113 matches
-
în ochii lumii, și ai noștri proprii, și puterea farmecelor de la nord se sforța a ne ține astfel ascunși subt acea stare de bucheri, ca la timp de a fi știuți de lume, aceasta să ne afle ca pe niște popoli demni de a deveni prada panslavismului.“ O atitudine mefientă față de alfabetul latin adoptase generalul Kiseleff, în calitate de guvernator al Principatelor. În 1836, cu prilejul vizitei sale la București, T. Cipariu va asculta din gura lui Iancu Văcărescu relatarea unei scene grăitoare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
consecințe de exclusivitate, iar nu de includere. 102 Discursul Președintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, Diverse in Culture and United in Purpose, ("Diferiți în cultură și uniți în scopuri), rostit la Barcelona, la 11 mai 2004. 103 Costruire l'Unione dei popoli. L'Unione europea e la cultura ("Construirea Uniunii popoarelor. Uniunea Europeană și cultura"), p. 4 (http://europe.eu. int/comm/publications/booklets/move/31/txt it.pdf). Se adaugă la p. 28: "prin deschiderea creată de programele comunitare față de participarea țărilor terțe
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Epureanu, Romala Moldoveanul..., episcopul Iustin Crivăț, Mihai Kogălniceanu. Când în mai 1849 Mihail Sturza a fost detronat din scaunul Moldovei, știrea a produs mare bucurie în rândul refugiaților moldoveni din Cernăuți: „Un act de dreptate sau săvârșit, omenirea violată în popolul Moldovei au primit în sfârșit satisfacție. În foile istoriei, acelei nouă a Moldovei ce era scrise cu sânge și lacrimi, ziua de astăzi va fi însemnată cu litere luminoase” - scrie Bucovina nr.15 din 20 mai (1 iunie) 1849. Iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Spanioli, Englezi și Francezi! Aceștia, vorovind impecabil limbi streine, s-ar descurca admirabil peste fruntarii și ar da o înaltă idee despre capacitățile comunicaționale din baștinalul nostru. Eu, dac-aș hi dictator luminos, având de partea mea și armata, și popolul, m-aș mulțumi cu doar două decizii salvatoare, sugerate mie cândva de Cato cel Betran și Antipatic: Praeterea censeo, securitatem et Nomenklaturam delendus esse. Căci nihilizarea secilor curiști și a Nomenclatorilor Bolșevicioși or descătușa forțele vii, energiile numeroase, viul entității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
leș clientèles en France aux XVIe, XVIIe, et XVIIIe siècles", în Histoire sociale, XV, 1982, pp. 35-46. Palmieri, Matteo (ed.), Ricordi fiscali (1427-1474), E. Conți (ed.), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1983. Pansini, Giuseppe, (ed.), Piante di Popoli e Strade Căpitani di Parte Guelfa 1580-1595, vol. 2, Olschki, Firenze, 1989, ÎI. Paoletti, John Ț., "Donatello's Bronze Doors for the Old Sacristy of Sân Lorenzo", în Artibus et historiae, 21, 1990. Paoli, C. (ed.), "Capitoli dei "Paciali" di
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Magazine, CXXX, 1988, pp. 679-87). Situația a fost mult diferită în Prato, unde se regăsesc multe vile și posesiuni florentine din a doua jumătatea a secolului al XV-lea, evidențiate foarte bine în lucrarea lui G. Pansini (ed.), Piante di Popoli e Strade Căpitani di Parte Guelfa 1580-1595, vol. 2, Olschki, Firenze, 1989, ÎI, pp. 486, 510, 514, 518, (explicația acestei situații rezidă în faptul că aceste piante dei Căpitani nu se extinde la teritoriul Pistoia, care nu a fost cuprins
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nu În Franța, nu În Germania, nu pe nicăiri, pe unde oamenii Începură a deveni oameni, nici Însuși În Austria și Rusia hebreii nu mănâncă la copii. Pe unde mai sunt acuzați de asemenea neomenoasă faptă ? Pe acolo pe unde popolii mai sunt Încă barbari sau demi- barbari. [...] Hebreii, iar o zicem din convicția noastră cea mai intimă, nu sunt și nici n-au fost vreodată popolul sau nația care să manânce la oameni sau la copii de oricare stirpe sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
