214 matches
-
de la tanti Ágota am primit în dar una din cravatele lui Tamási Áron. De un verde închis superb, cu picouri maron, o cravată dintr-o mătase grea, de un croi ușor desuet, ca o negare concretă a impresiei că scriitorii poporaniști poartă numai cămăși albe, încheiate până sub bărbie și pălării lucioase din fetru. Curând cravata mi-a devenit porte-bonheur la examene. Și nu e vorba doar de atât. De-a lungul perioadei în care am scris, m-am convins: felul
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Duiliu Zamfirescu. C. Dobrogeanu-Gherea deschide capitolul „naturaliștilor umanitari”, iar St. O Iosif anunță „revirimentul romantismului”, altă formulă pentru a numi pe sămănătoriști. Autorul evită terminologia lui E. Lovinescu (sămănătorism, poporanism, tradiționalism), cum o evitase și G. Călinescu, introducând titluri noi. Poporaniștii sunt cuprinși în capitolul Realismul democratic (G. Călinescu îi spunea „tendința națională”), moderniștii capătă o calificație nouă: „sincronism și diferențiere”, iar tradiționaliștii, ortodoxiștii (grupați în două încăperi ale spiritului liric de G. Călinescu) ilustrează în istoria lui P. „tendința de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
nevinovați. Momente ale unor existențe nefericite, frânte, dezrădăcinate, lipsite de iubire formează subiectul multor schițe: Vlahuță, În străini, Ion Gorun, Moștenirea lui Panait, Constanța Hodoș, Janeta, Trei surori. Vlahuță cere, cu o formulă ce va fi vehiculată și de programul poporanist, o literatură de „documente omenești” (Un nou ziar). Comună e înduioșarea - Delavrancea, Micuții, Vlahuță, Mama, Ion Gorun, Crăciunul la proletari. Câteva scrieri, răzlețe, se opresc asupra imaginii muncitorului din uzină (V. Pop, Din fabrică: Petre Cazangiul, George Murnu, Proletari). Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
sau improvizată; alții sacrificau prea multe pagini unor contingențe minore ale istoriei. La aceasta se adaugă, în cazul fiecărui autor, o anumită vulnerabilitate față de legea de atracție gravitațională a istoriei: virajul spre extremismul politic în cazul lui Nae Ionescu, gafele poporaniste ale lui Crainic sau apologia naivă a românismului (inclusiv a Maglavitului), semnată de părintele Stăniloae. În acest concert de fapte zeloase, cititorul va găsi mai mult decât coincidența unor biografii suprapuse. Este frapant să descoperi instinctul unanim al orientării împărtășit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aici la problema populației, ci la mijloacele de subszistență), Gherea arăta că viitorul Rom(niei nu poate fi acela al unei țări eminamente agrare. Industrializarea Rom(niei era soluția ș( pentru (mbunătățirea vieții (n mediul rural prin creșterea productivității. Viziunea poporanistă găsea (n el un adversar hotăr(t. Poziția lui Gherea a rămas rectilinie ș( după revoluția din 1917 din Rusia. El se (ntreba (n 1920: "Să organizezi (n mod socialist foametea ș( sărăcia lucie?" De altfel, Gherea dădea el (nsuși
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și deplorabil spirit sectar, cu care har nicul ministru al școalelor știa să se Înconjoare; sau, cum li se mai spunea, „cazacii lui Haret“, printre care mai amintesc aci pe D. A. Teodoru, implacabilul secretar general; [pe] Spiridon Popescu, blândul scriitor poporanist de la Viața Românească, Ionescu-barbă roșie, care nu trebuie confundat cu Ionescu-barbă neagră, amândoi directori de liceu, P. Gârboviceanu, administra torul Casei Bisericii, și G. Adamescu, amabilul meu profesor de românește de la gimnaziul G. șincai. Mă privește Mihalache Popescu lung, apăsat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
identificat, sau ale unui talent, de voie, de nevoie, inconformist; literații cei tineri de școală nouă, admonestați pe aiurea ca școlarii cei răi și trimiși pe la casele lor de țațele prea serioase și În papuci de casă, precum Viața Românească, poporanistă și cu nasul mult prea sus, sau Vieață Nouă, pe cât de anemică, pe atât de mofturoasă și de exigentă; talente larvare sau minore, desigur, și prea de capul lor, dar, ceea ce interesa și interesează mereu și mai Întâi de toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
notițe sau tradu ceri din scrii torii străini, unii cunoscuți la noi numai În cercuri inițiate, evoluate. S-a făcut astfel un real serviciu de infor mare a publicului nostru cititor hrănit pe acea vreme cu produse autoh tone sămănătoriste, poporaniste sau ale ofici nei dogmatismului universitar, iar Nae Davidescu, poetul, pe atunci, al „panterelor morfinate“, a stat permanent ală turi de secretarul de redac ție În această campanie literară a ferestrelor deschise larg, cola borarea lui, În acest sens re
