27,134 matches
-
surprinde limbajul vulgar care este la modă : « Mă, ba, tu...» sunt cuvinte folosite cotidian. Oamenii pe străzi apar obosiți, bolnavi, nervoși și gata să-și arunce epitete jignitoare, măi din nimic. De ce atâta tensiune în aer ? De unde vine ? Nu cumva poluarea și contaminarea cu fel de fel de substanțe și metale grele din praf le schimbă comportamentul ? Am mai scris pe această temă, inspirat și de Biblie. Dacă citim Isaia, 1/21 ...26 vom vedea clar ce rău a făcut plumbul
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
onoarea de a fi primar? Și în loc să-și suflece mânecile și să mai recupereze ce mai poate fi recuperat, ei și alții ca ei vor Bucureștiul, vor Primăria, vor „schimbare”. La microfon rezolvă într-o singură frază și traficul, și poluarea, și RADET-ul. În viața reală, niciunul nu începe toate aceste măreții prin a sădi un pom... Cât despre politicienii de 30 (și ceva) de ani, nu au nici măcar ocazia de a lipi afișe. Și pentru asta trebuie să fii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93946_a_95238]
-
a limanului phanopeei șiruri nesfârșite de femei așteptau ceva de la tine așa cum se perindau prin fața ta deschizând gura și scoțând limba pe care își scriseseră cu mândrie câte un motto, dar mereu cu un pas înaintea furtunii, plutind în insuportabila poluare fonică a cuvintelor ca-ntr-un lichid amniotic expirat, tu te încolăceai în jurul câtorva consoane și cântai glassala, numărând ostaticii șI privindu-mă intens psihodramă cu patru fraulein pe metereze noaptea mă surprinde cu fața la zidul Berlinului ca un gardian ce-
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
Dragoș Bucurenci Sunt multe feluri în care poți ajuta plantările de copaci ce redau aerul curat și pădurile verzi locuitorilor din orașele amenințate de poluarea excesivă. Dintre toate, o mână de oameni care iubesc sănătatea și natura au ales voluntar să ajute cauza plantărilor Asociației MaiMultVerde printr-o întrecere specială de înot. Vladimir Drăghia, Ștefan Lungu, Sergiu Machidon și Alexandru Dina promit să înoate 70
Plantarea bună trece înot primejdia rea la Swimathon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82398_a_83723]
-
ultimulan în care se mai fac lucrări de întreținere și completare pentru a ajta dezvoltarea pe termen lung a pădurii. Scopul proiectului este să creeze în viitor o ‘centură verde’ în jurul orașului, ce va proteja ploieștenii de efectele nocive ale poluării industriale. Swimathon este o platformă de atragere de fonduri pentru cauze din comunitatea locală. Evenimentul de fundraising este co-organizat de Fundația Comunitară București și Asociația pentru Relații Comunitare. :: donează aici pentru înotătorii MaiMultVerde (Echipa Verde) :: citește mai multe detalii pe
Plantarea bună trece înot primejdia rea la Swimathon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82398_a_83723]
-
preocupat de conversație, încât țigară îi fumega în mână de minute bune și fumul ei mă găsește tot pe mine de mușteriu. În cele din urmă, ajung să mă usture ochii și, căutând cu privirea cea mai apropiată sursă de poluare, îmi dau seama că nimeni nu mai fumează de fapt la mică distanță de mine, dar că aerul localului a fost deja înlocuit cu o pâcla de fum, în genul smog-ului londonez din prima jumătate a secolului al XX
Aer curat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82362_a_83687]
-
vă împărtășesc talentul. Doamne ajuta. Domnule Irineo, dacă îmi urmăriți activitatea, știți că sunt foarte implicat în campania #unitisalvam împotriva proiectului minier de la Roșia Montană și că mi-am petrecut șapte ani luptând pe nenumărate fronturi împotriva defrișărilor și a poluării cu deșeuri la nivel național și a distrugerii Deltei Dunării de către ucrainieni și de către români. Niște “bagatele”... Așa că ideea că mă ocup doar de “floricele” mi se pare din start jignitoare. Apoi, vă spun drept că m-am săturat să
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
de cântecele lui David lângă chinuitul împărat Saul, de tobele și trompetele care însoțesc trupele în război și de ... cântecele de leagăn.’ ‘Muzică este partea sonoră a tăcerii!’ ‘Nicio muzică nu ar fi mai divină decât recviemul înarmării și al poluării.’ ‘Lumea este asemeni unui măreț concert de muzică; să nu fii în dezacord cu ea.’ ‘Muzică este o armonie agreabila în onoarea lui Dumnezeu și desfătarea permisă sufletului.’ (Johann Sebastian Bach) ‘Muzică este adevărata limba universală, proprie întregii omeniri.’( Karl
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
raiul pierdut.’ Muzică este balsam pentru suflet și odihnă pentru spirit. (Achim Schmidtmann) ‘Muzică - o broderie pe pânză bucuriei.’ ‘Muzică poate face dintr-un suflet răvășit o catedrală.’ ‘Nicio muzică nu ar fi mai divină decât recviemul înarmării și al poluării.’ ‘Lumea este asemeni unui măreț concert de muzică; să nu fii în dezacord cu ea.’ ‘Cărțile educa spiritul, Muzica încântă sufletul.’ ‘Vreți să știți dacă o țară este bine condusă și civilizată, atunci ascultați muzică acesteia.’ (Confucius) Notă: înscriu și
