260 matches
-
creația populară, miturile și obiceiurile folclorice, experiența vieții materiale, concentrată, perpetuată și valorificată în existența istorică. Drumul spre universalitate are o condiționare națională. Tot ceea ce i se pare teoreticianului un rod al influențelor exterioare (mișcarea de la „Contemporanul”, zolismul, simbolismul și poporanismul) este respins ca element aluvionar, ca atentat la evoluția organică. Preluând câștigurile acțiunii lui Maiorescu pentru întronarea principiului estetic în literatura română, el dezvoltă, după exemplul maestrului din epoca târzie a activității sale, interesul pentru conținutul etic al actului literar
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
Focșani, 2000-2001; Synopsis, îngr. și pref. Costică Neagu, Focșani, 2002. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 212-217, X, 323-330; Dragomirescu, Scrieri, 67-78; Trivale, Cronici, 174-177; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 201; Călinescu, Ist. lit. (1941), 570-571, Ist. lit. (1982), 643; Ornea, Poporanismul, 470-477; Simion Mehedinți, DCS, 213-216; Dicț. scriit. rom., III, 165-167; Rusu, Membrii Academiei, 332-333. Al.H.
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
înțelege ceva analog cu germanul Zeitgeist, un spirit al timpului. Puncte de vedere și idei din Istoria civilizației... aveau să fie reluate în Istoria literaturii române contemporane. În volumul introductiv (Evoluția ideologiei literare) se luau în dezbatere principalele tendințe (sămănătorism, poporanism, mișcarea modernistă), operația implicând redefinirea conceptelor de tradiționalism și modernism, încorporând polemici cu N. Iorga și G. Ibrăileanu, precizări vizând statutul romanului și observații despre influențe străine. Strâns legate de aceste direcții, comentariile din al doilea volum, centrate pe Evoluția
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
economici și sociali care le-au condiționat. După capitolele introductive despre formarea poporului român și a limbii (romanizarea Daciei și romanitatea limbii române), urmează capitolele despre literatură, de la origini până la iluminism, care marchează pragul vârstei moderne, apoi sunt tratate sămănătorismul, poporanismul și simbolismul, poezia și proza din perioada interbelică, tradiționalismul, existențialismul, un scurt capitol ocupându-se de literatura de după 1944 până la scriitori ca Nichita Stănescu, Marin Sorescu și Ioan Alexandru. Cartea cuprinde și un bogat capitol de texte din Alecsandri, Eminescu
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
considera aparținând unei etape depășite. În schimb, Răni vechi (1901) e o carte rămasă pe nedrept fără ecou, conținând nuvele tipărite inițial în gazete și reviste. Unele pot fi apropiate, prin temele abordate, prin atmosferă și elemente ale scriiturii, de poporanism. Altele au drept punct de plecare drame mărunte, consumate în diverse medii orășenești - acelea ale cartierelor mărginașe sau ale micii burghezii - și îmbină, adesea fericit, umorul, nostalgia evocării și o benignă critică de moravuri. O încercare ambițioasă, poate peste mijloacele
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
precum și partiturile aparținând lui G. Stephănescu, Gavril Musicescu, M. Mărgăritărescu, G. Enescu, Gh. Dima. Promovând o serie de valori consacrate, accentuând importanța tradiției în viața culturală a epocii, L. și a. r. a creat o atmosferă prielnică apariției sămănătorismului și poporanismului, fiind însă în mod esențial una dintre cele mai importante reviste literare românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea. D.M.
