330 matches
-
redactarea imensului material etnofolcloric adunat de-a lungul a peste două decenii. Ies acum de sub tipar Ornitologia poporană română (I-II, 1883; Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire poporane române (1893) și Poezii poporale despre Avram Iancu (1900), ilustrative pentru sfera largă a preocupărilor sale. Reușite remarcabile înregistrează M. mai ales în
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
poporană română (I-II, 1883; Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire poporane române (1893) și Poezii poporale despre Avram Iancu (1900), ilustrative pentru sfera largă a preocupărilor sale. Reușite remarcabile înregistrează M. mai ales în domeniul etnografiei. El are meritul de a fi studiat fenomenul etnografic într-o firească interdependență cu folclorul
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în 1881, „singurul etnograf român [...], dar un etnograf în adevăratul sens al cuvântului. IORDAN DATCU SCRIERI: Chromatica poporului român, București, 1882; Ornitologia poporană română, I-II, Cernăuți, 1883; Tolpa și Ștefan Vodă, Brașov, 1886; Biserica din Părhăuți în Bucovina, București, 1887; Bărnușca. Istorie populară, Brașov, 1887; Nunta la români, București, 1890; Nașterea la români, București, 1892; Înmormântarea la români, București, 1892; Păsările noastre
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii poporale
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii poporale despre Avram Iancu, Suceava, 1900; Hore și chiuituri din Bucovina, București
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii poporale despre Avram Iancu, Suceava, 1900; Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1911; Legendele ciocârliei, București, 1923
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
studiate analitic, spre a servi la definirea diacronică a structurii lexico-gramaticale a limbii. Dacă în primul tom (Limba română vorbită între 1550-1600) publică și comentează mai ales texte neliterare (zapise oficiale și acte private), în cel de-al doilea, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporană cea nescrisă, sunt editate sistematic, pentru prima oară la noi, mai multe cărți populare. Într-o cercetare comparativă care își păstrează și astăzi interesul, sunt avute în vedere prototipuri, se stabilesc filiații
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
a structurii lexico-gramaticale a limbii. Dacă în primul tom (Limba română vorbită între 1550-1600) publică și comentează mai ales texte neliterare (zapise oficiale și acte private), în cel de-al doilea, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporană cea nescrisă, sunt editate sistematic, pentru prima oară la noi, mai multe cărți populare. Într-o cercetare comparativă care își păstrează și astăzi interesul, sunt avute în vedere prototipuri, se stabilesc filiații, variante, paralelisme, este marcată înrâurirea cărților populare asupra
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
lingvistic, fără să fie ignorată analiza din perspectivă literară. Ca de obicei, mobilizându-și competențele multidisciplinare, H. dă cercetării propriu-zise deschidere teoretică. După el, cercetarea literaturii populare, parte a etnopsihologiei, intră ca o componentă care ar putea fi numită „filologie poporană” în filologia comparată. Folclorul (pare-se că H. este printre primii care folosesc termenul la noi) este definit ca totalitate a culturii populare, ceea ce determină și delimitarea disciplinei care îl studiază în relație cu etnografia. În felul acesta, este depășită
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
eroare în recenzia: Câteva precizări pe marginea articolului „Un manuscris inedit și o controversă istorică“ de Sergiu Selian, p. 579-583. • B. P. Hasdeu, Istoria toleranței religioase în România, București, 1868, p. 38. • Idem, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, vol. II, ediție îngrijită și studiu introductiv de Grigore Brâncuș, București, Editura Minerva, 1974, p. 393-394. • Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, traducere după originalul latin de Gh. Guțu, București, Editura Academiei, 1973, p. 297. unor privilegii acordate Episcopiei armene
