377 matches
-
a primit plată 500 de lei și cimitirul bisericii. Am mai găsit procesul-verbal și cererea sub numărul de înregistrare 12 din 5 iulie 1929, din care reiese că preotul Coman Andrei solicită un împrumut de 12000 de lei de la Banca Poporală Dragoș pentru cumpărarea unui cimitir (posibil să fie vorba de cimitirul de la Dragoș), unde, pe vremea acestui preot, construcția bisericii se continua. In anul 1947, la 30 iunie, parohia avea 1853 de credincioși greco- catolici, din care 912 bărbați și
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
a avut și preocupări de folclorist. Culege balade populare cu subiect istoric (între care cunoscutele Iovan Iorgovan și șarpele, Salabeg împăratul, Mihai Viteazul și Boierul Dobricean), pe care At. M. Marienescu le-a folosit în colecția sa din 1867, Poezia poporală. Balade culese și corese. SCRIERI: Istorioară bisericească politico-națiunale a românilor de preste tot, mai ales a celor ortodocși-orientali din Austria, Sibiu, 1865. Traduceri: Cele șapte virtuți sau Fapte bune de căpetenie, Brașov, 1847. Repere bibliografice: I. D. Suciu, Nicolae Tincu Velia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
19 octombrie 1916. Deși nu este menționat pe copertă, redactor e Ioan Slavici, care va acorda o atenție sporită chestiunilor politice de peste munți și va aduce în coloanele M. un mare contingent de colaboratori ardeleni, care vin în continuarea realismului poporal tribunist. În primul număr al ziarului I. Slavici arată că publicația va fi un „organ popular și național” (Cuvântul nostru). Dimitrie Anghel și St. O. Iosif, sub pseudonimul A. Mirea, dețin o rubrică permanentă, printre colaboratori mai putând fi întâlniți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288157_a_289486]
-
din drame naționale. Dacă cineva se simte anume dispus să trateze materie tragice ori comice din poporul țăran i recomandăm de model pentru cea Întâi sublima dramă a lui Frederic Hebbel: "Maria Magdalena", pentru cea de a doua, comediele cele poporale ale poetului danez Holberg. Nu să le imiteze, nu să le traducă, ci numai să le aibă de măsurariu pentru ce va scrie în acest gen. Sunt bineveniți autorii aceia cari, chiar cu talent mai neînsemnat, [î]și dau o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
votează legea împroprietăririi. Atunci s-ar fi făcut într-adevăr vuiet mult, dar se spărgea de stânca maiestății. S-ar fi plătit pământul în 90 de ani și nu în 15, dar nu rămâneau atâtea neplătite ca astăzi. Din școalele poporale ar fi ieșit oameni știutori de carte care rămâneau ce erau și nu se făceau subperceptori de perceptori, căci intrarea între administratori ar fi fost grea într-un corp stabil, care nu se răstoarnă la fiecare schimbare de ministeriu în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
frica" și n-a putut-o afla. Un {EminescuOpIX 214} asemenea tip de muntean trebuia să facă o impresie mare asupra unor popoare ca cele slavice de Sud, la care hrana sufletească consistă, afară de poezia "bisericească, aproape numai în cântecele poporale. Nu trebuie să uităm că Nikita însuși este un cântăreț însemnat al faptelor străbune, el unește lira cu spada, e simplu în obiceiuri, vorbește și se poartă ca fiecare din poporul său și joacă rolul lui Ahil în acea adunare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se mai fi ocupat cineva de ei, deși studiarea lor ar fi desigur interesantă prin întrebările la care ar da naștere. Încă în anul 1874 un preot din Rojnovul morav, d. Fr. I. Kozeluk, a publicat o colecție de cântece poporale ale acestor români sub titlul de "Kytice z narod, pisni morav. Valachuv " (ediția librăriei Fr. A. Urbanek în Praga). Aceste cântece, pe