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
Theodorescu, Radu Gyr, G. Melidoneanu, Zaharia Dan ș.a. Lui Mihail Dragomirescu îi aparține studiul în șase părți Curente mai noi în literatura română (1-2/1930), privitor la cele mai importante paradigme literare cu impact asupra scrisului românesc al veacului: sămănătorismul, poporanismul, naționalismul etic (Simion Mehedinți și „Convorbirile literare”) și estetismul (Al. Macedonski, continuat de Ovid Densusianu și „Vieața nouă”). Constantin Micu și C. Maican sunt autorii articolului De la dada la suprarealism, iar George Ciorănescu realizează studii monografice despre St. O. Iosif
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
lunar, între 1 mai 1921 și decembrie 1927, sub conducerea unui comitet redacțional din care fac parte și Tiberiu Crudu, N.N. Tăutu, preotul Thoma Chiricuță. Tradiționalismul își pune amprenta în chip precumpănitor asupra orientării R.M., care vine dinspre sămănătorism și poporanism, dar se dovedește permeabilă unor orientări literare aparținând unui modernism de început (simbolismul, de pildă). Literatura tipărită aici beneficiază rar de nume sonore, cum sunt colaborările, sporadice, ale lui V. Voiculescu și ale lui Victor Ion Popa, dar poate fi
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
bibliotecii liceului din localitate. Punându-se „în slujba talentului”, cu dorința de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris N.
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
Radu R. Rosetti, Familia Rosetti, I, București, 1938, 231, 234, 244, 153, 268, 271; Predescu, Encicl., 740-741; Călinescu, Ist. lit. (1941), 600-601, Ist.lit. (1982), 677-678; Sevastos, Amintiri, 214-218; Ciopraga, Lit.rom., 582-586; Vasile Netea, Rosetteștii, „Magazin istoric”, 1972, 3; Ornea, Poporanismul, 128, 339; Scrisori către Ioan Bianu, IV, îngr. și pref. Marieta Croicu și Petre Croicu, București, 1978, 123-207; Gala Galaction, Opinii literare,îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1979, 259-261; Piru, Ist. lit., 243-244; Ornea, Interpretări, 84-165; Z. Ornea, Amintiri
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
de sociologie a literaturii și cu tematica operei literare. Revista protestează împotriva reclamei în literatură, mai exact împotriva „personalităților de reclamă”, și polemizează acid cu autorii momentului (Cincinat Pavelescu, Victor Eftimiu, Corneliu Moldovanu, A. de Herz ș.a.). Respinge, de asemenea, poporanismul („cuvânt [...] care după atâția ani de zile n-a căpătat încă puterea de-a cuprinde într-însul o realitate morală” - O revistă a scriitorilor) și gruparea de la „Viața românească”, atacă (neargumentat) teoriile estetice ale lui M. Dragomirescu și încearcă o
LUMINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287899_a_289228]
-
În 1905 sunt reproduse răspunsurile la un chestionar adresat nuveliștilor din Regat, semnate de N. Gane, Iacob Negruzzi, I. Slavici, Duiliu Zamfirescu, I. Al. Brătescu- Voinești, I.A. Bassarabescu, M. Sadoveanu ș.a. În 1910 se lansează o anchetă literară despre poporanism, oferindu-se cititorilor opiniile venite de la I.L. Caragiale, C. Dobrogeanu-Gherea, E. Lovinescu, M. Sadoveanu, C. Rădulescu-Motru, I. Agârbiceanu, I. Slavici, M. Dragomirescu. Se dedică numere speciale lui Al. Vlahuță (2/1905), G. Coșbuc (8/1905), V. Alecsandri (11/1905), Victor
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
după câteva tușe mai „împăstate”, la un efect de saturație. Opiniile literare ale poetului simbolist au o linie estetizantă. K. pariază pe conceptul de „frumos”, făurit în turnul de fildeș al creatorului izbăvit de preocupările mărunte ale vieții. Dacă sămănătorismul, poporanismul, „naționalismul” îl indispun, nici extravaganțele formale, „scamatoriile” ori „scrântelile” moderniste (futurismul ș. a.) nu-l dau gata și K. nu pregetă să le încondeieze acid. Firea lui meridională, robustă în fond, nu suportă o artă ce poartă amprenta maladivității, chiar dacă lirica
