271 matches
-
să nu dai nimic, să dăruiești și să-i pui iubitei cireșe cercei ea să-ți fie crîngul, pajiștea, durerea, bucuria vie fără suferință să îi dai iubitei ceasuri dulci de veghe lumii bucurie, cerului credință 7 eu nu cred popi în biserici, ci-n fire îmi pun eu nădejdea, îmi fac mănăstire eu cred doar în clipa iubirii în care îmbătat de tine îmi croiesc cărare Referință Bibliografica: PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE / Ioan Lila : Confluente Literare
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
a acelor timpuri era în plină efervescență comunistă, iar deplasările în străinătate se puteau face numai după îndelungi verificări ale solicitanților. Absolut totul trebuia raportat sub forma acelor vestite informăriscrise, care, după evenimentele din decembrie 1989, pre mulți au să popească... Pe parcursul următorilor aproape patru ani, până în 1974, Luciana Stănilă este asistent universitar în cadrul UMF Cluj, făcând parte din corpul profesoral al catedrei de microbiologie. Prin anii ’70, grație protocoalelor încheiate între guvernele României și cele ale țărilor mai puțin dezvoltate
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
În scrierea memorialistică „Muntele de Foc” realitatea se împletește cu legenda. Alcsandri împreună cu prietenii săi: Costache Negri și Nicolae Docan părăsesc Florența și se îndreaptă spre Munții Apenini unde întreaga ființă le este revigorată și dezmierdată de un vânt ușor. Popesc în satul Petra Mala unde sunt tratați regește în locanta lui signor Antonio împreună cu care merg să vadă un vulcan de foc ce se afla în apropiere. Drumul este greu și îl parcurg ajutați de măgari. Vulcanul este unul din
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
a acelor timpuri era în plină efervescență comunistă, iar deplasările în străinătate se puteau face numai după îndelungi verificări ale solicitanților. Absolut totul trebuia raportat sub forma acelor vestite informăriscrise, care, după evenimentele din decembrie 1989, pre mulți au să popească... Pe parcursul următorilor aproape patru ani, până în 1974, Luciana Stănilă este asistent universitar în cadrul UMF Cluj, făcând parte din corpul profesoral al catedrei de microbiologie. Prin anii ’70, grație protocoalelor încheiate între guvernele României și cele ale țărilor mai puțin dezvoltate
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
exprima. Pe această cale doresc să mulțumesc Ambasadei Române din Viena în numele asociației “Luceafărul-Abendstern” pentru invitație, fiindcă am avut deosebita plăcere de a infiripa noi cunoștințe și chiar de a-mi face prieteni, printre care: domnii sus numiți, d-nul Popi Ionel care este foarte cunoscut in regiunea Steiermark, d-na Salvan Cornelia, d-nul Hant Constantin, d-nul Prof. Dr. Theodore Coresi, d-nul Leș George si alții. PS În cazul în care am uitat pe cineva îmi cer scuze
ÎNTRUNIREA COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DIN AUSTRIA de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358454_a_359783]
-
argint și 27 de monede de aramă din vremea Republicii Augustus - 2, Tiberiu - 1, Nero - 6, Titus - 1, Domițian - 4, Traian - 4, Guardian -17, Filip - 19, Claudius - 1 și o monedă cu podul lui Traian peste Dunăre. Pe teritoriul cătunului Popi de la Jieț, lângă casa țăranului Grunță, pe locul numit „La Grohote”, în mai 1962 a fost scos la lumină un depozit de 74 de monede de argint, repartizate cronologic în a doua jumătate a secolului al II-lea d. Chr
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
televizori. Samănă că toți eu câte-on duh al lor, ș-ahăla nu-i Duhu lu Dumnezău, să știi. Toți ahăia de fac on lucru numa păntru bani, fiștecare în lucru (tagma) lor, au toț on chip. Șî popii hăi de-s popi păntru bani samănă întra ei. De la aceste cuvinte privesc chipul oamenilor cu alți ochi. Tușa Anuța avea dreptate. Oamenii se împart în două categorii: oamenii liberi, care fac tot ceea ce fac pentru sine, pentru sufletul lor, și oamenii posedați de
