2,999 matches
-
mult. Lacrima cuvintelor a făcut din cerneluri un cer senin în care mă ascund de frurtunile vremii! Volum de autor "Ferestre deschise" Editură Singur 2015 Coautor în antologiile de poezie: Simbioze lirice vol. 5, editura Anamarol București 2014 Nemuritorii cuvintelor, Popasuri Culturale Românești, editura StudIS București 2014 Simbioze lirice volumul 7, editura Anamarol București 2014 Vise târzii, editura editură Națiunea București 2014 Să nu-l uităm, editura Ispirescu București 2014 Limba noastră emineasca, editura Națiunea București 2014 În așteptarea sărutului promis
CAMELIA CRISTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Camelia_Cristea.html [Corola-blog/BlogPost/340336_a_341665]
-
în zadar e cazna mea, Aleargă timpul ca și vântul, Nici n-a ajuns c-a și plecat, Iar eu îmbujorat de trudă, Mă-ntreb cu ce l-am supărat, De ce se duce-așa devreme? De ce nu face-un mic popas? Îmi caut cuvintele cu grijă, Dar tot rămân fără de glas, Rămân uimit la gândul care, De ceva vreme îmi dă ghes, Când voi pleca, în pumni voi ține, Ce pentru cer eu am cules, Va arde-n focul judecății, Tot
ÎNCĂ MAI ESTE LOC LA CRUCE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1476342129.html [Corola-blog/BlogPost/384341_a_385670]
-
adâncul trăirilor mele. Nu pot să mă sustrag chemării locului natal întipărită în veșnicia timpului. Mă fură gândurile și se țese un dialog cu oamenii peste timp, un dialog cu însuși timpul și din când în când, fac câte un popas la câte o clipă prea repede trecătoare peste care a alunecat un licăr de lumină. Și cuprinsă de farmecul unei existențe care pare când că am trăit-o, când că mi se pare, pun repede mâna pe creion s-o
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
iluminarea sa continuă. Din Țigănești îmi trag sevele care ajung să se întrupeze în pagini de carte pe care le pun apoi în ferestrele deschise ale internetului la care se pot opri cititorii, fie în zorul treburilor, fie făcând un popas mai pe îndelete, ori salutând-le doar din mers. Sunt unii care comunica cu mine printre rânduri, ca într-o frăție, alții mai răstălmăcesc sau nici nu găsesc nicio punte de comunicare cu mine - și această diversitate de ecouri, nu
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
lumină / sap în pământ / sap în pământ / în pământ sap / vino acasă”( Vino acasă ) Un poem cu semnificații simbolice multiple, menit să răscolească în fibrele sufletului. Existența este înainte de orice temporalitate, problemă niciodată rezolvată în favoarea insului - acesta făcând doar un „popas pe marginea vremii” și a timpului. Îndărătul fiecărui cuvânt bine șlefuit, îndărătul estetismului poetic care conferă scrierii durabilitate și însuflețire, stă de veghe o pasăre neagră, un vis fragil destrămat de întunericul haotic ce poartă cu sine gustul amar al
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
Théâtre de Chaillot din Paris, nouă companie de dans care-i poartă numele.” (Marină Constantinescu) Născută în California, Carolyn Carlson se descrie ca fiind, mai mult decât orice altceva, o nomada. Carieră să de peste cinci decenii în lumea dansului, cu popasuri semnificative în locuri-cheie, în roluri-cheie și cu contribuții deteminante pe scenele americane și europene, ne-o înfățișează că pe o călătoare fără odihnă și fără oboseală, mereu în căutarea descoperirii și dezvoltării propriul său univers poetic. A ajuns în Franța
Carolyn Carlson – „pioniera scenei coregrafice contemporane” – pentru prima oară la Bucureşti, invitată în FNT 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/13747/carolyn-carlson-pioniera-scenei-coregrafice-contemporane-pentru-prima-oara-la-bucuresti-invitata-in-fnt-2016 [Corola-blog/BlogPost/100242_a_101534]
-