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
Iuliu Cezar Săvescu, George Orleanu, Gabriel Donna, Al. Petroff ș.a. Mai curând pseudosimbolism, mișcarea pe care încerca să o provoace revista „Literatorul” aducea în poezie ceva nou în opoziție cu eminescianismul și cu mișcările neoromantice paseiste de orientare rurală (sămănătorismul, poporanismul). Se promova inspirația citadină și exotică, cultivarea livrescului, rafinamentul formal, experimentarea de tehnici noi. Poezia orașelor, lirismul de sursă intelectuală, vitalizat de freamătul existenței moderne, comunicat pe calea versului liber vor deveni ideile structurante ale programului revistei „Vieața nouă”, dirijată
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
Chevalier și P. Gheorgheasa); Psalmii, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 1992. Repere bibliografice: Iorga, O luptă, I, 277-278; Bogdan-Duică, Studii, 207-214, 328-348; E. Lovinescu, Critice, I, București, 1909, 92-117, II, București, 1910, 263-324, VII, București, 1922, 83-87; H. Sanielevici, Poporanismul reacționar, București, 1921, 15-89, 159-177; Sadoveanu, Cărți, I, 3-8, 168-171, 251-254, 261-264, 275-278, II, 90-94, 99-102, 227-230, 252-254, 283-285; Chendi, Scrieri, IV, 382-386, V, 171-174; Ibrăileanu, Opere, I, 224-253, III, 3-23, 271-275, IV, 466-467; Maiorescu, Critice, III, 267-273; Pușcariu, Cinci
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
iar E. Lovinescu arată că atacurile lui S. stau pe o (parțial) falsă contradicție: „prin nediferențierea esteticului de etic și chiar etnic, H. Sanielevici era, în realitate, și sămănătorist, și poporanist; sămănătorismul l-a combătut numai din supralicitare etică, iar poporanismul tardiv și din motive de ideologie politică”, și anume ideologia liberală. Abstracție făcând de confuzia axiologică semnalată de Lovinescu și de frapantele erori de valorizare, la care se adaugă aserțiunea că poezia lui Octavian Goga ar fi caducă, pe când cea
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
pref. C. Rădulescu-Motru, București, 1903; Cercetări critice și filosofice, București, 1916; ed. 3, București, 1925; Icoane fugare. Documente omenești, București, 1916; ed. 2, București, 1921; Studii critice, București, f.a.; Noi studii critice, București, 1920; Probleme sociale și psihologice, București, 1920; Poporanismul reacționar, București, 1921; Clasicismul proletariatului: Panait Istrati, București, 1924; Alte cercetări critice și filosofice, București, [1925]; În tren, București, [1925]; Familia Lowton, București, [1926]; Noi probleme literare, politice, sociale, București, 1927; Studii critice, București, 1927; Civilizație, București, [1928]; La Montmorency
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
estetismului romantic și a artei pentru artă a «Convorbirilor literare» am trecut la formula artei sociale a «Contemporanului» lui Gherea. De la formula țărănismului exclusiv și militant al «Sămănătorului» am trecut la formula simbolistică a unor publicații mai anemice sau la poporanismul «Vieții românești». Pururi - o formulă și un steag de luptă”. În raport cu aceste limite, care motivează și poziția S. față de climatul în care s-au dezvoltat literele românești, cu suișuri și coborâșuri care nu au fost evidențiate cum se cuvine și
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
reușind să grupeze în jurul său scriitori și intelectuali de primă mărime. Aceștia continuă să rămână în preajmă-i pentru că împărtășeau aceleași convingeri literare, menținute îndeobște mult după încetarea tipăririi revistei. În faza finală se consumă ultimele polemici cu „Viața românească” (Poporanismul anacronic, 2/1926), se afirmă intenția de a defini literatura de la S. printr-o nouă semantizare a conceptului de sincronism, raportat la ideea de diferențiere („Departe de a fi antinomică, diferențierea se înglobează ca un element decisiv în legea generală
