1,096 matches
-
to the nature and the functions of this spiritual faculty - the mind - as they were postulated by the Fathers. Bibliografie · Briancianinov, Ignatie, Fărâmiturile ospățului, traducere de P.S. Andrei, Episcopul Alba Iuliei, Alba Iulia, 1996, 268 p. · Bunge, Ieromonah Gabriel, Evagrie Ponticul - O introducere, studiu introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 1997, 255 p. · Damaschin, Sf. Ioan, Dogmatica, Ediția a III-a, traducere de Pr. D. Fecioru, București, Editura Scripta, 1993, 213 p. · Filocalia sau culegere din
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
din grecește, introducere și note de preot profesor doctor Dumitru Stăniloae, membru de onoare al Academiei Române, București, Humanitas, 1999 - Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, în 170 de capete, pp. 17-46; Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, pp. 62-83; Sf. Casian Romanul (Ioan Casian), Despre cele opt gânduri ale răutății, pp. 111-135; Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, în 200 de capete, pp. 237-253; idem, Despre cei ce-și închipuie
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
că se îndreptățesc din fapte, în 226 de capete, în Filocalia, vol. I,p. 264 [36] Sf. Marcu Ascetul,, în, vol. I,p. 264 Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, în Filocalia, vol. I, pp. 82, 83 [37] Evagrie Ponticul,, în, vol. I, pp. 82, 83 Discursuri teologice și etice. Scrieri I, studiu introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr. și un studiu de ieromonah Alexander Golitzin, Sibiu, Deisis, 1998, p. 403 [38] Sf. Simeon Noul Teolog,, studiu
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Alexander Golitzin, Sibiu, Deisis, 1998, p. 403 [38] Sf. Simeon Noul Teolog,, studiu introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr. și un studiu de ieromonah Alexander Golitzin, Sibiu, Deisis, 1998, p. 403 [39] apud Ieromonah Gabriel Bunge, Evagrie Ponticul - O introducere, studiu introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 1997, p. 154 Ieromonah Gabriel Bunge,, studiu introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 1997, p. 154 Introducere în psihologie, Iași, Polirom
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
construită în stil dobrogean, cu influențe tătărești în general, având aceeași arhitectură ca și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. - Trebuie să știi de la început că, așezarea Callatis fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia), din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul antic Callatis sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
Garda; 1993 - Ministerul Culturii, Artexpo București; 1994 - Bacău, Muzeul de Artă; - Iași, Palatul Culturii; - Germania, Volksbank Konigstein; - Germania, Frankfurt pe Main, Galeria Varig; 1998 - Mexic, Ciudad de Mexico, Centrul Cultural -Juan Rulfo, Palacio Legislativ; 1999 - București, hotel Crown Piaza Galeria Pontica; 2000 - București, Galeria Apollo; 2001 - Ploiești, Muzeul de Artă; 2002 - București, Galeriile de Artă Sabina și Jean Negulescu; - Râmnicu-Vâlcea, Muzeul Județean; 2004 - Vaslui, Muzeul Județean; - Iași, Galeria Cupola; - Bârlad, Sala Tonitza; 2005 - București, Galeria Simeza; 2006 - Bârlad, Casa Sturza; 2007
GALERIA DE ARTĂ SENSO LA ART SAFARI BUCUREŞTI 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431842181.html [Corola-blog/BlogPost/344087_a_345416]
-
grecii corăbieri au poposit, Orașe noi la mare ți-au zidit; Din liră ți-au cântat în temple albe, În amfiteatre purtai straie dalbe. Romanii și-au trimis al lor poet Să-i cânte Mării Negre un duet, Al Tristelor și Ponticelor rime, Melancolia dorului s-anime. Ai fost și vatră veche de credință, Ai tăi întâi creștini cu biruință Și-au dus cu cinste crucea lor de piatră, Îngenunchiați prin vremuri să răzbată. Ți-a dat apoi un nume Dobrotiță, Ori
DOBROGEI LA ZI ANIVERSARĂ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1415289841.html [Corola-blog/BlogPost/384242_a_385571]
-
Acasă > Impact > Istorie > DOBROGEA ȘI NEGOȚUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 735 din 04 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Începând cu secolul al XIII-lea,datorită extinderii puterii maritime a comunelor italiene Veneția și Genova îndeosebi, ce vor ajunge să
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
3,4,1991 , tom 42 4 I.Barnea, St.Ștefănescu, ,,Din Istoria Dobrogei,’’vol.III, București, Editura Academiei, 1971 5 Ana Commena, ,,Alexiada’’, ,,Fontes Historiae Daco-Romanae’’, vol. ÎI, București, Editura Academiei RSR, 1978 6 P.Diaconu,,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3, 1970 7C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene’’, București, Editura Academiei RSR, 1967 8 N. Iorga,,,Poporul românesc și marea’’,conferința ținută la Liga Navală Română, Editura Datina Românească, Văleni de Munte,1938 9N.Popescu-Spineni, ,,România în
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
1938,p.11 [16] I.Barnea, St.Ștefănescu ,,Din Istoria Dobrogei'',vol.III,Editura Academiei,1971,p.71 [17] N.Popescu-Spineni,,,România în izvoarele geografice și cartografice'',EdituraStiintifica siEnciclopedica,București,1978,p.89 [18] P.Diaconu,,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3,1970,p 273 [19] C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene'' p.89 [20]Silvia Baraschi,,,Despre civilizația urbană din Dobrogea (secolelor al XI-lea-al XIV-lea’’,în SCIVA.nr.3,4,1991,tom 42,p.