o dâră, semenilor. Sunt aceștia valori ale neamului românesc, ale orașului și județului Mehedinți. Anul acesta au fost omagiate 30 de personalități. Li s-au acordat premii simbolice, dar și câte un portret executat în goașe de renumitul Ștefan Popa Popas. Premiile au început cu secțiunea învățământ și primul care a deschis șirul evenimentelor a fost profesorul Laurian Crăciunescu. A activat îndomeniul fizicii și a ocupat numeroase funcții în sistemul de învățământ severinean. A urmat doamna profesoară Manuela -Suzy Prajă, actualul
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării by http://uzp.org.ro/drobeta-turnu-severin-miracolul-de-la-portile-de-fier-ale-dunarii/ [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
om aflat mulți ani la Drobeta, mi-a cerut, să lansez către vâlceni un salut. Ce să le spun vâlcenilor? Că deseori am trecut prin orașul lor unde mi-ar fi plăcut să mă fi născut? Că, în scurtele mele popasuri am fost sensibilizat de istoria locurilor? Că Râmnicul este un univers continuu în care, ca niște stele, ard inimile nemuritoare ale unor cărturari? Că Râmnicul înseamnă pentru mine o cetate eternă unde încă se mai audglasurile voievozilor care au băut
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării by http://uzp.org.ro/drobeta-turnu-severin-miracolul-de-la-portile-de-fier-ale-dunarii/ [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
mică și neîngrijită, acoperită cu șindrilă, pe care bucureștenii o știau cu numele de Biserica lui Bucur. Se spune că un cioban foarte bogat a ridicat acest lăcaș pe locuri pustii, prinse între păduri cu rariști de pășuni, întemeind primul popas de așezare omenească, în jurul căruia casele s-au ridicat maiestuoase, pomenind Bucureștii. La început, Biserica lui Bucur a fost construiă din lemn, însă Mircea-Voievod, după o victorie câștigată în luptă, împotriva lui Baiazid, a pus de s-a zidit cetatea
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
fierbinți raze pe întinsul câmpului. Noi prânzim, ne odihnim, cu apă ne răcorim și mai facem câte-o glumă să ne veselim. Către seară strângem fânul și încărcăm carul, boii trag în jug alene, praful urcă-n valuri. Facem un popas și boii-i adăpăm la cișmea, ne spalăm și noi cosașii, în uluc, alăturea. Ne așteaptă-n prag bunica cu plăcinte și cu vin, ne zâmbește și ne-ndeamnă să ne odihnim. Ma adori, ți se citește gândul în privire
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
ca un ardelean autentic ce este. Degetele lui pricepute înaintează de-a lungul șirei spinării mele ca într-un dans, cu alunecări meșteșugite și apăsări ondulate, rapid repetate și dintr-odată încetinindu-și înaintarea, în mișcări leneșe. Palmele fac scurte popasuri, pentru ca să reînceapă ușoare pendulări, comunicând nebănuit de subtil cu mușchii și nervii, după un cod transmis parcă de undeva din neant. Prin geamul transparent aflat în fața maseurului pătrund razele minunate ale soarelui dintr-o amiază de iunie. Lumina inundă încăperea
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1421828737.html [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
viză pentru tipărire. Tot prin intermediul lui Geo Dumitrescu, Marin Preda este angajat corector la ziarul „Timpul”, în 1941. În aprilie 1942 debutează cu schița Părlitu' în ziarul Timpul (nr. 1771 și 1772 din 15 și 16 aprilie), la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schițele și povestirile: Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp. În septembrie părăsește postul de corector la Timpul. Pentru scurt timp este
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Duc o desagă-n spate. Poartă ani care sunt grei ca niște bolovani, dar nu o pot da jos, merg mai departe fiindcă-n orice popas, oricât de mic, n-aș mai avea puterea s-o ridic și aș fi dat de vreme la o parte. Duc o desagă, gâfâind din greu, căci clipele mai grele vin mereu și fără pic de milă mă apasă, dar
