62,496 matches
-
audiență cu un sublim recital poetic din opera Luceafărului, iar domnul Răduță Bornaz a cântat câteva romanțe și imnul EMINESCU, cântat, cândva, de regretații Doina și Constantin Aldea Teodorovici. Rapsodul popular Costică Besă a fredonat o doina și o balada populară, simboluri ale rădăcinilor neamului românesc. Președintele juriului, poetul Ionel Marin a făcut precizări legate de modalitatea de desfășurare a concursului, de modul în care au fost punctate și apreciate lucrările și a adresat mulțumiri tuturor, inlcusiv laureaților concursului. A promis
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
up” și împreună cu soțul Laurențiu la piesa „Amintiri”. Dintre textieri sunt menționabile numele cunoscute și pentru vocalitatea muzicală a lor: Monica Loredana Mândrescu (Moni-K) și Cristina Bălan (câștigătoarea celei de V-a ediții „Vocea României”), 2016! Albumul include două foarte populare cântece legate de campaniile „Catena”, aparținând lui Bogdan Tașcău - muzică și versuri: „Catena-Tango” și „Catena-Generații”. Ne întâlnim, așadar, cu o nouă apariție în universul sonor al muzicii ușoare românești, făptuită de compozitorii Laurențiu Matei, Adi Cristescu, Mădălin Drăgan (Shoby), Andrei
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
GHEORGHE LEORDEAN, câștigătorul Trofeului Crizantema de aur, iar Locul I i-a fost acordat artistei RODICA ANGHELESCU de la Ansamblul Ciocârlia al MAI-ului, fiind aplaudată la scenă deschisă pentru prestația avută, demonstrând că-i o artistă completă: interpretă de muzică populară și clasică (de operă și operetă, lieduri, prelucrări folclorice), grațioasă, voce studiată, timbru plăcut, mișcare scenică de adevărată stea a noii generații a muzicii românești. Locul II a fost ocupat de către RAISA BÂRNAZ, iar Locul III de INA CRISTEA. Premiul
CU RAZA OCHILOR ŢI-AM SCRIS PE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_cu_raza_ochilor_marin_voican_ghioroiu_1355480359.html [Corola-blog/BlogPost/351702_a_353031]
-
plin cu vin și voie-buna au deschis apetitul și pofta de voie bună pentru toți cei prezenți. Picnicul a fost încununat de un frumos spectacol artistic în care au evoluat pe rând, cu mult talent și dăruire: solista de muzică populară Daniela Ilitescu acompaniata de Tucu Stoica și trupa lui instrumentiști, trupa de dans a Organizației noastre de tineret, formația de dans “Moștenitorii' a Bisericii Ortodoxe Române Sfinții Împărați Constantin și Elenă, și cei mai tineri dansatori ai comunității românești, formația
TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_romaneasca_in_atlanta.html [Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844]
-
două zile, cei prezenți au avut bucuria de a fi spectatorii unui frumos și variat program artistic, și aș dori să-i menționez pe cei care au contrubuit la reușită acestui program artistic de înaltă ținută: Nicolae Filimon, solist muzică populară, Daniela Ilitescu, solista muzică populară, Ovidiu Scridon și Mircea Boian, interpreți muzică folk, formația de instrumentiști condusă de Tucu Stoica; grupul folcloric “Moștenitorii"și formația de dansatori "Tinere Mlădițe” - Biserică Sf. Împărați Constantin și Elenă, grupul de dansatori al Bisericii
TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_romaneasca_in_atlanta.html [Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844]
-
avut bucuria de a fi spectatorii unui frumos și variat program artistic, și aș dori să-i menționez pe cei care au contrubuit la reușită acestui program artistic de înaltă ținută: Nicolae Filimon, solist muzică populară, Daniela Ilitescu, solista muzică populară, Ovidiu Scridon și Mircea Boian, interpreți muzică folk, formația de instrumentiști condusă de Tucu Stoica; grupul folcloric “Moștenitorii"și formația de dansatori "Tinere Mlădițe” - Biserică Sf. Împărați Constantin și Elenă, grupul de dansatori al Bisericii Sf. Maria din Dacula, și
TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_romaneasca_in_atlanta.html [Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844]
-
care au inundat lumea de povești a copiilor de azi, personaje interesante, dar care nu aparțin lumii din care am izvorât, de acolo de unde ne vin și basmele”, mai scrie Elenă Buică. Numele personajelor lui George Stroia trimit la cultura populară românească: Mărțișor, Caraiman, iar unele sugerează caracterul personajului: Maliția, Solaris, Doris, Nudy sau Maldu. „Poveștile lui sunt deșchideri spre o lume mai bună, o lume solară, benefică pentru copii, dar și pentru maturi. Că toate poveștile, acest gen de scrieri
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
a copiilor de azi, personaje interesante, dar care nu aparțin lumii din care am izvorât și de acolo de unde ne vin și basmele. Numele personajelor și le-a ales cu multă chibzuiala ; ele te trimit la elemente specifice culturii noastre populare, Mărțișor, Caraiman, dar autorul are grijă și să lărgească sfera construind nume cu rezonante mai largi sau nume care sugeraza caracterul personajului : Maliția, Solaris, Doris, Nudy, Maldu. Două aspecte se evidențiază cu precădere din aceste povești : bogată imaginație și prețul
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