care un ziar cehesc le numește "pline de jale", au fost transcrise în note pentru două voci de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scoși prin jidani dintre viriliști. Și așa: fie românii în municipiu în majoritate cât de precumpănitoare, în reprezentanța lui, după lege, ei rămân într-o minoritate ce dispare. Fiindcă școlile confesionale totodată sunt și naționale, statul, prin legea despre instrucțiunea poporală, cu încetul le desființează și le înlocuiește cu cele comunale, cari în esență sunt maghiare. Un stat atât de sărac și poliglot ca al nostru, unde esistența naționalităților este garantată prin lege, și fiind naționalitatea garantată, de sine ar urma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Treb. Laurian: "Atlante geografic, după Bonnefont" etc., adoptat pentru școalele române din ordinea M. S. Carol I, domnul românilor. Paris și București, 1868. Silviu Selagian: "Manual de geografie pentru tinerimea romînă". Viena, 1871. Ioan M. Moldovanu: "Istoria patriei pentru școalele poporale române din Ardeal". Blaj, cu aprobarea comisiunei școlare arhidiecezane. I. V. Russu, " Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățători și școalele populare romîne". Sibiu, 1865. Meletie Dreghici; "Istoria Ungariei în compediu". Timișoara, 1874. Dimitrie Vîrna, "Geografia țărilor de sub coroana Ungariei" etc.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ungariei în compediu". Timișoara, 1874. Dimitrie Vîrna, "Geografia țărilor de sub coroana Ungariei" etc. Sibiu, 1875. Visarion Roman; "Carte de lectură românească pentru școalele romîne". Sibiu, 1873. Ștefan Pop: "Legendar și eserciție de limbă pentru clasa a II-a a școalelor poporale". Blasiu, 1872. Ioan Tuducescu: "Istoria românilor. Manual didactic pentru școalele poporale romîne". Arad, la Ștefan Gyulai, 1876. Preste tot au fost oprite a se întrebuința treizeci și opt de cărți, scrise în deosebitele limbi ale poliglotei Ungarii, și anume cărți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ungariei" etc. Sibiu, 1875. Visarion Roman; "Carte de lectură românească pentru școalele romîne". Sibiu, 1873. Ștefan Pop: "Legendar și eserciție de limbă pentru clasa a II-a a școalelor poporale". Blasiu, 1872. Ioan Tuducescu: "Istoria românilor. Manual didactic pentru școalele poporale romîne". Arad, la Ștefan Gyulai, 1876. Preste tot au fost oprite a se întrebuința treizeci și opt de cărți, scrise în deosebitele limbi ale poliglotei Ungarii, și anume cărți germane, române, sârbești, slovace și croate. Între cărțile românești vedem figurând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nimărui în minte de-a le contesta. 3) Poezii urâte (Dongescu *, Bota, Grădișteanu, Macedonski, Costiescu, Adrian ș. a) nu devin frumoase prin aceea că-s naționale. Avem atâtea modele nobile în poeții mai vechi și mai ales în neîntrecuta poezie poporală, încît suficiența cu care sunt privite asemenea anomalii literare te împle de o spaimă lesne de justificat 4) În fine fapta rea ori greșită nu devine bună prin aceea că a fost comisă de un naționalist sau în numele națiunii, ci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ci este și rămâne. Limba noastră, cum ea esistă obiectiv, toată lumea o va recunoaște de frumoasă și dulce (V. Scherr, Allg[emeine] Litteraturgeschichte). Dreptul, întrucît e scris la noi în consonanță cu adevăruri recunoscute, este valabil pentru toată lumea, poezia noastră poporală și artistică întrucît e frumoasă e frumoasă pentru toată lumea, în fine binele obiectiv din noi ni-l recunoaște asemenea oricare om de bună - credință Cumcă din acest principiu fundamental s-au tras apoi cu intențiune concluziuni false nu trebuie s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