copii. Pe unde mai sunt acuzați de asemenea neomenoasă faptă ? Pe acolo pe unde popolii mai sunt Încă barbari sau demi- barbari. [...] Hebreii, iar o zicem din convicția noastră cea mai intimă, nu sunt și nici n-au fost vreodată popolul sau nația care să manânce la oameni sau la copii de oricare stirpe sau credință ; În religia lor nu se află asemenea precept inuman și barbar ; stirpea lor din origine n-a fost stirpe de sălbateci și antropofagi. Din contra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e mortiferă, pictorul depinge mullieri, dame, donzelle, care sunt pline de bellețe, bellissime, dilecte, cu bellă capellură, amoroase, radioase, cu ochi langhizi ce merită un baciu, cu sâni care se gonflă. Cavalerul cu sabia appendută ia diffesa damei amate. Un popol risolut nu s'arrestă oricât de svînturoasă i-ar fi soarta și oricât de empiu nemicul. Cu travaliu, cu laboare, un popol ce jace risorge, căci Domnul e omnipotent și operele sale sunt admirabili. Domnul îl deiface. Reforma avu efecte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce merită un baciu, cu sâni care se gonflă. Cavalerul cu sabia appendută ia diffesa damei amate. Un popol risolut nu s'arrestă oricât de svînturoasă i-ar fi soarta și oricât de empiu nemicul. Cu travaliu, cu laboare, un popol ce jace risorge, căci Domnul e omnipotent și operele sale sunt admirabili. Domnul îl deiface. Reforma avu efecte întinse și durabile, nefaste bineînțeles. Totuși Eliade a împămîntenit câteva noțiuni subtile, neatinse în acea vreme: afabil, adorabil, absurd, actual, abuziv, abject
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ministrului, pe cât împotriva Alianței israelite.70 În răspunsul său ministrul spune: Vă asigur că nu a făcut jidanilor din România nimeni mai mult rău decât Alianța israelită; și în câtă vreme se vor adresa la streini, ei vor fi un popol care - cum a zis d. Codrescu - se ține la pândă ca să ne lovească în momentul cel mai greu“.71 Și mai departe: „Când am intrat în minister, peste trei zile m-am trezit cu o persoană care a cerut audiență
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apoi cu tapițeria, până în 1885 când, bolnav de nervi, s-a sinucis aruncându-se în Dâmbovița. Cartea de igienă a publicat-o în 1873, înainte de a părăsi teatrul, și nu era o lucrare originală, ci o prelucrare (Hippolyte Meunier, Doctorul popolului sau Convorbiri familiare asupra hygienei, traducțiune liberă de Constantin Dimitriadi, cu o prefață de dr. Romniceanu, două ediții în 1873). Calendarul pentru toți era calendarul la modă, aproape singurul calendar pe piață. De aceea era în toate mâinile. Era proprietatea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a jelbilor”, la Postelnicie (Secretariatul Statului), apoi serdar și, în 1846, paharnic. În tipografia lui C. A. Rosetti și E. Winterhalder îi apare în 1847 volumul Suvenire și impresii, epistole și fabule. În 1848, era printre redactorii gazetei revoluționarilor munteni, „Popolul suveran”. Trezind suspiciuni, este scos din postul pe care îl ocupa la Secretariatul Statului. În 1850, Barbu D. Știrbei, fratele lui Gheorghe Bibescu, îl numește director la Arhivele Statului. Între 1852 și 1857, lucrează în Comisia Documentală. E înălțat la
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
faptul că instituția religioasă a dezvoltat un model de conservare a independenței adaptat microcomunităților monahale, și că e dispusă să garanteze "libertatea", chiar și unui individ, în cadrul unei largi rețele: "a uni individ cu individ, și cetate cu cetate, și popol cu popol, și nație cu nație, după spiritul federativ al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
instituția religioasă a dezvoltat un model de conservare a independenței adaptat microcomunităților monahale, și că e dispusă să garanteze "libertatea", chiar și unui individ, în cadrul unei largi rețele: "a uni individ cu individ, și cetate cu cetate, și popol cu popol, și nație cu nație, după spiritul federativ al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
recită cu onoare numele Boierilor ce au recunoscut și întărit datinele vechi, celor ce au suscris acest pact ca reprezentanți ai Națiunii și în adevăr ai Proprietății - Pe când Geniul recită numele, pe vela Timpului apar acele nume radioase de lumină: Popolul la fiecare trei nume aclamă să trăiască România!): Radul Golescul Grigorie Brâncoveanul Constantin Crețulescul Grigorie Ghica Barbu Văcărescul Dumitrașcu Racoviță Istrate Crețulescul Constantin Bălăceanul Mihalache Manu Grigorie Filipescul Grigorie Băleanul George Slătineanul Constantin Caliarhu Constantin Dudescul Dumitrache Racoviță George Filipescul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limbă la 1840. Și tot din același motiv în discursul lui Heliade Rădulescu figura legii avea să fie o prezență constantă, ca justificare ultimă a acțiunii profetice a poetului. La apus toate progresele s-au făcut în contra legii, revoltându-se popolii în contra papismului. În ecclesia răsăritului toate progresele și liberările s-au operat în numele