) este o unealtă, formată dintr-o scândură cu cuie, cu care se scarmănă cânepa melițată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
untdelemnul Împrospătat. Fulgi mari acoperă fereastra, omătul se depune din ce În ce mai mult; după ce mănânc, ieși afară. Te iei cu Fănică, cu Petrică, cu Ionel și cu alții de vârsta ta. Cu săniile din metal, cu schiurile Închipuite din niște doage de poloboc, cu bocancii aproape uzi - urci și cobori Dumnezeu știe de câte ori dealul de lângă sat. Te rostogolești, Înoți prin omăt, te zbengui, te bucuri și uiți cum trece vremea, cum vine seara. Seara e liniște În sat. În seara unei sărbători e
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cănițe de metal fixate cu lanțuri de masa din bucătărie", exista "1 Briefstegel de schijă, un "ciubăraș de fier alb pentru spălat carnea", 2 furculițe pentru tăiat rasol, 1 furculiță de fier alb, 1 cântar englezesc, 1 pereche pirostroae, un poloboc de murat curechi" și altele, printre care 4 cristelce (șorturi). Alimentația era relativ satisfăcătoare. Carnea se servea de 2-3 ori pe săptămână, posturile fiind păzite. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ori Drumul-Robilor, merg oamenii la Judecata de Apoi; pe acolo trec sufletele morților în rai. (Gh.F.C.) Cerb Atunci încep a îngheța apele, cînd se pișă cerbul în apă întîi. Cerc Nu e bine cînd tot plesnesc cercurile de la cofă ori poloboc. Cercel Femeile să nu poarte cercei schimbați, adică unul de la o păreche și altul de la alta, căci își vor schimba și bărbatul. La fete să nu se puie cercei cînd ies plugarii la cîmp, căci li se rup urechile. Mama
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șerpii, de țîță, iar fătul ce ar fi avut să-l nască viu e pierdut. Copilul mic, dacă se căznește să se așeze în cap, este semn că mama sa este însărcinată cu altul. Dacă pocnește vreun cerc de la un poloboc, apoi se crede că în acea casă va naște o femeie. Dacă smocurile de verdeață aninate pe casa noilor căsătoriți cad curînd e semn că nu vor avea copii. Femeile nu cern nicicînd făina pe pat sau divan, crezînd că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul în rai, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fără îndoială, una dintre cele mai importante dovezi ale virtuozității tălmăcitorului, ale cunoașterii profunde a nuanțelor lexicale deopotrivă din limba engleză și din cea română. Dar L. a demonstrat - de pildă în traducerea Călătoriilor lui Gulliver sau a Poveștii unui poloboc ale lui Jonathan Swift - un umor rafinat, ce provine din respectarea formei și sensului aluziilor și insinuărilor, adesea greu de sesizat, care individualizează originalul. Studii shakespeariene (1976) dau măsura erudiției anglistului, a cunoașterii în adâncime atât a operei marelui dramaturg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
1946 (în colaborare cu Dan Duțescu); Povestiri din America, București, [1951]; Theodore Dreiser, O tragedie americană, I-II, pref. Radu Lupan, București, 1954 (în colaborare cu Pericle Martinescu); Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver, București, 1956, Călătoriile lui Gulliver. Povestea unui poloboc și alte satire, București, 1985 (în colaborare cu Andrei Brezianu); Shakespeare, Mult zgomot pentru nimic, în Shakespeare, Opere, III, București, 1956, Henric al IV-lea (partea a doua), în Opere, IV, București, 1957, Troilus și Cresida, în Opere, VIII, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
poznașele jocuri de cuvinte, sunt argumentele comediei bufe, „aproximativ istorice”, Ciubăr vodă (montată pe scena unor teatre din Chișinău și Iași). Fanfaronada ubuescă a grotescului crai, chefliu și muieratic, poate înveseli (tot astfel înfruntarea lui, nu din cuțite, ci din poloboace cu lăudărosul vodă Pleașcă), dar ludicul, printre ilarele peripeții de reflex parodic, conține și un subtext, avertizând asupra efectului nociv al neseriozității, al invidiei generatoare de veșnice gâlcevi și al prostiei. Un sunet mai grav, într-o desfășurare de voie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