votează legea împroprietăririi. Atunci s-ar fi făcut într-adevăr vuiet mult, dar se spărgea de stânca maiestății. S-ar fi plătit pământul în 90 de ani și nu în 15, dar nu rămâneau atâtea neplătite ca astăzi. Din școalele poporale ar fi ieșit oameni știutori de carte care rămâneau ce erau și nu se făceau subperceptori de perceptori, căci intrarea între administratori ar fi fost grea într-un corp stabil, care nu se răstorna la orice schimbare de ministeriu... În
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sibiu: Tipografia Arhidiecezana, 1869 [2]. CIPARIU, TIMOTEI, Gramatica limbei române. Partea I. Analitica, Cu spesele Societății Academice Române, București, 1869, (pe copeta exterioră 1870), Partea II. Sintetica, București, 1877. 1870 [1]. MIHELȚIANU, N.I., Gramatica română pentru clasa a III-a poporală și normală, edițiunea a II-a , în Tipografia arhidiceziană, Sabiiu, 1870. 1872 [1]. CORDESCU, D.R., Abecedar foneticu - ed. a 2-a. -București : Socec &Comp., 1872. 1874 [1]. PONTBRIANT RAOUL de, Noua gramatică rumânească pentru școalele ambelor sexe, urmată de un
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
liceul Mateiu Basarab, Bucuresci, Ed. Librăriei Socec și comp, 7, Calea Victoriei, 1886. 1887 [1]. MÎNDREANU, VASILE, Conducător la gramatica română în școlile primare urbane și rurale aplicate la bucăți de citire, București, 1887. 1889 [1]. PIPOȘ, Dr. PETRU, Metodica școalei poporale, II, Partea specială, Arad, 1889. [2]. TIKTIN, H., Manual de ortografia romînă, Iași 1889. 1891 [1]. TIKTIN, H., Gramatica romînă, I. Etimologia, II. Sintaxa, Iași, 1891. 1893 [1]. TIKTIN, H., Gramatica română. Partea I-II a. Etimologia. Sintaxa, Iași, editura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1893 [1]. TIKTIN, H., Gramatica română. Partea I-II a. Etimologia. Sintaxa, Iași, editura Librăriei Frații Șaguna, 1893. 1894 [1]. IONESCU, MIHAIL I., Conducător teoretic și practic pentru institutor și învățător, Focșani, 1894. 1895 [1] PIPOȘ, Dr. PETRU, Metodica școalei poporale pentru institutele pedagogice, ed. a doua amplificată, Arad, 1895. [2] SUCHIANU, I., Gramatica limbii românești cu bucăți din autorii româno moderni (ca exerciții de lectură, recitațiuni și analisă etimologică) pentru usul clasei I secundare de... București, Tipografia curții regale, „F.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Câteva contribuții pentru cunoașterea activității instructiv-educative în cadrul predării limbii române la școala populară din Bihor în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, Lucrșt Oradea, [3], seria B, 1969, 423-433. [15] DRAGOȘ, EUGENIA, Problemele predării limbii române în școlile poporale din Transilvania, la 1877, CLL, [2], 1969, 155-166. [16] FLOREA, MELANIA; IONESCU, ADRIANA, Funcțiunea și valorile semantice ale prepoziției în sintagma GN1 - P - GN2. Aspecte ale predării la străini, AUBLLR, 18, nr. 1, 1969, 53-70. [17] Folosirea practică a mijloacelor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
arhivistic la biblioteca acestei instituții. Stăpânit de sentimentul datoriei față de lumea din care provenea, T. a început prin a publica lucrări pe care le considera utile oamenilor de la sate, precum A fost odată... (1911), o culegere de „povești și cântece poporale”, și Frunză verde... (1914), „cântece poporale din Bucovina”, dar și broșuri cu traduceri religioase. Moralizator se vrea și primul său volum de proză scurtă, Chipuri, apărut în 1912. Subiectele au în atenție destine nefericite, dar narațiunile sunt prea modeste ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
