120 matches
-
am făcut bun. Toți avem case ridicate din lemn de brad și acoperite cu șindrilă (draniță). Apoi șuri de cele mari cum au nemții în Bucovina, sub care ne adăpostim întreaga noastră strânsură de zeci de care, ca fân, ovăs, popușoi. Avem grădină în care avem peste 3000 de meri și peri tineri, toți altoiți în vârstă de 20 ani, iar în afară de aceștia avem încă peste 2000 de meri și peri asemenea altoiți bătrâni pe care așa i-a apucat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
gârbovit, cu barba întoarsă, parcă să te împungă cu ea, cu o înfățișare de om care te făcea să vezi în el un zgârcit și afurisit, deși era bine înstărit, ce deținea și o moară de măcina t făină de popușoi, întreținută de un om amărât, de statură împuținată, fără părinți, frați ori alte rude și care locuia într-o cameră din incinta morii, în stare de mizerie, iar ca hrană folosea mămăliga din uiumul morii și ceva udătură primită din
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
adevărat, și eu cred la fel, interveni mama Maria, în perioada asta a fost și pe la noi, s-a ascuns de multe ori în șură, prin hambar, iar mai în toamnă deseori îi trimeteam de mâncare când se ascundea prin popușoii noștri. Ce să-i faci, și-a făcut la vremea respectivă și el datoria cum s-a priceput. În rest, consider că nu-i el de vină. - Fiecare din noi ne-am făcut datoria după cum ni s-a cerut, intervine
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
prieteni ca dintăi. La Focșani mergeam câteodată la vânat cu un locotenent de infanterie care avea asupra mea marele avantaj că era foarte nalt, de aproape doi metri, și putea cu înlesnire să vâneze prepelițile și potârnichile prin lanurile de popușoaie unde eu nu vedeam nimic. Nu pot uita nici astăzi o întâmplare nostimă ce am avut cu el în niște ogoare țărănești. Eu și câinele meu, osteniți, ne odihneam și ne uscam la soare pe un moșinoi. El intrase în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
eu nu vedeam nimic. Nu pot uita nici astăzi o întâmplare nostimă ce am avut cu el în niște ogoare țărănești. Eu și câinele meu, osteniți, ne odihneam și ne uscam la soare pe un moșinoi. El intrase în niște popușoaie și trăgea la focuri, de se spărgea; când iată că un țăran, atras de împușcăturile lui, alergă furios înspre mine. Da bine, cucoane, îmi zise el, nu-i pacat de Dumnezeu să ne stricați ogoarele, ca să vă faceți gustul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
alergă furios înspre mine. Da bine, cucoane, îmi zise el, nu-i pacat de Dumnezeu să ne stricați ogoarele, ca să vă faceți gustul de a ucide o vrabie! Ce stricăciune poate să-ți facă un om și un câne în popușoaie?, i-am răspuns eu. Nu-i vorba de d-neata, da uite la domnul cel gulerat de colo, care a întrat calare în mijlocul lanului. Hei! Domnule, fugi cui calul de acolo!... Atunci un hohot de râs mă năpădi. Știi una, bade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cui calul de acolo!... Atunci un hohot de râs mă năpădi. Știi una, bade, hai cu mine la dânsul, să-i luăm calul. Românul se prinse bucuros, dar, când ajunse aproape de locotenent și-l văzu întrecând cu capul toate vârfurile popușoaielor, a stat uimit și și-a făcut cruce. Aș fi jurat, cucoane, că-i calare, adause el, râzând. Nu fie de deochi!... năltuț flecău... se vede că a ploat când l-a născut maică-sa. Da, a cam ploat, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe jumătate jupiți fugind prin pădure, și alte de asemenea parascovenii 138 bune de adormit copiii în ajunul Crăciunului. Catrințaș merită o recompensă națională! BOALĂ CU LEAC De trei ceasuri eu și cu patru tovarăși de vânătoare băteam miriștele și popușoaiele de pe șesul Șomuzului într-o zi din luna august, pe un soare care ne frigea pielea. Cutrierasem mai bine de o poștă pe jos, căci vorba ceea, unde te duce pușca și femeia nici dracul nu te duce; cânii scoteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sa din Ipotești schitului Gorovei, din ținutul Dorohoiului. La vremea respectivă, erau obișnuite aceste danii. În 1840, de exemplu, stolnicul Mihalachi Mavrodin, căsătorit cu Maria, sora Ralucăi Eminovici, a dăruit și el aceluiași schit pe tot anul câte 5 dimirlii popușoi cât va trăi12. Numai că donația lui