269 matches
-
chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, ce-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
Pe care alții nu dau doi bani Și traficăm la greu mișcări de coapse Când bătrânii își fac semnul crucii Că ce lume au lăsat ei dimpreună cu ruga Ca urmașii s-aibă parte de seninul cerului Să nu mai ponegrească trecutul cu scrâșneli La foșnetul luminii să facă reverențe Să nu înainteze în pașii unui dans ratat Dându-și pe spate partenera Ca pe o viață mereu chinuită de tortură ... Referință Bibliografică: mondenități / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MONDENITĂŢI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352581_a_353910]
-
aceeași titulatură de profesie? Cum să fie azi profesor de istorie cel care s-a pregătit în facultate pentru predarea istoriei partidului comunist român și a partidului comunist al Uniunii Sovietice, care a agreat istoria lui Mihail Roller, care a ponegrit personalitățile, i-a ceaușizat în zisa operă proletcultistă pe domnitori, a slăvit pe conducători ca Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Gheorghiu Dej și alții și i-a insultat pe regii noștri care au modernizat Statul român, au apărat țara și au reconstruit
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
Sînd lingușitori cu voi Și răutăcioși cu noi. Deschide-ți putere ochii Mintea de ți-o luminează Făcînd curat la curțile-ți înalte Ca să avem parte, de a ta dreptate. Voi zice-ți că sînteți uniți Și cînd col va ponegriți Un val răutăcios de ură Vă tras pîn și pe voi în jos. Voi toți să fi uitat Cu ce gînd voi v-ați legat? Ori care-i a voastră menire Pentru a noastră omenire? Vă rog, vă rog să
FLORICA REINPRECHT [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
conflictualitate poate da naștere lipsa de caracter și de credință! Poate că cineva a avut un mare succes după ce a încălcat regulile de conduită, a acuzat pe nedrept, a nedreptățit pe cineva pentru a „supraviețui” mai bine, din invidie a ponegrit și a făcut viața grea cuiva, pentru a-și dovedi superioritatea. Și crede că acesta e drumul cel mai bun. Poate că ar trebui să se oprească, deoarece va veni o vreme când toate aceste lucruri vor atrage o răsplată
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
dezmeticit bine și ne-am aflat bătrâni, bolnavi, vezi bine că trăim cu hapuri...Farmacii la fiecare colț de stradă... -Bănci cât cuprinde... -Concluzia ? Sărăcie și boală....Asta este România... S-ar putea ca unul neavizat să creadă că-mi ponegresc țara, da’ ăsta e crudul adevăr... Suntem săraci și bolnavi. -Ai cheie sau sunăm să ne deschidă ? -Am, da’ e o idée să sunăm...Îi avertizăm într-un fel... Elena apasă prelung pe sonerie. Se aude “Imediat” și Radu deschide
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
operațiuni fundamentale carteziene: claritatea și distincția.” Ca o concluzie, nu trebuie făcută confuzia între a gândi și a cunoaște, dar pentru ca ceva să fie cunoscut, trebuie mai întâi gândit. Prostimea, mahalagii (fiindcă, Doamne, societatea este pestriță!), ies în față și ponegresc și defăimează personalitățile culturale ale țării, tot în numele așa zisei democrații. Oare se poate progresa în acest fel? Se pare că se repetă greșeala din comunism, se încearcă distrugerea intelectualității românești! Și pe atunci ca și acum, intelectualii, au fost
DESPRE INTELECTUALI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359030_a_360359]
-
Suprem al SUA, nu vrea să ordone numărarea manuală a voturilor din statul Florida - fapt care l-a ajutat pe rivalul său George W. Bush să devină președinte - nu a început să suduie de mama focului și nici să-și ponegrească rivalul în toate felurile. A declarat doar... că este în interesul țarii sale de a nu se crea ură și divizare. A stat și a studiat o noapte întreagă cele mai celebre „speach-uri” ale faimoșilor săi precedesori: George Washington, Thomas