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
de farduri: „bine” - bărbierit de raze și-mpuțit de narduri... histrionii duc solia Minciunii Supreme ...rănit Criste - simți în coasta-Ți alifii și creme... ...mi-a-nghețat și verbu-n frază - delicată ciumă molime-n imperiul morții hotărăsc cutumă sacadat mi-aud la poluri inima-mi cum bate mi-a rămas suflet de-o glumă - dar și-aceea-n rate... CONSTATARE au rămas pitici și munții de-atâta osândă venerabilii-au dat lumea naibei în orândă păsări se târăsc cu viermii îngroșând noroiul ceru-i scufundat
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
la o viață mai naturală, fie ea și forțată, ar putea fi chiar binele făcut cu forța de către prostia sau lipsa de prevedere a marilor conducători. Apoi, mai putine materiale sintetice obținute din hidrocarburi ar însemna o reducere semnificativă a poluării mediului natural. Știm cu toții faptul că un obiect din plastic sau cauciuc poate rezista sute de ani în natură, fără a se descompune în timp, astfel că ar rămâne un real agent de poluare, secole la rând. Sau suntem deja
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
ar însemna o reducere semnificativă a poluării mediului natural. Știm cu toții faptul că un obiect din plastic sau cauciuc poate rezista sute de ani în natură, fără a se descompune în timp, astfel că ar rămâne un real agent de poluare, secole la rând. Sau suntem deja prea impresionați de traiul prea comod, de cornul abundentei, de faptul că trebuie doar să dăm un telefon sau să comandam online un produs și nu trebuie să mai facem nimic? Am ajuns niște
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
eu cred că„duhurile rele” sunt alungate și de efectul secundar al exploziilor, adică de fumul toxic de la petarde și focurile de artificii, care fac aerul greu de respirat. Anumite localități au interzis sau au impus restricții privind utilizarea acestora. Poluarea a rămas totuși o mare problemă pentru China zilelor noastre - am văzut un fel de ceață nesănătoasă (smog) chiar și prin văile și pe dealurile roșii de la Dong Chuan. Noaptea de ajun a Anului Nou se petrece în familie, iar
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
sub competenta îndrumare a regretatului profesor Alexandru Rogojan, principalele domenii abordate fiind circuitele și echipamentele electronice analogice, digitate și mixte, echipamentele electronice de conducere și acționare a roboților industriali, sistemele și circuitele integrate destinate corecției factorului de putere și reducerii poluării armonice a rețelei de alimentare de către consumatorii industriali și neindustriali. În 1979, la inițiativa sa și a profesorului Francisc Kovacs, se înființează Colectivul Multidisciplinar de Robotică din Timișoara, care a realizat, în 1983, robotul industrial REMT - 1, primul sistem de
Agenda2003-38-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281492_a_282821]
-
realizarea robotului industrial REMT-1 și a celulei flexibile aferente, C.M.R.T. a obținut premiul „Traian Vuia“ al Academiei Române. Cercetările deosebit de actuale, referitoare la corecția electronică a factorului de putere a consumatorilor industriali și casnici, prin care s-a urmărit și reducerea poluării armonice a rețelelor de distribuție a energiei electrice, începute în anul 1994 cu suportul financiar al mai multor granturi câștigate prin concurs între anii 1995 - 2003, precum și rezultatele deosebite obținute în acest domeniu au confirmat prioritatea deținută de colectivul de
Agenda2003-38-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281492_a_282821]
-
parcare. În această idee, una din soluțiile imediate o reprezintă introducerea sensurilor unice, pe măsura finalizării lucrărilor de modernizare a liniilor de tramvaie, cu multiple efecte: dublarea posibilităților de parcare, scăderea timpului de așteptare în intersecții, creșterea siguranței circulației, micșorarea poluării. Comisia municipală de circulație a hotărât introducerea de sensuri unice pe traseele aglomerate: Splaiul Nicolae Titulescu și Splaiul Tudor Vladimirescu; Bd. Mihai Eminescu - Bd. C.D. Loga; zona Medicinei și Spitalul de Copii - str. Piatra Craiului; zona centrală a orașului; zona
Agenda2003-38-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281495_a_282824]
-
în comun. „Controlul“ aerului Din componența tramei stradale a Timișoarei fac parte o serie de artere care se intersectează în zonele importante ale municipiului, pe unele dintre acestea derulându-se cea mai intensă circulație auto, care constituie o sursă de poluare fonică și chimică. Doamna prof. univ. dr. Ioana Ionel, de la Departamentul de Termodinamică, mașini termice și vehicule rutiere al Facultății de Mecanică din cadrul Universității Politehnica, a coordonat, pe această temă, un amplu program de determinare a poluării aerului în unele
Agenda2003-38-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281495_a_282824]