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
4,1991,tom 42,p.133-pentru secolele X-XII-monede doar bizantine-pentru secolele XIII-XIV [21] C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene'' p.89 [22] St.Ștefănescu,,,Istoria media a României''(partea I),p.31. Referință Bibliografica: Dobrogea și negoțul pontic mediteraneean în Evul Mediu / Gigi Stanciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 735, Anul III, 04 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
sa istorie, le cunoaște pe toate. Adolf Harnack, 1901, profesor Berlin - Sensul vieții constă în eternizarea persoanei. Pr. prof. Dumitru Stăniloae - Pe Dumnezeu să-L slujim prin fapte, să-L lăudăm prin cuvânt și să-L cinstim cu gândul. Evagrie Ponticul - Un om prost găsește întotdeauna altul mai prost să-l admire. Boileau - Cine nu muncește pentru a-și câștiga pâinea, acela nu va depune nici un efort în viața duhovnicească. Ciprian Olinici - Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Liniștea este misterul
CITATE MEMORABILE (1 SI 2) de ION UNTARU în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_1_si_2_ion_untaru_1368500234.html [Corola-blog/BlogPost/350300_a_351629]
-
despre originea comună a Valahilor și Moldavilor, și atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa „Domnii țării Moldovei și viața lor”, este o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano -Carpato- Pontic. Același lucru se află și în „Letopisețul Țării Moldovei” a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere „în greutăți
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_treia_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
Nec quisquam est, a quo certior esse queam. Dicere saepe aliquid conanti - turpe fateri? - Verba mihi desunt, dedidicique loqui. Threicio Scythicoque fere circumsonor ore, Et videor Geticis scribere posse modis: Crede mihi, timeo, ne sint inmixta Latinis Inque meis scriptis Pontica verba legas. „Aici nu-i belșug de cărți care să mă atragă și din care să-mi hrănesc Mintea; în locul cărților răsună arcul și armele Nu-i nimeni ale cărui urechi ar putea să-mi înțeleagă poeziile, Dacă i le-
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1426941774.html [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
să vorbesc. În jurul meu glăsuiesc aproape numai guri tracice și scitice. Îmi pare că aș putea scrie în versuri getice. Crede-mă, mi-e teamă că s-au strecurat printre cele latinești Și că în scrierile mele vei citi cuvinte pontice.” (poezie compusă la malul Mării Negre) Ce lucruri întrevăzute de poet l-au determinat exact pe împăratul Augustus nu știm sigur, e un mister și acum. Însă, acest fapt iată că a avut un rol marcant în istoria poeziei, a literaturii
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1426941774.html [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
SSH PAL DCP CRU GAS OYC MSX CEP CTC CTL SQC OCC OCT SQU MOL TTX MAREA MEDITERANEANĂ ȘI MAREA NEAGRĂ (Zona principală de pescuit 37) Denumirea în limba română Denumirea științifică Identificator 3-alfa Sturioni (s.z.) Țipar european Scrumbie pontică Specii de scrumbie (s.z.) Pești cu corpul plan (s.z.) Cambulă de Europa Cambulă Limbă de mare comună Cardină Calcan comun Calcan de Marea Neagră Capelin Merlan albastru Merlan Merlucius Gadiforme (s.z.) Specii din genul Argentina Murenă Țipari de
jrc2876as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88031_a_88818]
-
Specii de moluște Scoici Moluște comestibile (s.z.) Cefalopode (s.z.) Sepie comună Sepii Calmar comun Calmar zburător Caracatiță comună Caracatiță cu corn Caracatițe Calmari (s.z.) Moluște marine (s.z.) Țestoase marine (s.z.) Meduze Acipenseridae Anguilla anguilia Alosa pontica Alosa spp. Clupeonella cultriventris Pleuronectiformes Pleuronectes platessa Platichthys flesus Solea vulgaris Lepidorhombus whiffiagonis Psetta maxima Psetta maeotica Phycis blennoides Trisopterus minutus Trisopterus luscus Micromesistius poutassou Merlangius merlangus Merluccius merluccius Gadiformes Argentina spp. Saurida undosquamis Synodontidae Conger conger Congridae Zeus faber