Alexandru a produs și ea încurcături, căci Gh. Eminovici ia în arendă această parte de moșie, intrând în conflict cu Vitalie Lemne, starețul schitului Gorovei. Prin aceasta, Eminovici își mărea suprafața pentru agricultură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ar trebui de feliu; grâul în parte mare e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciune. Pe Cucorăni e orzul și mai prost decât la noi. Rapița lipovenilor e bună și cam într-o săptămână de secere. Pentru popușoi de peste Sicna caut oameni spre a-i prăși în parte. Ungurii la Movitu n-au venit. Hristachi m-au rugat să-l duc până la țară, pentru că are se tragă linie la pădure în hotar cu Cătămărești, fiind părțile pădurii ajunse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tragă linie la pădure în hotar cu Cătămărești, fiind părțile pădurii ajunse cu creșterea. Cred că se vor tăia copaci mari; sunt nevoit a-i da trăsura mâne [...]. Posed 2.620 fr. în numerar din banii prinși pe trei vagoane popușoi. Restul, cum ți-am scris au rămas nebătut și chiar ne va trebui, pentru că n'avem mai mult decât trei fălci, pe care putem conta 58. Dar o întrebare tot rămâne: să se fi făcut până la urmă un act între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
foc; galben, aburi; gastronomie; în geam; grîu; iaurt; ieftin; cu lapte; mama; ca la mama; mamalishky; Maramureș; mare; masă; mică; mmmm; moară; moldoveni; moliciune; mujdei; murături; naționalism; neplăcere; obîrșie; pescuit; nu îmi place; plăcere; plăcinte; cu pește; poate; poftă; popular; popușoi; prăjită; pufuleț; pufuleți; rară; rece; roată galbenă; român; română; românesc; românește; românitate; salivă; sănătos; sărbătoare; sărmăluțe; sătul; scaun; sfințenie; sîrmă; slab; slăbiciune; slănină; cu smîntînă; soare; șofer; taină; telefon; tocăniță; tradiții; tradițională; trăire; ulei; uscată; usturoi; vechi; vreau (1); 805
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
boabe (19); făină (17); știulete (15); copt (14); floricele (13); hrană (13); lan (13); dulce (10); recoltă (10); cereală (8); plantă (8); toamnă (8); agricultură (7); grăunte (7); legumă (7); pămînt (7); verde (7); găină (6); gustos (6); muncă (6); popușoi (6); salată (6); țară (6); vară (6); grăunțe (5); păpușă (5); pîine (5); alb (3); bogăție (3); cocean (3); deal (3); pace (3); porumbel (3); vara (3); America (2); animale (2); bun (2); copac (2); găini (2); grădină (2); grîne
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bogat, propus de un autor cu simțul limbii populare și al dramatizării. Textul cuprinde, de exemplu, lungi conversații în jurul felurilor de mîncare - carnați, jambon, biftec, costițe, macaroane cu parmezan, usturoi murat, orez cu raci, dulceți de nuci, cofeturi, fructe coapte, popușoi fript - sau legate de peripeții de călătorie, care evocă proza autorului: "Vezeteu, surugiu...! - Ascult, aud? ce-i? - Mai îndeamnă caii. - Degeaba, drumu-i foarte greu. A ploat; e noroi, glod, tină. Drumul e plin de haugașe. - Ie pe cîmpi de-a
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
Îmi spuse mie țiganca că m-oi duce de tânăr, dar știi cumetre, parcă-s prea holtei acum. - Ei, lasă asta, nu te gândi la așa ceva. Venii cu o vorbă la tine și să-ți aduc îndărăt banița ceia de popușoi pe care mi-ai dat-o. Hai, că de amu, te las cu Doamne ajută. Badea Eugel se ridică și atinse ușor mâna vânătă a cumătrului său. Simți răceala și o trase ușor. Să mă ierți, cumetri Gheorghi, dacă ți-
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ar fi băut o gură de apă dar nu avea lângă ea. Înghiți în sec și continuă să pregătească lutul. “An călduros, dacă nu dă Dumnzeu ploaie, n-avem ce mânca. Apoi de...”. Se gândea la via de pe răzășie, la popușoii de pe vale, la fânul din Folești. Ce s-or face fără apă? Continua să frământe, gândindu- se la ale ei. Îi dădea zor, avea de lipit prispa, pe ici pe colo și casa; se găsea de lucru. O să o văruiască
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
toți flăcăii sunt proști, leneși și risipitori. Dar degeaba.Fata, nu și nu.Ajunsese să nu mai iasă aproape deloc din casă de răul pețitorilor.Când aceștia Îi treceau pragul, ea se ascundea În podul casei ori În lanul cu popușoi și nu ieșea din ascunzătoare, până nu Îi vedea plecând. Bătrâna mamă Îi conducea până la poartă, Îi Încuraja să mai treacă și altă dată.Încet Încet fata nu mai era așa vesela ca până atunci, stătea mai mult singură și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