DUC O DESAGĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1435427414.html [Corola-blog/BlogPost/352983_a_354312]
-
s-a născut ziua voastră: Vă invit să urcați în „Trenulețul Copilăriei” și să pornim într-o călătorie din care veți rămâne cu amintiri frumoase. Sunteți gata pentru a porni la drum? Întorcându-ne puțin în timp, facem un mic popas. Începem cu anul 1925, când, 54 de reprezentanți din diferite țări, trecuți demult de vârsta copilăriei, dar cu sufletul alături de copii, și-au dat întâlnire la Geneva, la „Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor”. Toți au semnat „Declarația pentru
DE ZIUA TA, COPILE...! de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/De_ziua_ta_copile_maria_ciumberica_1338513254.html [Corola-blog/BlogPost/358720_a_360049]
-
are de toate: forță, pasiune, tandrețe, echilibru, luciditate și imaginație. Are metaforă și tresărire. Are audiență națională și internațională, dacă ne gândim că e prezent și pe internet. Micul colț de Românie... O consecință a aprecierii peliculei amintite este un popas al dumneavoastră în Austria. Cu ce impresii, de interes general, ați revenit de acolo? Am fost la Graz, al doilea oraș că mărime din Austria, ca răspuns la invitația pe care ne-a adresat-o nouă, premianților, comunitatea de români
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor by http://uzp.org.ro/ecou-la-afganistan-un-taram-al-contrastelor/ [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
Ediția nr. 1923 din 06 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un român s-a întors acasă După cum majoritatea buzoienilor știu, Monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, a fost construit în Orânduirea trecută. Acest simbol din istoria noastră Națională ne amintește de popasul oștiri lui Mihai Viteazul în drum spre Alba-Iulia din anul 1601, cu scopul Unirii celor trei Țări Române: Țara Românească, Moldova și Ardealul. Aici, lângă Monumentul amintit, cu un deceniu în urmă, o familie inteligentă și foarte curajoasă, au hotărât
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1459929720.html [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
acestuia. Totul funcționa impecabil! Chiar și turela rotitoare, cea mare, funcționa, e drept, cu un mic scârțâit, aproape imperceptibil. Mi-a venit ideea să folosesc telescopul pe post de binoclu. Începusem să rotesc turela telescopului încet, încet, iar la fiecare popas al cadranului priveam prin obiectiv în întuneric, scrutând pădurile și culmile munților, doar, doar voi descoperi ceva. Nu am văzut însă nimic demn de luat în seamă. Reiau încă o dată cercetările. Acolo, în vale, cineva aprinsese un felinar. Mai încolo
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
Lucrurile să se-așeze; Găsitorului îi dau O avere ... s-o păstreze! Unui general în rezervă: Activ, a fost cam rău de clanță! Însă de când s-a pensionat, Nevastă-sa l-a degradat: Lucrează-n casă ... ordonanță! Caricaturistului Ștefan Popa Popas: S-a spus că-i rege, împărat, Că geniul lui e fanion, Dar iată ce-i cu-adevărat: E sclavul unui biet ... creion! Limbii române care, după ce a traversat secolul „limbii de lemn”, acum se află într-un secol foarte
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1420615561.html [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
oiștea lunii și o lumină tot mai rece cade în bătaia vântului peste fluturii morți. Vin vremurile întoarcerii-n cochilie, în odăile încălzite cu miros de busuioc și damf de tulburel, aștept săniile iernii să treacă munții, vor face un popas și la noi. Referință Bibliografică: Toamnă cu miros de busuioc / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1052, Anul III, 17 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Toamna_cu_miros_de_busuioc_llelu_nicolae_valareanu_1384717915.html [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
