114 matches
-
patrie nu ai... A fost odat-un împărat, va zice, Un împărat ce-acum de mult e mort. Acela ridică în bătălie Poporul tău și țara - și-o pierdu... Mult a trecut de-atunci, mulți ani de lacrimi, Pin secoli trecem, popol esilat, Fără de zei, fără de țară, fără Ca loc s-avem unde să plecăm capul. Oriunde sîntem, sîntem venetici, Ș-astfel vom merge noi din țară-n țară Până s-a șterge ș-urma neamului. Este un vechi blăstem ce ne-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din visele-i antice, Din religiuni a zei cu șapte ceruri, Din vrâste * vechi ca lumea, fericite Peste putință... Acum aspir' l-acea icoană care Realizat-a fost pe-acest pământ. Ș-oricît de mare - oricât de mic ar fi Un popol... totuși tu rămâi măsura Întunecatei lui aspirațiuni, o Romo! De acea, superbo, fii-mi blestemată, Tu măr de ceartă-n istoria lumei A cărei glorie chiar e măr de ceartă. Dacă vodat din negurile vremei S-ar descurca popoarele barbare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ce-mi pasă mie de-i îndreptățit Ce fac sau ce nu fac, ce zic sau nu zic, Eu sânt căci sânt și voi pentru că voi. De unde ai venit, suflare visătoare, Din Orient, ca s-atingi fruntea mea, Din acei popoli adormiți în pace Etern-n lințolul înțelepciunei lor? Gândesc, gândesc, la fapte-n veci n-ajung! O, suflete de fier, vărsați în mine Ura cea oarbă a tăriei voastre. Ce-ntreb de inimă, de acest vierme, Eu, împăratul, ce nici
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ca o lumină trece glasul meu, Popoarele se pleacă - marea tace, {EminescuOpVIII 66} Lumina soarelui doar nu m-ascultă, Dar nu m-ascultă spre-a mă-ncorona! O suflet obosit, sărmane suflet, Pustiul Africei în vânt ș-aleargă A unui popol mort de suflete Lungi caravane... Asia-mbătată De visuri vechi, d-icoane de imperii, În fiece copil îmi naște-un dușman Și marea strigă, Nordul m-amenință Mișcând din codri roiuri de popoare Și-n acest vuiet, în astă turbare A
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și tu, ce-ai fost mărire întrupată, Cărui * zidirile babilone-asire, Pustii murinde, morminte uriașe Se grămădeau n-a ta gândire gravă Cu infinitul tot al vremei lor, Tu, Alexandre! Spuneți voi cu toții... 8 2260 [ÎMPĂRATUL] Titan bătrân ce, îmbrăcat cu popoli, Din când în când îți miști mantaua, Încât la vale curg, c-a togei creți, Popoarele... 9 2260 [ÎMPĂRATUL] O inimă! Fii fier, fii piatră, numai sânge nu. {EminescuOpVIII 67} 10 2260 [ÎMPĂRATUL] Ca o poveste să-mi aud viața
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vorba lui e[ste] stâncă... {EminescuOpVIII 156} Mai bine-n loc de-a ține cu regii cei tirani Ați trece în Ardealul robit de zeci de ani Și craiului d-acolo să -i dați un crunt război, Să dezrobiți un popol cu lege, grai ca noi. În loc de-a fi polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în fine Polonia regina-ntîmplărilor mărețe Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine să ție pe-a sa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i eternă... și flamura cea cruntă S-o nalțe pentru lege, iar sabia sa lată, Întinsă, să arate izbânda lăudată. [ȘTEFAN] Moldova este mică. [ARBORE] Moldova este mare. De unde Tisa mândră prin stîncile-i tresare Pîn-unde-aruncă valuri întunecata mare E-un popol! numai unul! Ș-o limbă - numai una! Pe oamenii aceștia pe toți [î]i împreună, Fă taurul Moldovei să poarte cu mândrie Pe frunte-i trei coroane... și-o singură Domnie Să-ntindă cu putere aripele-i de fier Din Dunărea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
legea mea e moartea... gîndirile-mi - pustii! Gândirea mea e moarte, visarea: vijelii, Eu duc prin visul vremi a arderei făclii! Ieșit-am eu, ca astăzi națiunea ta s-o sting! Privește-n noaptea lumei!... A morții albă pară Adoarme orice popol ce astăzi e să moară!... {EminescuOpVIII 260} Atins-am cu paloarea-i poporul tău român Și-acum din umbra-i moartă eu văd un chip senin, O rază ce mă-neacă, un gând ce urăsc eu Cum demonul urăște un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în viața ginții mele Încât îmi vine-a crede ca principiul răn A scris a lumii carte - că el e... Dumnezeu. Nu poate să esiste un Dumnezeu de bine, Ar trebui să-i fie oroare și rușine Ca să condamne-un popol, ce e menit de mare Prin firea sa, să ducă durerile amare Pe, când ginți dobitoace, tâmpiți, târzii la minte Să urmărească liber giganticele ținte. EI zic că este... unde-l blastamă a lumii neagră gură Acolo suferințe și rele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
