101 matches
-
toți ascultă. Da' de cine ascultă. Eu nu zic nimic. De fapt nu știe nimeni. Și n-o să știe niciodată. Se ucide pur și simplu din dorința de a trăi. Pentru a nu fi tu primul cel care dă ortu' popii. Aida a intrat iarăși în casă. Wilson s-a sprijinit de balustradă. Era șubredă și se putea rupe în orice clipă. Ne uitam întruna la mare, de parcă n-am fi avut altceva de făcut toată ziua. Câteodată ochii noștri pierduți
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
și viața mea. Operația, care trebuia să fie de o oră, a durat cinci ore, pentru că s-a găsit o pungă de puroi în abdomen, care mi-a pus viața în pericol. Putea să pocnească oricând și să dau ortu' popii”, a declarat vedeta, citată de romaniatv.net.
Teo șochează! ”Puteam să mor în orice clipă” by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71507_a_72832]
-
cerșească. De data asta însă omulețul cu labe de gâscă îi întinse mâna. Spre cinstea sa, Neculai răspunse la fel. - El e tovarășu’ ?... Păi bine, tovarășe, ce fel de conștiință de clasă ai dumneata ? Faci jocul chiaburilor, te dai cu popii, în loc să vii cu noi ? - Tovarășu’ contabil, ia pune-l în porție și dă-i niște haine ca lumea. Ce-s trențele astea pe el ?!... Să vină alături de noi. Va duce muncă de lămurire cu individualii ăștia. Ce predici !... Uite, tovarăși
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
georgieni la mânăstire, a rămas doar numele. Aproape toți monahii sunt greci... Dar cărțile și odoarele ivirilor s au păstrat toate... Ei o zugrăveau cam tot așa, în tonuri aprinse, dar icoanele ca asta aveau alt scop, erau icoane pentru popii de mir, pe o parte Nașterea iar pe cealaltă Botezul. Era făcută ca să se meargă prin sat din casă în casă. Spătarul îl întrebă pe mitropolit din ochi cum să o pună pe perete. — Învierea, așa stă după ce trece Crăciunul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
haotic peste dușumeaua fără covor a încăperii. Firimituri din tencuială galben pal cad peste mobilierul sfărâmat. Urmează o liniște încordată. Departe, se aud bubuiturile antiaerienei precum și huruitul gros al avioanelor. Gaie, să-i radem! N-am chef să dau ortu' popii sub bombe pentru doi păduchioși! spune cu voce subțire și rea cel care pare a fi șeful. Aduși de spate, cei doi pătrund înăuntru. Vizează atenți toate ungherele odăii. Șeful face un semn. Rapid, Gaie se execută. Trage în lături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
văd același fenomen și în cultura islamică. Poate e mai puțin clar în cultura română. Am fost la Moscova și am văzut ce se întâmplă acolo la Kremlin. Totul arată ca și cum nu ar fi existat comunismul. Toate babele cu lumânări, popii... Totul este cum a fost, numai ceasul s-a mutat puțin... S.A.: Pot aduce și un exemplu românesc: pentru prima dată după 1990, în mai 2003, împreună cu amicul Larry Woolf XE "Woolf, Larrz" , autorul minunatei Inventing Eastern Europe, am vizitat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ospătărie. Și acum să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și prin anafora făcută către
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Gorki, nedumerit de această reacție, s-a apropiat de unul și l-a întrebat: Ei, ce credea, era bine sau era rău ce se făcuse? "Foarte bine, i-a răspuns acela, bine ați făcut că ați arătat cum e cu popii. Acuma știți ce ar fi bine?" Și aici marele scriitor, autorul Spovedaniei, și-a ascuțit atenția să nu-i scape nici o nuanță adevărată, autentică, venind de la izvorul nesecat al intuiției primare, despre ce ar fi bine de făcut de aici
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Müntzer, ci mă vedeam în egală măsură și de partea unor cavaleri care-i conduceau pe țărani, care se numeau Franz von Sickingen, Georg von Frundsberg și Götz von Berlicheingen. Ulrich von Hutten a fost idolul meu, papa și toți popii îmi erau dușmani. Iar atunci când, mai târziu, au început să circule câteva dintre numele conspiratorilor și acela al atentatorilor - von Witzleben, von Stauffenberg -, mi-a fost greu să cultiv ura jurată împotriva „lașei spițe aristocrate“ ca pe o buruiană care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