legii. "Jos cu legea!" la apus, "sus cu legea!" la noi daca voim progres și libertate 76. Sau: Franța la 93 s-a sculat ca să distrugă legea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și liberările s-au operat în numele legii. "Jos cu legea!" la apus, "sus cu legea!" la noi daca voim progres și libertate 76. Sau: Franța la 93 s-a sculat ca să distrugă legea, fiind împilătoare, și să imite apoi niște popoli ca ai noștri... Franța avea dreptate în binele popolului de a fi destructoare; România, în binele popolului, avea dreptate de a fi conservatoare 77. Ceea ce trebuie remarcat e faptul că genialitatea e astfel condiționată din exterior. Individualitatea excepțională nu presupune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
legea!" la apus, "sus cu legea!" la noi daca voim progres și libertate 76. Sau: Franța la 93 s-a sculat ca să distrugă legea, fiind împilătoare, și să imite apoi niște popoli ca ai noștri... Franța avea dreptate în binele popolului de a fi destructoare; România, în binele popolului, avea dreptate de a fi conservatoare 77. Ceea ce trebuie remarcat e faptul că genialitatea e astfel condiționată din exterior. Individualitatea excepțională nu presupune un joc al facultăților interioare, ci raportul cu o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
daca voim progres și libertate 76. Sau: Franța la 93 s-a sculat ca să distrugă legea, fiind împilătoare, și să imite apoi niște popoli ca ai noștri... Franța avea dreptate în binele popolului de a fi destructoare; România, în binele popolului, avea dreptate de a fi conservatoare 77. Ceea ce trebuie remarcat e faptul că genialitatea e astfel condiționată din exterior. Individualitatea excepțională nu presupune un joc al facultăților interioare, ci raportul cu o realitate obiectivă și cu cunoașterea ei profundă. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
proprii "justificate": Era cineva capul unei armate întrege la o expediție, un campodux ce comandă atâtor regi, ce veniră spre a împresura Troia? Homer îl numește Agamemnon, de la agin (duc) și aga, duce și memnon (înțelept, legiuitor, sapient, conducător de popoli). Agamemnon însemnează capul capilor, ducele ducilor etc. Aci se vede o definiție mai mult decât un nume vag. Cine voiește să mai știe cum s-a chemat mai înainte acest martiriu eroic, de această victorie ce i-a consacrat numele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inspirația prin care artiștii creează acele monumente, taina acelei călduri a inimii care i-au făcut creatori. Astfel dar ceea ce doresc a căuta în poeziile D. Alecsandri este izvorul d-unde, bând, autorul Doinelor deveni poet și creator... astfel precum popolul atenian întreba pe poeții săi, când voia a ști d-au păstrat instinctele puternicei și grațioasei sale naturi, de mai cred și cât mai cred încă în zei, în eroi, în patrie, în virtute, în puterea Greciei și în maiestatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la temperaturi diferite, folosind combustibili proprii, degajând, în consecință, energii specifice. Irlanda - ca o hidden hand, care instituie și sporește; țara cu cea mai vertiginoasă emergență economică; patria multora dintre componentele PC și a softurilor din întreaga lume. Sardinia - due popoli (turiști și băștinași), încremenită parcă în vreme și vremuri, cu un ochi privind spre Civitavecchia, cu un altul spre Cagliari. Pe de o parte, emfaza tehnologică a Irlandei, ce a culminat cu scoaterea la mezat a specificului național, puțini irlandezi
Doua insule by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12567_a_13892]
-
di Lucio Fariano Lucio Fariano Via Marino 8 I-12044 Centallo (CN) 3. Troticoltura Marco Borroni Marco Borroni Loc Gerb Via Piave 39 Veldieri (CN) I-12044 Centallo (CN) Cod. 233CN800 6.A.10. REGIUNE: ABRUZZES 1. Impianti ittiogenici di POPOLI (PE) Nouva Azzurro Spa Loc S. Callisto Viale del Lavoro 45 S. Martino BA (VR) 6.A.11. REGIUNE: EMILIO-ROMAGNA 1. Troticoltura Altă Val Secchia srl (RE) Nicoletta Bestini Via Porali 1/A - Collagna (RE) Via Porali 1/A Cod
32005D0107-ro () [Corola-website/Law/293601_a_294930]
-
și străinătate, multe dintre ele publicate în volume colective ("Une culture pour l'Europe de demain", "Îl nuovo Areopago", "Mission", "Quelle sécurité en Europe à l'aube du XXIème siècle?", "Europe: leș chemins de la démocratie", "Politique Internaționale", "Amicizia fra i popoli"). Articole biografice Interviuri Interviuri despre Revoluție
Doina Cornea () [Corola-website/Science/299207_a_300536]