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Crupenski și cea condusă de Purișchevici, se desprinde procesul de rusificare a unei părți din straturile suprapuse ale societății: „De la boierii noștri (de o anumită orientare politică - n.ns.) nu putem aștepta decât ostilitate față cu democratismul adânc al maselor poporane; sunt prea deprinși cu binele rusesc, cu privilegiile lor; se află în plină degenerare etc.“27. Se aduce drept dovadă situația din domeniul învățământului, când încercările de a înființa • Ibidem, p. 314-315; vezi și Ilie Seftiuc, Iulian Cârțână, România și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și administrative, și Din vatra unui sătean cuminte (1911), proză de oarecare abilitate epică, pledoarie nedisimulată în favoarea culturalizării satelor. D.-D. tinde să elaboreze și comentarii mai ambițioase, după cum o dovedește un prim volum din Considerațiuni critice asupra poeziei noastre poporane, intitulat Doine (1903). Într-un proiect, erau anunțate alte patru volume, despre doinele „voinicești-haiducești”, „de străinătate”, despe balade, cântece haiducești și strigături. Autorul delimitează „folklorele” de „știința folklorelui”, analizează comparativ diferite colecții (V. Alecsandri, G. Dem. Teodorescu, Gr. Tocilescu) și
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
luncă, București, 1896; Freamăt, pref. Alexandru I. Hodoș, București, 1898; Jianu (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1900; Peneș Curcanul (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1901; Avem cu ce să ne mândrim, București, 1903; Considerațiuni critice asupra poesiei noastre poporane, vol. I: Doine, București, 1903; Două drame țărănești (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1903; Închinare praznicului adormirii de patru veacuri a lui Ștefan-Vodă-Cel-Mare și Sfânt, București, 1904; Prolog în 16 cântări la „Povestea neamului de la Traian la Carol I.
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
Suvenire contimpurane, pref. edit., București, 1915; I. Heliade-Rădulescu, Echilibrul între antiteze, I-II, pref. edit., București, 1916; Anton Pann, Din „Povestea vorbii”, Iași, 1918; Al. Hâjdeu, Vechea slavă a Moldovei, București, 1919; B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, București, 1919, Cărțile poporane, pref. edit., București, 1936; Petre Ispirescu, Mihai Viteazul, București, 1924; Ioan Barac, Arghir și Elena, București, 1925; Grigore Alexandrescu, Fabule, pref. edit., București, 1933, Meditații, epistole, satire, București, 1943; Vasile Cârlova, Poezii, pref. edit., București, 1936; G. I. Ionnescu-Gion, Cum
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
vede satul ca unic păstrător al adevăratelor valori spirituale și sociale, în absolută contradicție cu orașul, considerat un loc al pierzaniei. În general, clișeul contrastului sat-oraș este o constantă în prozele ei: la sate trăiesc boieri bătrâni, care își ajută „poporenii”, spre deosebire de tinerii orășeni din înalta societate, superficiali, fără orizont spiritual, robiți plăcerilor ușoare. Piesa de teatru Hazail (1931) înfățișează patimile și răstignirea Mântuitorului, ilustrând forța credinței. SCRIERI: Dreptul vieței, București, 1908; Pe urma dragostei, București, 1910; Marcu Ulpiu Traian Stănoiu
LECCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
la Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu și George Coșbuc. Într-o prelucrare modernă, în care capătă valori simbolice noi, ea se regăsește în operele lui Gala Galaction, Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Mihail Sadoveanu ș.a. Surse: S. Fl. Marian, Ornitologia poporană română, I-II, Cernăuți, 1883; S. Fl. Marian, Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; I. Pop-Reteganul, Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1899]; Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Mănăstirea Neamț, 1903; Elena Niculiță-Voronca, Datinile
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
prelucrare modernă, în care capătă valori simbolice noi, ea se regăsește în operele lui Gala Galaction, Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Mihail Sadoveanu ș.a. Surse: S. Fl. Marian, Ornitologia poporană română, I-II, Cernăuți, 1883; S. Fl. Marian, Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; I. Pop-Reteganul, Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1899]; Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Mănăstirea Neamț, 1903; Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Cernăuți, 1903; S. Fl. Marian, Insectele