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de pe cutia cu Crema Simbolică Minulescu, marca Trei Corăbii, depozit general Terasa; cremă capabilă, spune notița redacțională, „să lustruiască ghetele intelec tua lității noastre poetice“, cu observația că „literatura simbolistă a dat naștere unei adevărate creme, spre deosebire de cea naționa listă poporanistă, care ar fi dat naștere cel mult brutalului vax“. Veți zice, și pe bună dreptate, citind despre toate aceste glume sau farse literare: iată de ce le ardea oamenilor, adică conducă torilor de reviste, colaboratorilor și cititorilor, În acea epocă blagoslovită
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
printr-o prismă individuală, printr-un temperament original”, dar și „printr-un caracter”, adică „să fi căutat în acest vast spectacol [...] un adânc și vecinic înțeles moral”, care reprezintă, pentru el, „atitudinea morală în poezie”. Tendenționismul de orice nuanță (socialist, poporanist sau creștin) este respins, fie și doar ca retorism gol. Și tot aidoma maestrului său, T. vede de la început (în eseul Un criteriu al selecțiunii valorilor naționale) mișcarea literară „îndreptându-se pe dibuite spre obârșia sufletului național, spre viața țărănească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
o societate care nu face nimic să descurajeze zăcutul pe trotuar sau pe tăpșan cu ochii pe un metru pătrat de tarabă sau pe o vacă. O privire duioasă mângâie creștetul oamenilor simpli: lasă-i în amarul lor. O privire poporanistă mângâie noile șosele reparate din banul public: situația este sub control. Da, e drept că avem asfalt nou, occidental, dar n-am pierdut nimic din specificul național și integrarea în ecosistem: baligile au revenit la locurile lor, pe mijlocul șoselei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
prestigiu. Având în frunte un membru marcant al partidului liberal, pe doctrinarul poporanismului, C. Stere, primind, sub o formă sau alta, din partea acestui partid, un sprijin material, Viața românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei. Dacă în domeniul culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
alta, din partea acestui partid, un sprijin material, Viața românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei. Dacă în domeniul culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
semnate de G. Ibrăileanu (Literatura de mâine, Literatura momentului, Literatura viitorului). Tot G. Ibrăileanu va sublinia rolul important al femeilor în viața socială, scriind pe această temă articolele Literatura și femeia, Femeia în literatura și Femeile și literatura, după cum înțelesul poporanist al mesianismului cultural își găsește expresia în articole că Literatura pentru popor, Cărți pentru popor, periodice pentru popor. Sub raport strict literar, revista pledează pentru realism (N.I. Popa, Conversiunea d-lui Teodoreanu la românul realist), luând atitudine față de invazia nonliteraturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
să scrie "cărți bune" pentru copii. Cultivarea laturei pitorești, "cam vulgare", crede Iorga, i-a dăunat mult țicăuanului, a cărui reputație adevărată avea să fie pusă la locul ei, reabilitată, abia după 1890, odată cu formarea la Iași a "grupului moldovenesc poporanist, din rămășițele vechiului socialism al fraților Nădejde". Observația aceasta, malițioasă, răfuială tardivă cu "Junimea", produce o sensibilă schimbare de ton în poziționarea lui Creangă în sânul societății ieșene, fiind chiar mustrat pentru faptul de a fi dat curs invitațiilor frivole
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
românească. În cuprinsul acesteia regăsim un subtitlu semnificativ, Satul-temelia statului, în care pedagogul român invoca într-o manieră categorică o revenire la sat, la o ,,cultură țărănească prin valori create de țărani”. Fără discuție, acest capitol scoate în evidență influența poporanistă și personalismul energetic din ideile și tezele lui C. Rădulescu-Motru, deoarece în optica lui Petrescu lumea urbanului era nefirească. Cu o moralitate îndoielnică și neorganică pentru o doctrină educogenă sănătoasă a copilului sau a tânărului. În același timp, interesantă și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
analitice pentru învățământul primar, valabilă pentru așa-zisele ,,centre de viață”, conform instrucțiunilor formulate de D. Gusti și, apoi, refăcută sub auspiciile ministeriatului lui P. Andrei (1938-1940). În primele sale apariții editoriale, pedagogul bucureștean a fost influențat de ideile orientării poporaniste, imediat după primul război mondial, iar mai apoi de tezele sociopedagogice ale lui Dürkheim și D. Gusti. Din perspectivă sociologică, în viziunea lui Stoian fenomenul educativ se manifestă ca un fenomen obiectiv de esență socială, în sensul formării continue a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Camariano, Primele încercări literare ale lui C. Negruzzi și prototipurile lor grecești; D. Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade-Rădulescu și Santa Cetate. Între utopie și poezie; Ariadna Camariano, Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești; G.C. Nicolescu, Ideologia literară poporanistă. În seria a doua au fost incluse mărturisiri literare (O. Goga și L. Rebreanu), cele mai multe apărând mai întâi în „Revista Fundațiilor Regale”, în 1941-1942. În seria a treia, „Bibliografii”, s-au tipărit bibliografia istorică, literară, politică, socială și economică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287560_a_288889]