slăbit de când nu l-am văzut, a albit la tâmple și i s-au adâncit brazdele de pe frunte. - De când am început povestea asta cu pictarea icoanelor în biserică, toate îmi merg pe dos. Nu mai înțeleg nimic... - Ai conflicte cu popii? am întrebat. Leonard o mai pățise o dată, muncise o vară și, dup-aceea, uitaseră să-i dea banii, de și-a tocit pingelele pe la ușile lor, „Mi-a intrat aghiazma-n pori de când bântui pe la ei, am să iau un braț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
la loc în altă ordine a priorității: ipotezele justificau algoritmii, incertitudinile conturau argumentele, informațiile consolidau convingerile. Câte ceva ajunsese la urechile lui despre sfânta Cătălina, pictată în biserica Fântânele, dar, din superstiție, nu a vrut să aibă de a face cu popii. Și apoi, și-a primit-o în freză de două ori, pizda era înfiptă bine în pula partidului. "Vicii de procedură, domnule procuror! Se mai întâmplă uneori și pești bătrâni să se agațe în undiță, se mai întâmplă!" îl consola
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în mâna dreaptă un smoc de ciulini, ca o sorcovă sau ca un fel de mătăuz, cu care popa stropește cu apă sfințită. Agita smocul și privea fioros, oprit în ușă. Craniul acela minuscul mormăi, amenințător: „Te-ai dat cu popii, Gonceo?! Ei te-au făcut ce te-au făcut? Și tocmai cu Macovei, tartorul popilor te-ai dat?!“ Goncea icni, speriat. Dădu să spună ceva. „Știi cum urlă bunică-tu, Lavrentie, când te vede ce faci?“, întrebă de data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pă Goncea, și-acuma e doamnă la cimitiriul de-l ține tot alde de-ai lui Brandaburlea. Cum s-o judecați voi pă mama? Fără să mai aștepte ca bărbatul să mai spună ceva, fata luă farfuria cu oasele din fața popii și i-o aruncă în față bărbatului acela. Din ușa bucătăriei de vară Geta, nevasta de-a doua a lui Sighirtău, văzu ce se-ntâmplă. Se repezi spre fata veterinarei. Mai să-l zvârle din scaun pe popă, se aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ar da drumul și ieri. Cum le derulează cu dom’ Verginel, vă dați seama că nu mai e loc de gelozie în căsnicia năruită. Și Emilian acuma se ma și-amestecă și în afacerea cu popa acela din Șoptireanca. Cu popii să faci afaceri, în ziua de azi, după ce ai avut idealuri în Piața Universității? Îi ghicea, într-adevăr gândurile. Se pomeni șoptindu-i, cu capul tot pe umărul lui: - Și Stelian a stăruit să se decidă. Se cunoștea cu Emilian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Germania și venise să-și vadă camarazii prieteni. Ciocănari ca el. Mi dădui seama după ce vorbea. Barosani și ăia. La unu’ îi zicea «popo, te-am făcut om, bă Țandără», că-l răspopise pe unde fusese. L-a scos din popie și l-a băgat la afaceri. Știi ce ghiule avea Țandără ăla? ’ Cea că a investit în răspopit și să aibă grijă ce și cum să nu detroneze banii. S-a sărbătorit acolo, că zicea că-i localu’ amintirilor, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
țări, nu cu gândul la binele obștei, ci pentru îndestularea chimirului propriu. Și uite așa e Bucureștiul zilei de azi, pe de o parte credincioșii, stând răbdători în frig cu ochii la cer și lumânări în mâini, pe de alta popii burduhoși, râgâind de sănătate, cu mâinile întinse după parale, iar din spatele lor dacă ești atent, vezi ițindu-se marii hoți ai României, în frunte cu politicienii de azi știind că atâta timp cât omul este cu gândul la credință, nu va crâcni oricât
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
degetul pe rană. Stiam eu cine-mi ești, Pâcule. Pe tine nu te pot lecui șapte babe, dar o dușcă de rachiu face minuni. Vrei chiar să știi tot ce mă doare? Spune, Pâcule! Spune, nu te sfii. Ca în fața popii. Află, Dumitre, că mă doare-n cot de părerea ta. Ha! H!a Ha! a izbucnit Pâcu într-un râs răgușit. Moș Dumitru a înghițit cam în sec, dar a schimbat vorba. Pâcule! Cheamă oamenii, să le spun ce au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
