333 matches
-
procesului de „naționalizare a culturii [...], a literaturii și limbii române”, proces apărut la începuturile culturii noastre moderne și concretizat în activitatea marilor creatori din veacul al XIX-lea, este reluarea cu alte mijloace și într-o nouă perspectivă a „curentului poporan”, ostil cosmopolitismului și urmărind edificarea unei literaturi originale, inspirată din folclor, istorie, realități sociale și psihologice autohtone și prin valorificarea posibilităților expresive ale limbii române. O asemenea cale - se spune - au urmat majoritatea marilor culturi ale lumii, în aspirația lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
urmat majoritatea marilor culturi ale lumii, în aspirația lor spre modernizare și consolidare a valorilor naționale, iar în această privință pot fi considerate modele scrierile lui Hugo, Lessing, Herder, Pușkin, Gogol, Gerhart Hauptmann, Lev Tolstoi, Ibsen ș.a. În cadrul acestei orientări „poporane”, simpatia pentru țăran este identificată, în ultimă instanță, cu simpatia și devotamentul față de interesele poporului român. Un îndemn la profunzime și obiectivitate, mărturie a înțelegerii unei realități specifice, oferă Alecsandri, Russo, Eminescu, Caragiale, Slavici, Coșbuc, Goga, Agârbiceanu ș.a., dintre străini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
nu i s-a părut de ajuns s-o stăpânească așa după cum se întrebuințează în vorbirea de toate zilele, nu, ci dorința lui cea mai fierbinte era chiar de la început să pătrundă cât se poate de adânc în cunoștința graiului poporan și a roadelor minții agere și înțelepte a poporului, aflându-se astfel în deplină concordanță cu acest învățat corp. Îl văd parcă pe Măria sa cu câtă bucurie va primi vestea despre alegerea sa și mulțumesc încă o dată în numele nostru al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica de vuia satul de vatale în toate părților, cu biserică frumoasă, cu preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor. Știați că din Tansa au plecat spre toate colțurile țării cei mai mulți învățători din România? (peste 100). Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
printr-un festin vesperal și impune tăcere nu prin caracterul inedit al studiului desfășurat În lectura autoarei, ci prin tonul imperativ. Invitații, aleși pe sprânceană, se supun resemnați supliciului de durată, pentru că studiul despre Femeia În istoria și În poezia poporană a românilor, În prezent și-n viitor... e gândit ca prelegere publică În reprize: „Acest studiu va constitui subiectul a trei conferințe ce se vor Ținea de către autoare la Ateneul Român.”. Soțul Graziellei e comentator lucid și Înțelept, amuzat de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
află în straturi groase în munți de formația primitivă de la Broșteni și anume pe muntele Ferul, în o învederată întindere foarte însămnată. Cum că acest bun mineral s-au întrebuințat asemene în învechime pentru producerea ferului se dovedește prin tradițiile poporene, prin părăsitele gropi vechi de pe muntele numit Ferul, prin locurile fabricei vechi și a<le> zgurei, ce se văd în apropietul sat Catergași și din împregiurare cum că, de vreo câțiva ani, s-au dezgropat un ciocan și un ilău
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe care le prelucrează ("culese, corectate și parfumate de pana născocitoare și ingenioasă a poetului Alecsandri"), cât și la stilul pieselor folclorice care contaminează creația proprie a lui Vasile Alecsandri: "Dacă talentul dlui V. Alecsandri a dat zbor acestor cântece poporane, ele încă au revărsat parfumul lor pe talentul poetului nostru. Făcând un grațios buchet de roze, rozele au lăsat parfumul lor pe mânele sale"110. În treacăt, să remarcăm suplețea acestei imagini în utilizarea lui Bolintineanu: "parfumul" evocă simultan ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Un asemenea manual, celebru pentru că la realizarea lui a contribuit și Ion Creangă, conținea o secțiune de "Istorioare morale, fabule, poezii și proverbe"113. O altă carte de citire din 1863, subintitulată Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, avea o secțiune de "Nărăciuni și asămănări morale"114. Rolul lor era să construiască în mintea elevului mici reprezentări ficționale care să îl ajute să înțeleagă realitatea în care trăia 115. Ursul și lupul, Copilele și cucoșul, Mere putrede și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1845), în Critica literară, p. 474. 94 Bolliac, "Răspuns la articolul "Poezie"", p. 40. 95 Ibidem, p. 37. 96 Ibidem, p. 39. 97 Cezar Bolliac, "Poezia" (1846), în Scrieri, II, p. 69. 98 Ibidem, p. 64. 99 Alexandru Odobescu, "Cânticele poporane în raport cu țara, istoria și datinele românilor" (1861), în Opere, II, Scrieri din anii 1861-1870, ediție îngrijită de Marta Anineanu, Editura Academiei Române, București, pp. 6-7. 100 Alexandru Odobescu, "Câteva ceasuri la Snagov" (1862), în Opere, II, p. 235. 101 Alexandru Odobescu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