naturii. Cine-a văzut vrodată popor de oameni buni Să fie mare? Dacă e rău, e egoist, Vrea toate pentru sine, nimica pentru alții; Dacă trăiește bine, dar fără ca să lase Ca ș-alții să trăiască - e mare. Când un popol Începe a fi nobil și generos în cuget Atunci a lui cădere și moarte sunt aproape, Căci numai răul are puterea de-a trăi. Chiar fapta cea mai bună duce la rău. Ea este Pământ care hrănește sămânța celor rele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cuptorul fără pîne A unui iobag care trăiește d-azi pe mâne, Când asuprirea oarbă și searbădă sclavie Domneau ca două spaime pe sânta Românie. În lumea spăimântată venit-a însă-o zi Când Dumnezeul urei în iadu-i asurzi, Când popolul puternic, de jugu-i desfăcut, Și-aduse-atunci aminte ce fuse în trecut: A dezgropat din piatră bătrânul meu schelet Și, în cântarea dulce a unui blând poet, Poporul, ochii-n lacrimi, jură în ceasul sunt C-o Românie una esistă pe pământ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sub chipul de regină, Ca să domnească lumea ca ziua cea senină, Ca roza cea vergină ce doarme și visează Pîn'n-o deșteaptă încă a zilei sântă rază. Nu știai că destinul, în vocea-i de aramă, În fruntea unui popol, ca să domnești, te cheamă, Ca să domnești pe tronu-i, o mamă bună, sântă, Cu mintea ta senină, cu inima ta blândă. Tu fii ideea sântă a Daciei unite: De unde sună marea pin stâncile cernite Pîn-unde Tisa mână undele reci și crețe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Spanioli, Englezi și Francezi! Aceștia, vorovind impecabil limbi streine, s-ar descurca admirabil peste fruntarii și ar da o înaltă idee despre capacitățile comunicaționale din baștinalul nostru. Eu, dac-aș hi dictator luminos, având de partea mea și armata, și popolul, m-aș mulțumi cu doar două decizii salvatoare, sugerate mie cândva de Cato cel Betran și Antipatic: Praeterea censeo, securitatem et Nomenklaturam delendus esse. Căci nihilizarea secilor curiști și a Nomenclatorilor Bolșevicioși or descătușa forțele vii, energiile numeroase, viul entității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de ciuperci halucinogene, reușește să comunice cu lumea interioară a celor mai puternice temperamente vizionare și să le capteze undele psihice; iar alții îl socotesc reincarnarea lui Homer, a autorului celor O Mie și Una de Nopți, a autorului lui Popol Vuh, ba chiar a lui Alexandre Dumas sau James Joyce; dar există obiecția că Homer nu are nevoie de metempsihoză, dat fiind că nu a murit niciodată și a continuat să trăiască și să compună peste milenii. El este autorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
epidemii și pre aiurea. După raporturile [!] ce au sosit, mortalitatea este măsurată și nicicât mai mare ca atunci când domnesc urdinările și scursorile. O lipsă însemnată se simte de personalul doctoricesc care să fie [la] îndemînă când se naște boala; cu toate că popolul nostru nu e prea dedat cu medicină, dar totuși un ajutor grabnic în epidemii este un ce prin care să păstreze viața la mii de oameni. Popolul simplu, precum este în traiul vieții sale, are lipsă nu numai de cele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de personalul doctoricesc care să fie [la] îndemînă când se naște boala; cu toate că popolul nostru nu e prea dedat cu medicină, dar totuși un ajutor grabnic în epidemii este un ce prin care să păstreze viața la mii de oameni. Popolul simplu, precum este în traiul vieții sale, are lipsă nu numai de cele mai simple leacuri, însă nici pre aceste nu le știe întrebuința"441. Deși molima bântuia cu mică intensitate, "Gazeta de Transilvania" s-a simțit totuși datoare să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nevoilor evocării fără transformări fonetice. A existat bunăoară un soldat egiptean Iahuben, un preot egiptean Tefnaht în textele cele mai vechi... Auta este un nume purtat de un erou luminos dintr-un basm african. Pe Mahukutah îl găsești în epopeea Popol Vuh a poporului guiche din Yucatan, pe Utnapiștim în Poemul lui Ghilgameș, de Abraam și de Lot cred că nu trebuie să-ți mai spun... Asta-i tot. Ipoteză și deducție... - Și certitudini! Acest lucru mă amuză cel mai mult
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