punct de sprijin în jur. Negăsindu-l, însă, s-au oprit pe luleaua din mâna lui Pâcu. Acesta zâmbea șiret. Curaj, Mitruță! Curaj! Spune-i lui moș Pâcu tot ce te doare. Tot ce ai pe suflet. Așa, ca în fața popii. Mitruță și-a mutat greutatea trupului de pe un picior pe altul, frecându-și mâinile disperat. In cele din urmă, a răsuflat o dată adânc și a pornit să vorbească, privindu-l pe Pâcu în ochi: De fapt...eu mergeam la moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
țigară) Ia, astea-s trase pentru domnul ăla în vîrstă... profesor... cică știa chineza... și sanscrita... Și? Vorba lui Bulă, la ce i-a folosit? L-a luat Gică... Bandit mare Gică ăsta! Adevărul e că se are bine cu popii... Nu-i mort mai bogat... ca să zic așa... să nu-l îngroape el! Și pe el o să-l îngroape Trică... Asta cu siguranță... Domnule, ar fi în stare să se omoare pentru morți... cîți mai mulți morți... Și-or să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bogdaproste... Auzi, de cînd fac meseria asta, m-am tot întrebat de ce se dă găina peste groapă...! Și, mai ales, de ce se dă vie! Friptă ar fi mai... operativă... mai eficientă... Ha! O iau șefii... cred că o împart cu popii... Treaba lor... Octav: Totuși ce zi e azi? Mi se pare că-i joi. Groparul: Ba eu cred c-ar putea fi luni... Punem pariu? Octav: (după o clipă de concentrare) Nu mai pune, că-i marți... Groparul: De unde știi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de bine; p. 220, r. 12 13 : „cată să nu dăm cinstea pe rușine și pacea pe gâlceavă!”îndemn la păstrarea unui bun renume și la menținere unei atmosfere calme și împăciuitoare; r. 20 : „Mai trăiesc ei oamenii și fără popie” aluzie sarcastică adresată celor care aspiră, oarecum, la o scară socială mai înaltă; retezarea elanului, a impulsului ce animă un suflet dornic de ascensiune; r. 30 31 : „Are să urmeze cum știm noi, nu cum vrea el, că doar nu-i
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
râză-n lege!" (Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală) Propoziția subordonată circumstanțială condițională Realizați analiza frazelor de mai jos, transcriind propozițiile subordonate circumstanțiale condiționale: (a) "Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și băiatul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe năcăfale, e greu de purtat. Și decât n-a fi cum se cade, mai bine să nu fie. Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere. Eu, să nu fi știut a citi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lui Păcală) Propoziția subordonată circumstanțială condițională Realizați analiza frazelor de mai jos, transcriind propozițiile subordonate circumstanțiale condiționale: (a) "Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și băiatul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe năcăfale, e greu de purtat. Și decât n-a fi cum se cade, mai bine să nu fie. Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere. Eu, să nu fi știut a citi, de mult aș fi înnebunit, câte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
țigară) Ia, astea-s trase pentru domnul ăla în vîrstă... profesor... cică știa chineza... și sanscrita... Și? Vorba lui Bulă, la ce i-a folosit? L-a luat Gică... Bandit mare Gică ăsta! Adevărul e că se are bine cu popii... Nu-i mort mai bogat... ca să zic așa... să nu-l îngroape el! Și pe el o să-l îngroape Trică... Asta cu siguranță... Domnule, ar fi în stare să se omoare pentru morți... cîți mai mulți morți... Și-or să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
bogdaproste... Auzi, de cînd fac meseria asta, m-am tot întrebat de ce se dă găina peste groapă...! Și, mai ales, de ce se dă vie! Friptă ar fi mai... operativă... mai eficientă... Ha! O iau șefii... cred că o împart cu popii... Treaba lor... Octav: Totuși ce zi e azi? Mi se pare că-i joi. Groparul: Ba eu cred c-ar putea fi luni... Punem pariu? Octav: (după o clipă de concentrare) Nu mai pune, că-i marți... Groparul: De unde știi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]