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, ce-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează Ne învață idioții că Bălcescu a fost laș Si că Decebal batrânul a fost un sinucigaș Cum de s-a ajuns aicea ca să vină fiii ploii Nesimțiți cât să-și permită a ne ponegri eroii? Niște dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate Si ni le aruncă-n față ca pe legi adevărate Bieți defăimători de stirpe, lacomi si periculoți Ce-am fi noi fără istorie? Ce-ar fi ei fără strămoși? Fără urletul
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
uși cari au fost forțate de mult, în deosebi în această venerabilă incintă unde problemele originii și trecutului românesc s’au desbătut și s’au clarificat deplin. Dar când se înmulțesc cei ce nu scapă o ocazie fără a ne ponegri începuturile și trecutul, ca să ne poată apoi contesta pământul, să nu mi se ia nici mie în nume de rău stăruința. Mă obligă de altfel însuși țăranul român, argumentul viu și cel mai puternic al autohtoniei noastre ... O caracteristică tot atât de
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
a putut să facă la timp plata restului subvenției pentru că tehnocrații „și-au făcut treaba corect, spre deosebire de cei dinaintea lor”. Postarea pe Facebook a fostului premier Dacian Cioloș: „Domnul Dragnea se laudă acum cu munca guvernului tehnocrat, așa cum anul trecut ponegrea guvernul tehnocrat din cauza întârzierilor provocate de guvernul PSD. Este vorba de subvențiile fermierilor. Anul trecut, subvențiile s-au acordat cu întârziere pentru că guvernul Ponta a luat cu întârziere decizii privind schemele de subvenționare pentru fermieri și a semnat cu întârziere
„Văd că se laudă fără scrupule cu munca guvernului tehnocrat” () [Corola-blog/BlogPost/339093_a_340422]
-
de femeia aceea din poza îngălbenită de vreme, care semăna uimitor cu bunică-mea. Față de Hobzoaica, avea, totuși, trăsături mai ferme și ochi negri, pătrunzători. Mai târziu, când am început să înțeleg de ce și bunică-mea și maică-mea îi ponegreau pe ruși, uimirea și fascinația față de străbunică-mea Teșcuțoaia au crescut; mă tot întrebam ce s-ar fi întâmplat dacă ea ar fi pălmuit în locul ofițerului neamț, unul sovietic?!... - Ei, maică, am fi murit atunci pă loc, dacă în locu
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, și-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat
EUGEN DORCESCU, AVATAR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343046_a_344375]
-
Să-i rușineze, pentru că ei sunt nebunii ! Eftimie Patriarhul, văzându-l îmbunătățit Și cum lucrează plin de râvnă, tare mult l-a mai iubit ! Cu Clericii i-a făcut parte ; aceștia mult îl urau Făcându-i multe supărări...pe Eftimie-l ponegreau... La Vecernia de Crăciun când Împăratul a venit Pe Roman "de la lumânări", Clerul, să cânte l-a silit ! La Maica DOMNULUI a plâns ; s-a tânguit de-așa rușine... I-a dat o filă de Carte, într-o Cerească Viziune
SF.AP.ANANIA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343030_a_344359]
-
Sînd lingușitori cu voi Și răutăcioși cu noi. Deschide-ți putere ochii Mintea de ți-o luminează Făcînd curat la curțile-ți înalte Ca să avem parte, de a ta dreptate. Voi zice-ți că sînteți uniți Si cînd col vă ponegriți Un val răutăcios de ură Va tras pîn și pe voi în jos. Voi toți să fi uitat Cu ce gînd voi v-ați legat? Ori care-i a voastră menire Pentru a noastră omenire? Vă rog, vă rog să
RUGĂMINTE de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343591_a_344920]
-
01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Prieten drag, de ești descurajat Și în lucrare nu zărești izbândă, De cei ce ți-au fost prieteni, te-au lăsat Și-ți dau în schimb prigoană și osândă, De pentru Domnul azi ești. ponegrit Și împroșcat cu vorbe de ocară, Tu să nu uiți că ești un fiu iubit Și pentru tine Domnu-a vrut să moară. El S-a jertfit pe dealul Căpățânii, Ca tu și eu și omenirea-ntreagă, Să nu pierim pe
DE CE PRIVEȘTI LA OAMENI? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373343_a_374672]
-