Povestea ca viață. Jihad () [Corola-blog/BlogPost/337859_a_339188]
-
răbdarea lui Îți face viața mai bogată. Clipele strânse-ntr-o viață Se șubrezesc și-ncet dispar; Rămâne una neștiută, De care nici nu ai habar. Lași urmașilor - gâlceavă - O agoniseală - totul ! Și-ntr-o clipă neștiută Dai, cum zice, popii ortu’. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CLIPA NEȘTIUTĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1700, Anul V, 27 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CLIPA NEȘTIUTĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343962_a_345291]
-
zei Din tupeiștii ieftini, doi lei o legatură, Pe cînd aceste ființe sînt numai derbedei, Care se-nneacă, iată, în tone de untură. În “Nihil sine Deo” voi mai aveați un vis, Însă și șansa asta v-a fost acaparată, De popii care-n imnuri de zei chiar s-au dezis, Și v-au trîntit în mutră o monstruasă poartă. Lăsați, în catedrale sînt numai pietre sterpe, Vă închinați la idoli zidiți cu măiestrie. Visați la alte plaiuri, simțind, ca Euterpe, Că
CE FEL DE COMUNISM A FOST COMUNISMUL ÎN ROMÂNIA? de IOAN LILĂ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343186_a_344515]
-
1 - 3/2005, pp. 98 - 120; Contribuția Mitropolitului Academician Nicolae Corneanu la dezvoltarea studiilor patristice românești și la promovarea ecumenismului, în vol. Viața academică din Banat, 1866 - 2006, Ed. Orizonturi Universitare, Timișoara, 2006, pp. 159 - 166; Contribuția episcopului academician Nicolae Popea la dezvoltarea activității culturale în Episcopia Caransebeșului, în vol. Viața academică din Banat, Ed. Orizonturi Universitare, Timișoara, 2006, pp. 342 - 346; Zukunft der Familie. Hat die Familie Zukunft?, în vol. Lebensform Familie. Zukunftfrage für Europa, 10. Internationaler Kongres Renovabis, Freising
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
Mitropolit Ioan, „Icoane vii ale spiritualității românești” devine o carte vie, oportună, care se citește cu un real interes. Cele două mari capitole ale sale, „Medalioane arhierești” și „Breviar portretistic”, aduc în prim-plan figuri ilustre, precum Episcopul Academician Nicolae Popea, Patriarhul Elie Miron Cristea (primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), Mitropolitul Visarion Puiu, Episcopul Emilian Birdaș, Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu Streza - Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, Mitropolitul Academician Dr. Nicolae Corneanu al Banatului, preoții Sinseiu Bistrianu, Mircea Chialda, Teodor V. Damșa
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
nu există o clasă de mijloc sau o burghezie națională, ca în apus, ci numai intermediari, agenți, dealer, vătafi, interlopi, care cu toții sunt hotărâți să distrugă orice șansă de integrare reală în UE, pentru că ei nu au o religie, ci popi, care ierta mai mult decât pot ei fură. Zeci de miliarde de euro le stau la dispoziție ca să modernizeze țara, dar ei nu le folosesc pentru că ar trebui să dea socoteală la UE pentru ei. Nu mai există bănci sau
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
1 - 3/2005, pp. 98 - 120; Contribuția Mitropolitului Academician Nicolae Corneanu la dezvoltarea studiilor patristice românești și la promovarea ecumenismului, în vol. Viața academică din Banat, 1866 - 2006, Ed. Orizonturi Universitare, Timișoara, 2006, pp. 159 - 166; Contribuția episcopului academician Nicolae Popea la dezvoltarea activității culturale în Episcopia Caransebeșului, în vol. Viața academică din Banat, Ed. Orizonturi Universitare, Timișoara, 2006, pp. 342 - 346; Zukunft der Familie. Hat die Familie Zukunft?, în vol. Lebensform Familie. Zukunftfrage für Europa, 10. Internationaler Kongres Renovabis, Freising