-
o sursă de poluare fonică și chimică. Doamna prof. univ. dr. Ioana Ionel, de la Departamentul de Termodinamică, mașini termice și vehicule rutiere al Facultății de Mecanică din cadrul Universității Politehnica, a coordonat, pe această temă, un amplu program de determinare a poluării aerului în unele intersecții ale orașului. Programul, care a fost susținut financiar din fonduri externe ( C.E. , Banca Mondială, Universitatea „Al. V. Humboldt“, Universitatea Tehnică din Graz etc) și grant-uri naționale, s-a derulat în perioada 25 noiembrie 2002 - 8
Agenda2003-38-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281495_a_282824]
-
noiembrie 2002 - 8 august 2003. Cu ajutorul unor instalații și al unei aparaturi performante s-au făcut măsurători în perimetrul intersecțiilor: Mărăști, Catedrală, Pasaj Republicii, Michelangelo, Lucian Blaga și în parcurile - Rozelor, Central, Botanic. Din datele înregistrate rezultă că, în intersecții poluarea este determinată în proporție de 70-75% de autovehicule, valori ridicate înregistrându-se zilnic între orele 8,30-10,00 și 15,00-17,00. Într-un interval de 24 de ore, însă, particulele (M10) au valori între 0,10-0,12 mg/mc
Agenda2003-38-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281495_a_282824]
-
cu drumul spre Aeroport, fiind executate de firmele: J/V Efklidis-Konoike-AEGEC. Noul drum urmează să preia traficul greu, care la ora actuală se desfășoară pe străzi ale municipiului, ceea ce va duce în final la creșterea siguranței circulației pietonale și diminuarea poluării aerului în partea de nord-vest a orașului. Centura de ocolire, în lungime de 12,6 km, va lega direct DN6 Lugoj-Timișoara cu DN69 Timișoara-Arad, desprinzân- du-se din DN6 (km 549+076), va traversa cu un pasaj linia CF Timișoara-București-DC
Agenda2003-38-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281495_a_282824]
-
prevăzuți de Legea nr. 458/2002, fiind bună de băut. Toate aceste fântâni, aflate în grija administrației locale, sunt forate la adâncimi de peste 80 de metri, în vecinătatea lor s-au asigurat zone de protecție și nu există surse de poluare. Conținutul de fier mai ridicat (1 mg/litru, în loc de 0,2 mg/litru) la unele fântâni nu afectează sănătatea populației. Urmează ca de săptămâna viitoare să se efectueze analiza calității apei și la fântânile din următoarele perimetre: Casa Tineretului, Parcul
Agenda2003-25-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281139_a_282468]
-
preajmă huruitul unei fabrici. Era semnul vestitor al revoluției industriale care a încurajat dezvoltarea urbană, impunându-ne nu doar un alt peisaj (urban), ci și un nou stil de viață. În timp, consecințele s-au înmănuncheat într-un singur cuvânt: poluare. Aceasta se datorează întreprinderilor industriale, surselor casnice de încălzire, automobilelor, care sunt răspunzătoare aproape exclusiv de emanațiile de oxid de carbon, unul dintre poluanții cei mai toxici, fără a ignora și faptul că un singur automobil consumă la o mie
Agenda2003-25-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281156_a_282485]
-
general. De aceea, lupta pentru aer curat reprezintă, astăzi, o cauză de interes mondial. Din punctul de vedere al românilor, exprimat în cadrul unui sondaj de opinie realizat de Centrul Regional de Protecția Mediului pentru Europa Centrală și de Est (REC), poluarea aerului este de departe cea mai importantă problemă, datorită absenței unor sisteme eficiente de filtrare a substanțelor nocive (de exemplu, la centralele termice de încălzire pe cărbuni), a despăduririlor abuzive și a insuficienței spațiilor verzi în orașe. Din datele ce
Agenda2003-25-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281156_a_282485]
-
valori ce depășeau concentrația maxim admisă, cea mai mare valoare fiind de 158%. Referitor la astfel de situații, dl dr. Ștefan Mihăicuță, medic specialist pneumolog la Spitalul „Victor Babeș“, releva faptul că „omul suferă o acțiune cronică, lentă a efectelor poluării aerului, bronhiile și plămânii fiind organele cele mai sensibile. Gazele, pulberile și funinginea emanate în desfășurarea unor procese tehnologice sunt responsabile de creșterea cazurilor de bronșită cronică iritativă, care se manifestă prin tuse permanentă, seacă. Cel puțin 5% din cazurile
Agenda2003-25-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281156_a_282485]
-
îndeosebi gazelor emanate de instalațiile și autovehiculele care funcționează cu motoare Diesel. Particule fine de reziduuri industriale (metale, azbest, funingine, fum) provoacă între 1 și 5% din cazurile de cancer pulmonar. Praful domestic (de stradă) poate produce alergii, astm bronșic. Poluarea atmosferei agresează în general copiii, persoanele în vârstă, pe cei ce suferă de anumite afecțiuni, inclusiv cardio-vasculare, și care la prima vedere nu ar avea nici o legătură cu aerul pe care-l inspiră“. „Bariera verde, biologică“ Studiile medicale au demonstrat
Agenda2003-25-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281156_a_282485]