și ură. Așa și-a crescut pe marii ei fiii. În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint șiruri de mărgăritare, apoi a răsfirat pentru fiecare menirea sa. Vasile Blănaru și-a pus peste trena păienjenișului celulei, popasul vălmășag, ca un cântec de jale. Din epitaful unui rapsod și-a încrustat la Aiud, testamentul ca o romanță a iubirii. Ultima dorință a zugrăvit-o într-o cântare mamei, printre luceferi și poeme. Briza nedumeririi, răscolește nostalgia nocturnă și
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
meu și-al tău, de-a găsi iertarea! Doruri plămădite-n nopți de insomnie, Muguri de speranță, netezind cărarea... Dincolo de toate?! Conul de lumină Ce mi-ar izbăvi frica pentru mâine Și mi-ar dărui oaza de hodină, Loc pentru popas, care să m-aline... Undeva, acolo, este pace poate... Și pășesc pe cioburi de nădejdi pierdute Să-mi găsesc iubirea, dincolo de toate, Alergând prin temeri, încă nedurute! Dincolo’’ e bine! Greul, e aici! Ce-ar putea să fie, altceva mai
PĂRERI PERSONALE-VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dincolo_de_toate_pareri_personale_versuri_lucia_secosanu_1327145121.html [Corola-blog/BlogPost/360680_a_362009]
-
o vizita ori de câte ori ajungea în țară, la Sebeșul de Sus, și pe tatăl ei. În timpul primului contract cu Algeria, doamna Stănilă își duce tatăl în vizită, pentru o perioadă de trei săptămâni. Când au plecat spre Algeria, au făcut un popas la Roma. Asftel a văzut și Dumitru Stănilă Italia. Apoi, la întoarcerea în țară, au luat vaporul până la Marsilia și de-acolo s-au îndreptat spre Paris: i-a arătat și Franța! Era împăcată că îi făcuse o mare bucurie
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
Lumină, lumina în zare. Porți de cer vreau să deschid, Brațele-n taină-mi întind, Genunchii îmi plec cu sfiala, În suflet piere-ndoială. Crucea mi-o duc cu credința, Ruga ne-ncetată, sperata, biruința. Se clatină adesea pasul, Trist, apăsător popasul. Și iar pornesc la drum pribeaga, Cu zbucium mare în desaga. Un semn mi se face din ceruri, Lumina blândă și leruri. Îngerii cântând bucurie, Sufletul trist îmi învie. Plânsul salciilor Plânsul salciilor despletite mă doare, Mă apasă nori negri
PLANSUL SALCIILOR DESPLETITE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_salciilor_despletite_adriana_tomoni_1394571803.html [Corola-blog/BlogPost/353516_a_354845]
-
Mihail Voloșaninov ca organizator al Ministerului de externe rus și Grigore Voloșeninov (Românul) de asemenea diplomat al Rusiei (34). Literatura rusă recunoaște că poezia rusească modernă începe cu Antioh Cantemir. Prin Dimitrie Cantemir, prin Spătaru Milescu (care în China la popasuri dă comandă cazacilor să îi cânte „Dunăre,Dunăre”), prin Leon Donici și alții capătă niște mari oameni de cultură(35). În 1737 se năștea în Rusia, Nic Bantânș Camenschi urmaș de boier moldovean ce va deveni membru de onoare al
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
și ploaia care nu contenea să cadă. Revenit lângă mașina sa, constată că are răni pe brațe și că este plin de nămol și frunze ude pe pantofi și pantaloni, întreaga îmbrăcăminte fiindu-i compromisă. Se va schimba la primul popas ori într-o parcare dacă se oprește ploaia până la Brașov. Deschise trusa de prim ajutor, luă o fașă, spălă rana cu apa oxigenată din trusă și își legă cum putu tăietura destul de urâtă la brațul drept. Credea că s-a
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814245.html [Corola-blog/BlogPost/360071_a_361400]