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
undeva departe. În cerurile veșnic înnorate de păcatele lumești, precum banul, râvnite de toți dar atinse de puțini. Nu cumva ne-am pripit alegând un Dumnezeu atât de îndepărtat înainte de a stabili mijloace sigure de comunicație cu El? Au oare popii un „mobil” cu care comunică cu Dumnezeu de oriunde și oricând? Dumnezeu nu a creat numai omul. De ce nu ne vorbesc preoții despre aceea creații sublimă constituite de natura care ne înconjoară plină de frumuseți minerale și entități vii precum
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]
-
normalitate! b. Am auzit că vor fi postate toate lucrările de doctorat pe internet. Vă dați seama ce distracție urmează? Mai ceva decât paranoia colaborării cu securitatea! c. Începe Congresul PNL! „De voi candida la președinție, pre mulți am să popesc!” Adevărul e că îi simt lipsa! Niciun discurs inteligent și incisiv prin politichia românească! Cât despre fuziunea PNL-PDL cred că va fi o mare fâsâiune! (nu am găsit un alt cuvânt) * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică
TABLETA DE WEEKEND (69): E MARE JALE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347474_a_348803]
-
iau după sugestiile lui. În fond, Isus a avut o iubită, de bună seamă și copii; Iuda era „Înțeles” cu acest pretins Mesia pentru „a-l da În gât” În urma unui aranjament... Ce „chestii” și cu lupta pentru putere Între popii ăștia... Lumea lor e ca și a noastră... Încă puțin și problemele religioase seamănă cu intrigile sau ciondănelile dintre „băieții” de cartier! Una dintre metodele cele mai perfide de a ataca sau a distruge ceva este Încercarea de a banaliza
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cei ce readuc În contemporaneitate opere teologice fundamentale, translează credința În limbajul cultural al epocii. Valorile religioase, tezaurizate În decursul istoriei, trebuie „traduse” mereu Într-un limbaj contemporan, care să-i asigure cuprinderea și Înțelegerea necesară. Cantonarea Într-un limbaj „popesc”, arhaic, defazat este În defavoarea edificiului religios, ce trebuie să ființeze În registre discursive multiple, de la cel tradițional, liturgic până la sofisticatele analize textuale sau interpretări hermeneutice. E de la sine Înțeles că nu totul trebuie „rescris” În limbajul epocii și că există
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ROMÂNĂ, publicație periodică anuală a Societății de Limba Română din Iugoslavia. Primul număr apare în anul 1970, ultimul în 1983, la Zrenjanin. Redactor-șef este Radu Flora, din comitetul de redacție fac parte Ion Bălan, Emil Filip, Miodrag Miloș, Gligor Popi, Iulian Rista Bugariu, Cornel Bălică, Gheorghe Bosioc, Panta Cebzan, Traian Doban, Ileana Dorina Bulic, Lia Magdu și Trăilă Spăriosu. Articolele publicate adună rezultatele unor cercetări generale și speciale cu privire la probleme de limbă și literatură română, cultură de expresie românească, la
ANALELE SOCIETAŢII DE LIMBA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285339_a_286668]
-
și speciale cu privire la probleme de limbă și literatură română, cultură de expresie românească, la diferite aspecte ale istoriei și, nu în ultimul rând, la evoluția învățământului în limba română din spațiul iugoslav. Principalii colaboratori sunt Radu Flora, Momcilo Savici, Gligor Popi, Trăilă Spăriosu, Milan Vancu, Emil Filip, Iulian Rista Bugariu, Ileana Dorina Bulic, Miodrag Miloș. Alături de ei, publică studii depre limba, literatura, cultura și civilizația română Gheorghe Bulgăr, I. C. Chițimia, Mircea Anghelescu, Nicolae Bot, Virgil Vintilescu, Cezar Apreotesei, Victor Vescu, Ileana
ANALELE SOCIETAŢII DE LIMBA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285339_a_286668]