braț puternic, când stă viața s-o despartă, Nu se-ndură să ridice sîngeroasa-i lungă bardă, Cum călăul greu se-ndeamnă la un cap d-imperator; Zeii pregetă să-și dee-a lor sentință... Și-n uimire Cugetă - de au fost popol destinat spre nemurire, Au fost ei - și dacă mor ei - suntem noi nemuritori?... Strănepoții?... Rupți din trunchiul ce ni dă viață fertilă, Pe noi singuri ne uitarăm printre secoli făr-de milă. Ei purtau coroane de-aur, noi ducem juguri de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
crud în suflet de noroi? Cu vorba înger însă eu săracul Mă voiu scuti de a descri - pe dracul. {EminescuOpIV 205} CUM NEGUSTORII DIN CONSTANTINOPOL Cum negustorii din Constantinopol Întind în piață diferite mărfuri, Să iee ochii la Efenzi și popol, Astfel la clăi de vorbe eu fac vârfuri De rime splendizi, să le dau de trampe, Sumut o lume ș-astfel ochii lor fur. Dactilu-i cit, trocheele sunt stambe, Și-i diamant peonul, îndrăznețul. Dar astăzi, cititori, eu vă vând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce-apare... sub chipul de regină Ca să domniască lumea ca ziua cea senină, Ca rosa cea vergină ce doarme și visează, Pîn-n-o deșteaptă încă a zilei sântă rază. 205Nu știai că destinul cu vocea-i de aramă În fruntea unui popol, ca să domnești te chiamă, Ca să domnești pe tronu-i, o mamă bună, sântă, Cu mintea ta senină, cu inima ta blândă. Tu fii ideia sântă a Daciei unite - De unde sună marea prin stâncile cernite Pân unde Tissa mână undele reci și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vijelii Și... (arată la ruina fumegândă a satului) ... legea mea e moarte... gîndirile-mi pustii! Din secolii din carii auzi națiuni cum plâng Eșit-am eu ca astăzi națiunea ta să sting! Privește-n noaptea lumei!... A morții albă pară Adoarme orice popol, ce astăzi e să moară!... Atins-am cu paloarea-i poporul tău român Și-acum din umbra-i moartă eu văd un chip senin, O raza ce mă-nneacă, un gând ce urăsc eu, Cum demonul urăște un gând de Dumnezeu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nella difessa del suo avenire", învingându-l și scoțându-l pe Napoleon "dalla scenă della storia" (s. Ven.C.)5. 4 Italo Cencini, op. cît., p. 253. 5 Ibidem. Cu toate acestea, conchidea istoricul italian, Napoleon "lascia dietro a sè popoli e nazioni che per aver combattuto fianco a fianco per gli Implicată, cu două excepții Coalițiile a IV-a și a VI-a în toate războaiele purtate de statele europene împotriva Franței, până la ultimele mari bătălii din prima parte a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Romanii și airea ca la Ierusalem și la Corinthu" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 19), este posibil totuși ca o parte a dacilor să fi supraviețuit. "Dacii, dupŏ un resbel de exterminațiŏ, parte furŏ ucciși, parte allungați și refugiați unii pe la popolii vecini, și alții prin munți și spelunce, iar parte remasserŏ póte între Romani cà prisonieri sau sclavi" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 23). Din această posibilitate, pe care Heliade o concede, cărturarul romantic-revoluționar lansează o ipoteză demnă de reținut în analele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mileniului întunecat al năvălirilor barbare, până la descălecările lui Radu Negru în Muntenia și a lui Bogdan în Moldova. La sud de Dunăre, Heliade menționează existența unui "regat Romano-Bulgar", iar în arcul carpatic, sub Ștefan I, "Ungurii cu Românii și cu popolii slavi formà un rigat nuou Ungro-valach, sau al Ungariei confederate" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 56). În aceste două entități politice cu participație românească s-a păstrat statalitatea română. Acestea erau însă multinaționale, fapt ce trebuie să fi fost o puternică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin aceasta a declanșat cel de-al doilea război daco-roman, Heliade nu își poate frâna admirația pentru lupta de eliberare inițiată de acesta: "Departe de a critica pe Decebal, aflăm un sintiment marea într-ensul; pentru quo e mare capul unui popol sau națiuni que nu suffere jugul quellor que lau alles. [...] Decebal era datori sieși și populului seu să scuture jugul roman" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 18). Există un fatalism al independenței, ancorat de pământul românesc, care l-a determinat pe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]