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
Totul este limpede, totul este simplu, totul este nud în aceste povestiri și totuși totul este grav și adânc, totul are accentul serios al destinului și freamătul eternei neliniști umane”, povestirile constituind „o epopee modernă în chip de povestire orală poporană”. Iar Octav Șuluțiu, în „Vremea” din 1931, afirma că „Panait Istrati nu poate fi revendicat nici de spiritul francez, nici de spiritul românesc”, categorisindu-l drept „oriental”. De multe ori, autorul Chirei Chiralina a fost privit ca o curiozitate, ca
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Lahovari, Radu Ionescu. Pios față de înaintași, Odobescu publică Istoria românilor supt Mihai-Vodă Viteazul de N. Bălcescu, rămasă între manuscrise în timpul vieții istoricului, precum și unele scrieri ale lui Alecu Russo. Tot Odobescu semnează studiul monografic Poeții Văcărești și exegeza comparatistă Cânticele poporane ale Europei răsăritene, mai cu seamă în raport cu țara, istoria și datinile românilor. Definindu-și identitatea în primul rând prin genul acesta de preocupări, revista nu a polarizat un cerc de poeți și de prozatori cu o colaborare permanentă. Vasile Alecsandri
REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile bihorene, București, 1939; Bihorul în cântecele sale poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
În 1889 s-a tipărit articolul Despre adunarea poeziilor populare al lui Petre Dulfu, iar un an mai târziu, un Apel literar scris de S. Fl. Marian în scopul stimulării culegătorilor de literatură populară. G. Popa susține ideea înființării bibliotecilor „poporane”, prin care să se pună la dispoziția țăranilor cărțile cele mai bune sub aspect național, educativ și artistic. Contribuții de filologie și istorie, precum și recenzii la volumele unor scriitori din Banat semnează Iosif Tempea, Elie Trăilă, Gr. Silași, Simion Mangiuca
LUMINATORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287915_a_289244]
-
Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873, 151-160; T. T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880, 165-173; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 14-16; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 410-415; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 51-53; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 13-17; Al. Țiplea, Poezii populare din Maramureș, București, 1906, 4-6; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, II, Sibiu, 1906, 9-16; Gh. Tulbure, Cântece din lumea
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
a „poeților clasici” și a „filosofilor epicurieni și stoici”, pe când S. alege cuvintele după alte repere culturale, venind cu o formație diferită: autorul român raportează limbajul la un umanism „oriental și bizantin, extras și purificat din vechile cărți ale tradiției poporane și din întinsa literatură teologică a ortodoxiei”. E o inițiativă în care prozatorul deține întâietatea în scrisul românesc. Sadoveanu este poate cel mai puternic poet al naturii pe care l-a avut literatura noastră. Senzația vizuală fiind la baza temperamentului
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991; Ioan Petru Culianu, Călătorii în lumea de dincolo, Editura Nemira, București, 1990; Georges Minois, Istoria Infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998. 513. Vezi Codex Sturdzanus, în Cuvente den bătrâni, tomul II: Cărțile poporane ale românilor, de B. Petriceicu Hasdeu, ediție de G. Mihăilă, Editura didactică și pedagogică, București, 1984, pp. 250 și urm; Codex Sturdzanus, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de text și indice de cuvinte de Gheorghe Chivu, Editura Academiei Române, București, 1993
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
părțile”, relevând că asociația „este și va fi un scut de care să se lovească novatorii și corupătorii naționalității române”. Creația populară fiind o importantă expresie a românismului, N.V. Scurtescu pledează pentru culegerea ei: „Nu este de folos ca literatura poporană să fie culeasă? Este cel mai mare folos pentru două argumente: întâi, că poporul a conservat-o instinctiv [...] și al doilea, că românismul, care este în colibe, trebuie dus și în palate, de unde este de secoli alungat”. Totodată, vorbitorul critică
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]