jrc2876as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88031_a_88818]
-
3. Identificarea de soluții pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentărilor grafice/cartografice. CLASA a XII-a III. Conținuturi: 1. Poziția geografică și geopolitică a României (Poziția pe Glob și în Europa); 2. România - țara carpatica, dunăreana, pontica și central europeană; 3. Relieful că substrat al mediului natural și al activităților umane: - Relieful ca suport al elementelor naturale (climă, hidrografie, vegetație, soluri); - Relieful ca suport al activităților umane (populație, așezări omenești, activități economice). 4. Particularități climatice, hidrologice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita)**); 3. Catullus - Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Artă poetica (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Nașo - Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger - Satyricon; 8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**). **) Textele din manualele aprobate. Testul grila evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiați și contextul socio-politic. Textele în original, însoțite de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu; HORATIUS, Q.F. - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingva); OVIDIUS, P.N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972; PETRONIUS, T.N. - Satyricon în volumul Seneca-Petronius, Editura pentru Literatură, 1967, traducere de E. Cizek (și alte ediții); TACITUS, P.C. - Anale, Editura Humanitas
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
1964, traducere E. Lovinescu; HORATIUS, Q.F. - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingva); OVIDIUS, P.N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972; PETRONIUS, T.N. - Satyricon în volumul Seneca-Petronius, Editura pentru Literatură, 1967, traducere de E. Cizek (și alte ediții); TACITUS, P.C. - Anale, Editura Humanitas, București, 1995, traducere Gh. Gutu. 3. PRECIZĂRI 3.1. Timp de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofițer, cu însemn pentru militari, de pace, Drapelului de luptă al Bazei Logistice Navale "Pontica". PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA București, 6 iunie 2014. Nr. 443.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262353_a_263682]
-
30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius) 40 1.41. șip (Acipenser sturio) 110 1.42. sprot (Spratus spratus) 7 1.43
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167476_a_168805]
-
opera vergiliană: structurarea universului poetic vergilian. ● Eneida - opera reprezentativă pentru istoria și cultura romană; f. Quintus Horatius Flaccus ● viața și opera (Carmina, Epistulae); ● poetica clasicismului; ● teme majore ale liricii horațiene. g. Publius Ovidius Naso ● viața și opera (Metamorphoseon libri, Tristia, Pontica); ● mitul și semnificația acestuia în opera lui Ovidiu și în literatura universală; ● poezia exilului; h. Titus Livius [ ] viața și opera; [ ] arta portretului în Ab Urbe condita; [ ] stil și artă literară; [ ] concepțiile istorice și morale. 2. Literatura latină în perioada imperială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
influența Mării Negre nu se resimte deloc în cuprinsul părții înalte a Dobrogei. 2.3.6. Vegetația Dobrogea de Nord, ca parte a Dobrogei, este o regiune în care flora este alcătuită în principal dintr-un fond eurasiatic și european, apoi pontic, balcanic și submediteraneean. Deși flora pădurilor este alcătuită în proporție de 64% din elemente euroasiatice și europene, totuși nota specifică o dau elementele submediteraneene, balcanice, taurice etc. La flora ierboasă se întâlnește o situație asemănătoare: predomină speciile euroasiatice și europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]