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
literară prin disputa cu G. Ibrăileanu, în revista „Luceafărul”, unde colabora din 1905, pe tema „artă pentru artă și artă cu tendință”, la care va reveni insistent în Propilee artistice (1913), cu încercări de clasificare conceptuală, ca Morala în artă, Poporanismul, „arta industrială”. Cartea conține și patru „dări de seamă” analitice, una ridiculizând maniera critică impresionistă practicată de E. Lovinescu în Pași pe nisip. Tot în 1913 publică la București, iar peste un an la Berlin „episodul dramatic în trei acte
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
și cu totul străine spiritului românesc”. Programul „Sămănătorului” a fost însușit de alte noi reviste, precum „Făt-Frumos” din Bârlad, „Junimea literară” din Cernăuți, „Ramuri” din Craiova, „Viața literară” din București, parțial și de „Luceafărul” (Budapesta, apoi Sibiu), mai apropiat de poporanism. Principiile s. au început să acționeze ca idei-forță din 1903, când N. Iorga și-a inaugurat colaborarea la revistă cu articole de directivă. Director al periodicului în 1905-1906, istoricul își continuă acțiunea în publicații întemeiate de el însuși: „Floarea darurilor
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
I, 10-79, passim, II, 5-66, III, 11-14, passim, IV, 13-49, passim; Lovinescu, Ist. civ. rom., I, 157-164, passim; Davidescu, Aspecte, 379-382; Pompiliu Constantinescu, Sămănătorismul, „Mișcarea literară”, 1925, 32-33; Al. Dima, Istoria mișcării „Sămănătorului”, D, 1925, 7-8; Șerban Cioculescu, Sămănătorism și poporanism sub unghiul artistic, VL, 1926, 16; Aderca, Contribuții, II, 9-15; I. A. Bassarabescu, Două epoci din literatura română, București, 1928; Nichifor Crainic, Sensul tradiției, G, 1929, 1-2; Constantinescu, Opere, 154-159, 187-188; D. Tomescu, Atitudini politice și literare, Craiova, 1932, 197-237
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
din 1914, sub titlul O iubire, o nouă variantă, care se va imprima în mai multe ediții, ceea ce ar însemna că a avut succes, dar interesul cărții nu mai constă azi decât în unele episoade ce probează influența formativă a poporanismului, curent care va determina, de altfel, calea ulterioară a scriitorului. Hârdăul lui Satan (1925), deși considerat roman de război, pare mai degrabă romanul formării politice a lui Dinu Bordea, personajul principal. În trei părți, Prăbușirea, Calvarul, Haosul, se refac evenimentele
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
secolului al XX-lea, de revistele „Sămănătorul” și „Viața românească”, prin care manifestări tradiționaliste promovate de publicații dinainte de 1900, precum „Vieața”, „Vatra”, „Evenimentul literar” ș.a., s-au constituit în doctrine călăuzitoare ale curentelor dominante până la primul război mondial: sămănătorismul și poporanismul. Continuând orientarea spre specificul național, preluând unii colaboratori ai revistelor ce o susținuseră, „Gândirea” (1921-1944) accentuează din prima etapă - și în curând absolutizează - prin codirectorul (apoi directorul unic) Nichifor Crainic componenta sămănătoristă, nu fără a-i înnoi conținutul și a
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
titlul Din filosofia „Vetrei”), și I. L. Caragiale, acuzat de „dispreț ciocoiesc” față de țăran (cu referire la Cum se înțeleg țăranii). Dar Caragiale nu lasă provocarea fără răspuns, demonstrând lipsa oricărei ironii în proza vizată. V. a deschis drumul sămănătorismului și poporanismului în literatura noastră: „Povestea vorbei”, „Floare-albastră”, „Curierul literar”, „Sămănătorul”, toate pornesc de la programul acestei publicații. S. C.
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]