români" (1868), în Cercetări literare, ediție îngrijită de Georgeta Antonescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 44). 104 Cum e de pildă cartea lui V.A. Urechia, Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii, Iași, 1854. 105 D. Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", în Opere, X, Publicistică, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1988, p. 160. 106 Ibidem, p. 161. 107 Ibidem. 108 Ibidem, p. 169. 109 Ibidem, p. 160. În epocă, era o figură folosită frecvent pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatură ce nu crește din propriul său pământ, ce nu are, ca să mă servesc d-o figură, verdeața, mirosul, sucul și sapoarea sau buchetul său propriu" ("Regenerarea literaturei române" (1874), în Cercetări literare, p. 73). 110 Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", p. 171. 111 D. Bolintineanu, "Foi de toamnă" (1868), în Opere, X, p. 589. 112 B.P. Hasdeu, "O curiozitate" (1869), în Opere, III, pp. 849-850. 113 Iosif Vulcan, Panteonul român, p. 18. 114 B.P. Hasdeu, "Costachi
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
biografii. Pentru clasa a IV a școalelor primare din Moldavia, Iași, 1856. 113 Metodă nouă de scriere și cetire pentru usul clasei I primară, Tipografia H. Goldner, Iași, 1868. 114 Samuil Andrievici, Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, Buda, 1863. 115 O analiză a reprezentărilor realității vehiculate de manualele bucovinene, care situează Lepturariul lui Pumnul într-un context didactic regional se găsește la Petrea Lindenbauer, "Discursive practice in Bukovina textbooks: Aspects of hegemony and subordination", în Rosita Rindler
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
influențat poeți ca Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Barbu, V. Voiculescu, Tudor Arghezi. Ca formă de artă, această specie continuă să prezinte interes pentru creatorii literaturii culte. Surse: G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; S. Fl. Marian, Descântece poporane române, Suceava, 1886; Dimitrie P. Lupașcu, Medicina babelor. Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbești, București, 1893; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, București, 1900; T. Pamfile, Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
Cireș, Iași, 1982; Antologia descântecelor populare românești, îngr. și pref. Radu Răutu, București, 1998. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Considerațiuni critice asupra descântecului de „apucat” sau „încleștat”, „Columna lui Traian”, 1875, 3; Gaster, Lit. pop., 406-429; Mihai Canianu, Din psihologia poporană. Descântece, farmece și vrăji, RIAF, 1894, 115-191; Ov. Densusianu, Limba descântecelor, „Grai și suflet”, 1930, 2, 1931, 1, 1934, 1-2; Artur Gorovei, Descântecele românilor, București, 1931, 7-197; I. A. Candrea, Folklorul medical român comparat, București, 1944, 322-375; Gh. Pavelescu, Cercetări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
Marcu Munteanu, Strigături populare din toată țara românească, București, 1938; Const. Brăiloiu, Nuntă în Someș, București, 1941, 5-17; Gheorghe Cernea, Strigături de joc din județul Sibiu, Sibiu, 1941; Strigături, îngr. pref. C. Ciuchindel, București, 1958; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. Ion Mușlea, București, 1966, 111-147; Ion Iliescu, Petru Baciu, Chiuiți pogan, flăcăi. Chiuituri din Orăștie, București, 1967; Flori de câmp, îngr. Ion Mărgineanu, Arad, 1969, 173-248; Folclor din Moldova, București, 1969, vol. I, 65-73, 154-179, 364-381, vol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
caracter preponderent științific și literar. Această transformare este, de altfel, comentată chiar de Hasdeu într-un articol-program din primul număr al anului 1876, în care arată că periodicul va urmări probleme de strictă specialitate, din domeniile istoriei, lingvisticii și „psicologiei poporane”, cu o mare grijă pentru elementul autohton și balcanic, pentru culegerea de material. Colaboratorii politici, alături de Hasdeu, care este autorul celor mai multe editoriale și articole de polemică, sunt G. Missail, N. V. Scurtescu, Gr. G. Tocilescu și, în 1877, D. A. Sturdza. Hasdeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