uneori la dugheana din sat să-i cumpăr câte o pacică de tutun, un bleau de naft, o hușcă de zahăr pentru a îndulci harbata. De sare nu aveam nevoie că ne-aducea harnicul vecin Ilie a Taluței slatină cu polobocul direct de la Cacica, având haraba vara și sănioaie iarna cu cai bine îngrijiți. Dumineca adeseori tata mă trimetea la biserică, iar de Paști mă bucuram cel mai mult când luam parte în noaptea Învierii la împușcăturile cu sacalușul din cimitirul
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Așa ai pățit și mătăluță cu Mitropolitul Calinic. Ia adu-ți aminte cum, împreună cu Ienăchescu, l-ați scăpat de la moarte la rebeliunea din 3 aprilie 1866, ascunzându-l „sub poloboc în pivniță la crâșma lui Stahi din Sfânta Vineri”. Nu după multă vreme, iaca și o altă pacoste pe capul dumitale. Odată cu scoaterea din rândul clericilor, îți pierdeai și locuința de la Golia, așa că trebuia să te muți undeva. Norocul ți-
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
zic eu -, un balaur cu cap și o coadă nesfârșită, ce șerpuiește târându-se moleșit, nădușind prin pulberea fierbinte, sub arșița unui soare nemilos, timp de șapte-opt săptămâni... Și-n urmă, scârțâind alene, un uriaș convoi de tunuri, harabale, calabalâcuri, poloboace, turme de cămile, cai, vite, oi... Și toată această puzderie de omenire și dobitoace cere apă, hrană, nutreț, cere somn, umbră, odihnă, cere drumuri, poduri, corturi, câte încă... O să mă grijesc, în cale, să le dau de toate, izbucnește el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
N.A.Bogdan în cartea sa „Orașul Iași”: „De jur-împrejurul Iașului, unde acum vedem sate, șesuri, vii sau livezi,cu două sute de ani în urmă (acum ar cam fi vreo trei sute de ani n.n.) erau mai mult codri vechi cu copaci cât polobocul, printre care cu greu străbăteau localnicii și mai ales dușmanii; erau acești codri ca niște ziduri bine întărite, ce apărau vechea capitală a Moldovei împotriva nenumăratelor năvăliri ale barbarilor și dușmanilor țării...” Prin acești strașnici codri treceau două drumuri. Unul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Lăsați-mă, amar voi plânge; nu încercați a mă mângâia. Eremia. Vai vouă celor ce râdeți! vai vouă celor sătui! Mai violent decât un jurnal în opoziție. Brav, așa de brav încât ar fi în stare să fumeze pe un poloboc cu pulbere, ca Jean Bart. Un potpuriu de lucruri sinistre, cântând oarecum starea noastră socială. Balzac, Blondet: Tout homme supérieur doit avoir, sur les femmes, les opinions de l'Orient. Domnul X e un comedian foarte respectat de galerie: când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le pui în pod la începutul primăverii într-o pătură subțire. Ca să cureți garafe pune în ele o mână de cartofe tăiate mărunt, rotund, și cu apă, zbate până ce se curăță sticla. Chip de a scoate gustul de mucegaiu din poloboace. Să ne închipuim că avem să curățim 250 ocă de vin dintr-un poloboc. Se pune în 150 ocă apă fierbinte, 2 ocă sare, 1/2 ocă piatră acră, 1/2 ocă cărbuni de tei pisat mărunt. Se varsă amestecul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pune în ele o mână de cartofe tăiate mărunt, rotund, și cu apă, zbate până ce se curăță sticla. Chip de a scoate gustul de mucegaiu din poloboace. Să ne închipuim că avem să curățim 250 ocă de vin dintr-un poloboc. Se pune în 150 ocă apă fierbinte, 2 ocă sare, 1/2 ocă piatră acră, 1/2 ocă cărbuni de tei pisat mărunt. Se varsă amestecul fierbinte în poloboc și se agită de mai multe ori. Se lasă 24 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
închipuim că avem să curățim 250 ocă de vin dintr-un poloboc. Se pune în 150 ocă apă fierbinte, 2 ocă sare, 1/2 ocă piatră acră, 1/2 ocă cărbuni de tei pisat mărunt. Se varsă amestecul fierbinte în poloboc și se agită de mai multe ori. Se lasă 24 de ceasuri, apoi se trage vinul în alt vas. [PAȘCANI] Subt deal, lângă vechea cazarmă a companiei dorobanților, era o casă unde, într-un rând, a murit un om oarecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]