-
materiale folclorice. Alături de speciile folclorice publicate, B. își deschide porțile și spre literatura cultă: se reproduc, astfel, povestea lui Ion Creangă Inul și cămeșa, schița Odată de Emil Gârleanu. Mai colaborează Vasile Militaru (cu amintiri din copilărie), Mihail Lungianu, „scriitor poporanist”, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Constantin G. Roiban, N. Rădulescu-Niger și C. Jaleș, aceștia din urmă fiind, și ei, mari admiratori ai folclorului. În Rândurile de început, marcând cea de-a doua serie, revista își stabilește singură locul, așezându-se alături de „Șezătoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
istoric național venea chiar de la un fiu al Basarabiei. Stere a fost o dovadă vie că eminescianismul a pătruns, în cele din urmă, și liberalismul, până la cel mai orientat spre "stânga", însă nu cea "roșie", cum o catalogase poetul, liderul poporanist având o mare și statornică admirație pentru Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, fapt care l-a așezat în tabăra liberală alături de Ionel I.C. Brătianu. Stere era pe deplin edificat că idealul României Mari venea ca moștenire eminesciană, de îndeplinit
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
În preajma revoluției, titlu pe deplin sugestiv. S-a dovedit că Stere a avut dreptate: revoluția din Rusia a readus Basarabia la patria-mamă. Orb, în schimb, a fost Stere privitor la esența comunistă a acestei revoluții. El spera într-o schimbare poporanistă în Rusia, pe urmele curentului narodnicist, pe care l-a dezvoltat într-o teorie personală, în remarcabilul studiu publicat în Viața românească, imediat după eșecul mișcării revoluționare din 1905: Social-democratism sau poporanism?176 În logica momentului istoric, exercițiul deducției lui
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
reeducat"!) din acel an, cadru în care scriitorul a fost atacat, între alții, de Titus Popovici pentru "trădare" de patrie și "lipsă de talent". Goma retrăia, într-un fel, destinul lui Constantin Stere, dar agravat de circumstanțele dictaturii anticipate de poporanist în cazul unei Rusii victorioase în Europa. Iar intelighenția n-a făcut nimic să deschidă ochii politicienilor în legătură cu viitorul țării, să vadă că "trădarea" era a lor, nu a lui Paul Goma. Cu atât mai mult, cu cât, tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Călinescu va vedea în nuvelistica scriitorului doar exerciții de atelier pentru marile pânze viitoare. Unele calități ale romancierului sunt totuși detectabile încă din aceste narațiuni de tinerețe: în primul rând, o viziune realistă crudă, nedispusă la nici o îndulcire sămănătoristă sau poporanistă, ci împinsă, dimpotrivă, către explorarea zonelor sumbre ale vieții, ca în verism. Prozatorul dovedește apoi o exactă intuiție a psihologiei mediilor umane caracterizate prin experiențe stăpânite de instincte elementare. În lumea rurală sunt surprinse excelent inerțiile comportamentelor. Niște țărani, veniți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
progresiv, prin măreția ansamblului. „Frazele, considerate singure - scrie G. Călinescu -, sunt incolore ca apa de mare ținută în palmă, câteva sute de pagini au tonalitatea neagră-verde și urletul mării.” Ion înseamnă o revoluție și față de lirismul sămănătorist sau de atitudinea poporanistă și față de eticismul ardelean, constituind o dată, istorică am putea spune, în procesul de obiectivare a literaturii noastre epice. Formula lui Ion este îngrămădirea unui fluviu curgător de fapte ce se perindă aproape fără început și fără sfârșit, fără o necesitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Săptămâna. Țara nouă, foarte bine redactată; directori: A.D. Xenopol, Dragomirescu. Universul literar (supliment literar ilustrat hebdomadar al ziarului Universul). Viața nouă, director: Ovid Densusianu. Viața Românească, al șaptelea an de apariție, condusă de Constantin Stere și D. Cantacuzino, reprezintă partidul poporanist, care se apleacă spre sufletul popular al țăranilor ca fiind cea mai pură esență a spiritului național. Viața socială, interesantă revistă care a dispărut de curând. Artele frumoase În pictură, strălucitul nume al lui Grigorescu nu a fost eclipsat. Dar
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]