din Bucovina) și P. Olteanu (doine din Hațeg). Se republică balade din colecția lui At. M. Marienescu, C. D. Aricescu semnează o încercare biografică dedicată lui Iancu Jianu, însoțită de literatură populară închinată celebrului haiduc, și, tot el, un Cântec poporan despre Eliad; anecdote și satire „colportează” Petre Ispirescu și S. Fl. Marian. Numeroase studii de folclor și de etnografie, precum și recenzii despre colecțiile de literatură populară (colecția lui N. A. Caranfil, apărută la Huși, în 1872, sau cea de cântece bulgărești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
lui V. Ciolac, din 1872), aparțin tot directorului revistei, care la rubrica de bibliografie semnalează și lucrări sau reviste de folcloristică din străinătate. Alte articole dedicate folclorului scriu Aron Densușianu, Em. Kretzulescu, G. Dem. Teodorescu, A. D. Xenopol (Ceva despre literatura poporană, republicat din „Convorbiri literare”), Gr. G. Tocilescu, P. Ispirescu, M. Gaster, Gh. Chițu. Prin aceste contribuții, în primul rând prin cele ale lui Hasdeu, care deschid drumul cercetării comparative în folclor, și prin textele populare publicate, revista este una dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
originii lor, a metamorfozelor suferite În timp. Pe un plan secund apare și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință În cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, În 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință În cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, În 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului, Comorile și Pământul. După credințele poporului român (1924
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de o mare probitate științifică (inclusiv sub aspect filologic) răzbate și din modul în care M. a alcătuit câteva ediții critice: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând (1962), Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română (II, 1966), George Pitiș, folclorist și etnograf (1968). Studiile cu caracter monografic, de folclor comparat etc., precum și articolele mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând fiecare o contribuție de certă însemnătate în folcloristica românească. Printre ele, remarcabile sunt La Mort-mariage
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Iordan Datcu, București, 2003; Arhiva de Folclor a Academiei Române, îngr. Ion Cuceu și Maria Cuceu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, introd. edit., București, 1962; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. edit., București, 1966; George Pitiș, [Studii. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Repere bibliografice: Gh. Pavelescu, Etnografia românească din Ardeal în ultimii douăzeci de ani (1919-1939), GR, 1939, 10-12; Ovidiu Bârlea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
și tainele ei, posedă, prin chiar aceasta, spiritul specific al poporului său"72. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Bogdan Petriceicu-Hașdeu intuise deja importanța limbii pentru identitatea națională, cercetările sale lingvistice depășind aria strictă a literelor, Dicționarul limbii istorice și poporane a românilor, al cărui autor este, fiind realizat cu scopul de a surprinde esența culturii românești, felul de a fi și de a simți al românilor. Demersul lui preliminar scrierii dicționarului este unul care poate inspira orice etnolog, antropolog sau
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
surprinde esența culturii românești, felul de a fi și de a simți al românilor. Demersul lui preliminar scrierii dicționarului este unul care poate inspira orice etnolog, antropolog sau sociolog, el concepând un chestionar cu ajutorul căruia a colectat date despre: "fonetica poporană, [care este] temelia dialectologiei și despre credințele cele intime ale poporului, obiceiele și apucăturile sale, suspinele și bucuriile, tot ce se numește astăzi în lipsă de un alt cuvînt mai nemerit cu vorba engleză, folklore". Scopul lui era acela de
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Symbols and Social Life: The Growth of Culture Studies", în Contemporary Sociology, 1990. Petriceicu-Hașdeu, Bogdan, Etymologicum Magnum Romaniae, editat sub auspiciile Academiei Române, între 1886 și 1895, în trei mari tomuri, în B. Petriceicu-Hașdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, ediție îngrijită și studiu introductiv de Grigore Brâncuș, Editura Minerva, București, 1972. Pink, Daniel H., Drive: The surprising Truth About What Motivate Us, Congate Books, 2010. Radcliffe-Brown, A. R., Structure and Function in Primitive Society: Essays and Addresses
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]