se lăudau Cu virtuțile ce au. Nu mică îmi e mirarea Și mă cuprinde supărarea Chiar și-acum, când mă gândesc, Că toți ne disprețuiesc. - Fiindcă mă invidiază, Să afirme, ei cutează, Că-s urât, am părul rar, Și mă ponegresc: - Ades, auzi câte-un orb Că-s șarlatan, că sunt neghiob, Că-s greu de cap, un idiot, Un trândav și un netot. - Alții, fără minte multă, Chiar și vocea mi-o insultă! Ca mine, orator mai rar! Am eu
LEUL, MAIMUȚA ȘI MĂGARII de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371360_a_372689]
-
chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, și-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul Umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
iubire ! Dar Amasia, Mare Preot, la Betel în Idolatrie Alături cu fiul său, stârneau pe Rege la mânie, Contra Proorocului...; Regele stând liniștit Peste Proorocul Amos, cu bătăi s-au năpustit... Pe Amos cu multă ură, în popor l-au ponegrit Rănindu-l în multe rânduri, pentru DOMNUL, a murit... La Tecoa în satul său, Drepții săi l-au îngropat... Dar DUMNEZEU la EL în Ceruri, Martir l-A Încoronat ! ........................................ Sf.Tihon, Episcop al Amatundei. Tihon din Amatunda (Cipru), de tânăr
FERICITUL AUGUSTIN de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372444_a_373773]
-
prin anii 1979-1982... Și privind filmul, am fost surprinsă să văd cât de actuale sunt aceste poezii... Și totuși, constat un lucru straniu: în acei ani era o stimă colectivă față de oamenii de cultură și nu era deloc ușor să ponegrești o personalitate... Pe când după 1989, în acest haos al perioadei de tranziție, să distrugi un destin - pe unii nu-i costă nimic... Cine poate crede că moartea venea de bună voie la cei mai curajoși poeți români basarabeni... Cine crede
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
pe toate! Vei fi mai blândă de le-ai dobândi? Ori, pur și simplu, vrei a ne-nvrăjbi? Chiar și pe-a ta, de nu ți-e peste poate. Pe cine ești geloasă? Pe Naiadă? Ce te îndeamnă să o ponegrești? Reprimă-ți toanele copilărești Și răul ce invidia deznoadă. Menirea mea și-a ei ne-au dat-o zeii, Eu s-o alint, ea'n mine să'ntrupeze Vrăji, farmece și mreje, să viseze Toți doritorii nurilor femeii. Iar rostul
HAI, MUZĂ! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372620_a_373949]
-
Acasa > Orizont > Portret > DIANA BIȘINICU ANDRIEȘ VIAȚA CA O CÂMPIE ÎNTRE SUPERBITATEA FAMILIEI ȘI MIRACOLUL MUZICII... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cântă fermecător, ca pasărea! Cu glasul ei, ar ponegri pasărea dacă n-ar fi sore! Pasărea și Diana Bișinicu Andrieș sunt una pentru cealaltă un public. Se plac, se aseamănă, se extaziază reciproc. O inimă singură bate la Diana și pasăre, iar pentru amândouă, singurul zăgaz al spiritului e
DIANA BIŞINICU ANDRIEŞ VIAŢA CA O CÂMPIE ÎNTRE SUPERBITATEA FAMILIEI ŞI MIRACOLUL MUZICII… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373095_a_374424]
-
Pe care alții nu dau doi bani Și traficăm la greu mișcări de coapse Când bătrânii își fac semnul crucii Că ce lume au lăsat ei dimpreună cu ruga Ca urmașii s-aibă parte de seninul cerului Să nu mai ponegrească trecutul cu scrâșneli La foșnetul luminii să facă reverențe Să nu înainteze în pașii unui dans ratat Dându-și pe spate partenera Ca pe o viață mereu chinuită de tortură ... Citește mai mult MondenitățiOstenit de un precar mers pe sârmăCu
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
rotocoaleîntârâtând slăbiciunea abstinențilorFacem poștă gânduri arvunitePe care alții nu dau doi baniși traficăm la greu mișcări de coapseCând bătrânii își fac semnul cruciiCă ce lume au lăsat ei dimpreună cu rugaCa urmașii s-aibă parte de seninul ceruluiSă nu mai ponegrească trecutul cu scrâșneliLa foșnetul luminii să facă reverențeSă nu înainteze în pașii unui dans ratatDându-și pe spate parteneraCa pe o viață mereu chinuită de tortură ...... VI. , de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 775 din 13 februarie 2013
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]