de sentimentul datoriei față de lumea din care provenea, T. a început prin a publica lucrări pe care le considera utile oamenilor de la sate, precum A fost odată... (1911), o culegere de „povești și cântece poporale”, și Frunză verde... (1914), „cântece poporale din Bucovina”, dar și broșuri cu traduceri religioase. Moralizator se vrea și primul său volum de proză scurtă, Chipuri, apărut în 1912. Subiectele au în atenție destine nefericite, dar narațiunile sunt prea modeste ca expresie literară. Convins de rostul moralei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
Doina Rizea, pref. Nicolae C. Georgescu, București, 2002. Ediții: A fost odată..., Cluj, 1911; Frunză verde..., Solca, 1914; Studii și documente literare, vol. I, București, 1931 (în colaborare cu Gh. Cardaș), vol. II-XIII, București, 1932-1946; Frunză verde. Cântece și basme poporale din Bucovina, îngr. și introd. Ion Filipciuc, Câmpulung Moldovenesc, 2003. Traduceri: Friedrich Hebbel, Maria Magdalena, Cluj, 1909; Platon, Apologia lui Socrates, Cluj, 1910; Matthias Friedwagner, Mihail Sadoveanu, Cluj, 1913; Franz Grillparzer, Străbuna, Solca, 1914; Ludwig Anzengruber, Porunca a patra, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
opera de răspândire a culturii în masele poporului - intelectuali și muncitori - prin acțiuni de popularizare a științei. Fie făcând cursurile lor accesibile unui public mai larg, fie colaborând cu Asociația Astra, ținând conferințe în orașe și sate, fie publicând „broșuri poporale și de cercetări”, fie înființând biblioteci (Ghibu, 1929). Mai târziu, în 1923, profesorii clujeni au organizat, ca o completare a activității lor didactice, o Universitate populară 2, care a fost apoi înlocuită cu o operă sistematică, având proporții nemaiîntâlnite până
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru înnoirea literaturii și a modului de receptare a operei literare sau difuzând opinii și informații despre evenimentele culturale curente, despre cărți și reviste. O acțiune complementară a fost și aceea de îngrijire a colecției „Biblioteca românească” a Editurii Librăria Poporală din Turda, în cadrul căreia a alcătuit broșura de popularizare Avram Iancu (1924). Fără a fi un intelectual de anvergură sau un teoretician apt să introducă o direcție în artă, a avut acele calități umane pentru a polariza principalele energii ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
din Suceava până la 1903 (în colaborare cu Ștefan Pavelescu), Suceava, 1939; Maioresciene, Cernăuți, 1940; Prima traducere germană a „Luceafărului”, Cernăuți, 1940; Vasile Bumbac (1837-1918). Pagină din istoria literaturii bucovinene, Cernăuți, 1940; Semicentenarul „Deșteptării” lui Constantin Morariu, Cernăuți, 1943. Culegeri: Poezii poporale de pe câmpul de luptă, Suceava, 1916 (în colabore cu Simion Ivanovici). Repere bibliografice: Petru Iroaie, [Victor Morariu], FF, 1935, 5-6; Virgil Tempeanu, Istoria literaturii germane, București, 1948, 460-461; Bucur, Istoriografia, 293; Știința în Bucovina, II, Suceava, 1983, 192-195; Mircea Grigoriță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288242_a_289571]
-
Horia Petra-Petrescu, Nicolae Albu ș.a. Al. Ceușianu este și autorul unei piese radiofonice într-un act, Petiția. Mai apar articole și cronici locale semnate de Oct. Zeno Vancea (Noua muzică românească), Emil Dandea (Administrație și cultură), Horia Petra-Petrescu (Tehnica pieselor poporale). J. și s. are și rubrici constante: „Cronica literară” (colaborează N. Comșa, N. Albu, Alex. Șara, V. Balcys, Iosif Maniu), „Cronica revistelor” și „Abecedar pentru tinerii scriitori ardeleni”, ultima susținută de Vasile Netea. Alți colaboratori: Pavel Nedelcu, George Popa, Iustin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]