în adoptarea deciziilor. În acest scop, s-au folosit următoarele metode de cercetare: istorică, statistică, matematică, sociologică, interviul standard. Metodologia cercetărilor științifice a fost elaborată în baza materialelor expuse în publicațiile autorilor autohtoni (V. Kant, 1964; N. Testemițanu, 1974; E. Popușoi, 1998; Gh. Paladi, 1998; C. Matei, 2000; D. Tintiuc, 2002; C. Ețco, 2002), cât și ale celor din diferite țări (Л.М . Васерман, 1937; О.В. Гринина, 1965; M.C. Бедный, 1980; Singh și Casterline, 1985; R.F.L. Logan, M. Vasek, Linder
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Chișinău, pp. 5-16. *** Particularitățile și tendințele proceselor demografice în Republica Moldova, materialele conferinței științifice. Centrul Național de Informare și Consultații în Problemele Familiei. Centrul de Cercetări Medicale și Socio-Demografice ale Familiei al Academiei de Științe a Moldovei, 2001, Chișinău, 259 pp. Popușoi, E., Berdaga, V., Ștefăneț, S., 1998, Sănătatea familiilor din Republica Moldova: aspecte demografice, medicale și socio-economice, materialele Conferinței „Probleme actuale medico-sociale, psihologice și demografice ale familiei”, Chișinău, pp. 71-72. Preda, M., 2005, Consecințe ale îmbătrânirii populației rurale asupra sistemului românesc de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Versurile din creațiile populare din preajma sărbătorilor de iarnă ne vorbesc despre asemenea ocupații. Pe aceste locuri se cultivă din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe dos ca să nu cazi. Mai scot și o mână, îmi pun ochelarii și atunci observ că cineva îmi zgândăre pavilionul urechii stângi cu o zbârnâitură de sonerie, jos pălăria! Mă bag înapoi în rufe și-o fac pe mortu-n popușoi. Tipu' sau cine naiba o fi dă să intre, ba chiar dă de-a binelea, pentru că nu mai deschide ușa și intră cu un picior prin ea. Tac și aștept. Aud: - Unde o fi bobița? Unde-i, c-o înghit
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și îl lasă pe Drac să cotrobăie în tolbă, bucuros, cu pana de scris pregătită să modifice textele petițiilor. Astfel, din subsemnatul Vasile, domiciliat în... ., comuna... , rog aprobarea de sănătate, înțelegere cu fimeia și cu vecinii și ploaie ca să crească popușoiul, amin, semnătura și data, scrisoarea devine... ...adu Doamne potop, să moară toți vecinii mai bogați ca mine, cu tot cu oi și capre. De unde să știe El că nu asta era rugăciunea? Milostiv și de oameni iubitor, pune ștampila cu se aprobă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
pădure și deși era frig, iar el era îmbrăcat numai într-o cămașă și o bluză de doc a făcut un foc și s-a culcat într-o coajă de tei dormind ca într-o covată și învârtindu-se ca popușoiul pe jar să se încălzească. După ce a fost prins ne-a declarat că a înghe at apa lângă el dar el nici n-aț răcit pentru că avea friptură și vin de baut. După acelș eveniment câtva timp nu s-a mai
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
gura strâmtă, în care umplea mama borș și mâncați-nemâncați, doar în pantalonașii scurți făcuți de bunica dinspre mama, o tulim la gârlă să găsim un loc bun printre păpuriș. Ne dezbrăcăm de pantolanași, lăsându-i în capătul ogorului nostru cu popușoi care ajungea până la mal. Intrăm goi pușcă în gârlă, așa cum mai erau și alți copii de vârsta noastră, ba unii chiar mai mari. Mulți dintre ei erau cu mamele lor sau cu surori mai mari. Găsim loc bun unde speram
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pentru că pe atunci nu erau maternități ca acum, fiind asistate de moașe unele cu puțină carte, altele fără. Mama m-a născut pe câmp, în ogorul de porumb așa cum am mai spus, la prășitul de al doilea, când porumbul sau popușoiul, cum i se mai spune ajunge la genunchi. Când am crescut mare ca să pot înțelege, mi-a spus că era însărcinată cu mine în luna a șaptea. Și, deși era însărcinată, deci mă purta în burtica ei, împreună cu mama ei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]