-
corector al școlii medii (1889-1891), dirigent al Școlii Comerciale Superioare (din 1891). Din 1891 este și director al învățământului din Sibiu. A fost vicepreședinte (1905-1910) și președinte (1911-1922) al Astrei, membru (1908) și vicepreședinte al Academiei Române. A editat împreună cu Ion Popea „Școala și familia” (1887-1888). A semnat și cu pseudonimul Sandu Pungă-Goală. Remarcabil militant pe tărâmul învățământului românesc și al culturii naționale, autor de manuale didactice și al unui meritoriu studiu, Istoria școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov (1902), premiat de
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
alegerile pentru Dietă, ale căror pregătiri s-au început însă cu mult înainte. Încă de prin iulie 1880 dr. Hodoș și d. G. Bariț adresaseră o circulară a atitudinii lor. O a doua circulară s-a adresat de către d-nii N. Popea și G. Bariț în noiemvrie 1880, iar în martie 1881 un Comitet electoral central, constituit în Sibiu, a convocat o adunare generală a alegătorilor români din Transilvania în care fiece cerc electoral să fie reprezentat prin doi delegați. Obiectul conferinței
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
FÂNTÂNA BLANDUZIEI, revistă literară apărută la București, săptămânal, de la 4 decembrie 1888 până la 31 decembrie 1889. Din comitetul de redacție fac parte tinerii gazetari și scriitori Gheorghe din Moldova, Al. Hodoș, Nerva Hodoș, D. Marinescu-Marion, L. Gh. Nicoleanu, Radu Popea, I. S. Spartali, N. Țincu. Alături de ei figura și Mihai Eminescu. Poetul a și colaborat, la primele numere probabil, cu articole de politică generală semnate cu inițiale, în care există vagi referiri la literatură. De la 9 aprilie 1889 revista va
FANTANA BLANDUZIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286950_a_288279]
-
Țincu. Alături de ei figura și Mihai Eminescu. Poetul a și colaborat, la primele numere probabil, cu articole de politică generală semnate cu inițiale, în care există vagi referiri la literatură. De la 9 aprilie 1889 revista va fi redactată de Radu Popea și va avea o apariție neregulată. La 1 octombrie se formează un nou comitet de redacție, care scoate seria a doua până la sfârșitul anului. Stăruința cu care numele lui Eminescu este folosit de redactorii revistei a fost privită de contemporani
FANTANA BLANDUZIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286950_a_288279]
-
SCRIERI: Adaos de cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești de preste an, în Chiriacodromion, Sibiu, 1855; Asupra Biblicelor lui Heliade, Sibiu, 1858; Memorialul arhiepiscopului și metropolitului Andrei baron de Șaguna sau Luptele naționale-politice ale românilor. 1846-1873, I, îngr. și pref. Nicolae Popea, Sibiu, 1889; Memorii din anii 1846-1871, introd. Ilarion Pușcariu, Sibiu, 1923; Predici, introd. Florea Mureșanu, Cluj, 1945; Cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești, îngr. Dorel Man, pref. Onufrie Vințeler, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Iosif Pușcariu, Mitropolitul Andrei Șaguna. Viața și faptele
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
Sibiu, 1923; Predici, introd. Florea Mureșanu, Cluj, 1945; Cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești, îngr. Dorel Man, pref. Onufrie Vințeler, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Iosif Pușcariu, Mitropolitul Andrei Șaguna. Viața și faptele sale, CL, 1874, 7; Pop, Conspect, II, 128-130; Nicolae Popea, Arhiepiscopul și metropolitul Andrei baron de Șaguna, Sibiu, 1879; Ioan Slavici, Mitropolitul Andrei baron de Șaguna, CL, 1880, 1; Petre Gârboviceanu, Andrei Șaguna, BOR, 1898-1899, 4, 6, 7, 9, 10, 1899-1900, 9, 1900-1901, 6, 1901-1902, 8, 10; A. Ghiga, Viața
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]