i-a fost sufcientă pentru sine însuși. În felul acestane-am putea explica și netezimile verbale, șlefuirea cu dichis, așezarea stabilă a cuvintelor: atât de mult și-a spus-o sieși, ori grupului său de prieteni, încât această poezie a devenit populară pentru autor, adică a câștigat acea stabilitate în urma nesfârșitei treceri printre buze, a ne- sfârșitelor reluări. Pentru literatura română a fost, însă, o pagubă: spe- cia poeta doctus este puțin reprezentată aici. Autorul trebuie să se gră- bească nu numai
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
prof.univ. dr.Constantin Rusnac, din Chișinău, cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, reprezentantul Basarabiei la UNESCCO a vorbit, în încheiere, despre relațiile tradiționale, istorice și culturale dintre Republică Moldova cu România. Manifestarea s-a încheiat cu un concert de muzică populară și ușoară susținut de Sava Regățean, din București, Vergil Ene din Drăgășani la caval,si Alexia Rotaru din Balș, copilul minune din grupa mare la grădiniță.. Prin numerosul public participant și prin prezența celor peste 50 de scriitori din diferite
LA ANIVERSAREA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1460963433.html [Corola-blog/BlogPost/381960_a_383289]
-
de azi, Aneta Stan. Spectacolul a fost regizat în cinci tablouri muzicale, pe concepția artistei, care a pregătit până la detaliu minuscul, totul. Costumele îmbrăcate de artistă au sugerat o aspectare vestimentară totalmente adorabilă și de efect scenic pitoresc, înfățișând portul popular din cinci zone diferite. A cântat în cinci limbi, într-o pregătire scenografică uimitoare, magnifică, adecvat simbolic țării pe care o evoca în cântec.Au fost tablori alegorice ample, fascinante, de impecabilă ținută artistică. Iar interpretarea melodică a fost aceea
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
artiști care alcătuiesc istoria cântecului românesc și plăsmuiec legenda lui, ce încununează un veac folcloric de aur, nemăsurabil de valoros și necesar pentru istoria, unitatea națională și identitatea culturală a României. S-a evocat tradiția românească, s-a etalat portul popular național, cultura sătească a națiunii, prima verigă în lanțul formării și continuității Statului român. Au fost distribuiți unii dintre cei mai aleși interpreți de muzică folclorică românească, lor datorându-li-se meritul de a fi fost zugrăvit în spațiul limitat
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
nu a existat niciodată un plebicist, și deci, această formă de statalitate nu reprezintă exprimarea liberă a națiunii și prin urmare, ca și actul abdicării prin forță și șantaj, nu are legitimitate) ar stabili mai aproape de realitate pe ce masă populară se poate sprijini ideea pro-monarhie. Sub incidența considerațiilor de mai sus paradigma„revenirea la monarhie” nici nu se mai încadrează în obiectivitate, dacănu avem o republică legitimă în acest moment. De la ce revenim la monarhie dacă uzurparea statalității de către republică
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
Povestea spune, dar sunt și povești adevărate, că acest stat ar fi putut să se numească Transilvania. Pe timpul președintelui Thomas Jefferson, acesta ar fi avut ideea să-l numească astfel, neavând nici o legătură cu România, ci cu terminația „sylvania” foarte populară la acea vreme și care ar fi însemnat pentru americani o regiune plăcută, împădurită. Acum, numele de alint al statului este „Bluegrass State” (Statul ierbii albastre), datorită prezenței „ierbii albastre” în multe din gazoanele sau pășunile statului, faimos pentru rasele
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
grătare, sau al pastramei, iar butoaiele cu must și tulburel, frumos împodobite cu ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să le vizitezi standul și să le guști din cașul, urda, telemeaua sau pastrama de oaie sau de capră, preparată după rețete moștenite din moși - strămoși. Lume multă, aglomerație mare printre tarabele cu zarzavaturi, fiecare fiind interesat să
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
Yale, a avut o bursă Național Science, licență a luat-o la Universitatea din Miami. Volumul “Identitatea profesională - Strategii neconvenționale pentru redefinirea carierei” propus de Herminia Ibarra, reprezintă un ghid, un model, o provocare de redefinire a carierei. Dacă înțelepciunea populară susține ideea că mai întâi trebuie să știm ce vrem să facem și apoi să acționăm, Herminia Ibarra susține că lucrurile sunt inversate, “cunoașterea vine în urmă acțiunii și a experienței”. Tranziția în cariera nu este un drum drept spre
Herminia Ibarra: Identitatea profesională. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/herminia-ibarra-identitatea-profesionala-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339409_a_340738]
-
Muzee Muzeul Obiceiurilor Populare Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o instituție singulară în rețeaua culturală românească, fiind singurul muzeu care a reușit să transpună cu mijloace muzeotehnice obișnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, națiune: tradiția populară. Muzeul a fost
Muzeul Obiceiurilor Populare Suceava by http://www.zilesinopti.ro/locuri/5204/muzeul-obiceiurilor-populare [Corola-blog/BlogPost/96654_a_97946]
-
Muzee Muzeul Obiceiurilor Populare Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o instituție singulară în rețeaua culturală românească, fiind singurul muzeu care a reușit să transpună cu mijloace muzeotehnice obișnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, națiune: tradiția populară. Muzeul a fost creat în anul
Muzeul Obiceiurilor Populare Suceava by http://www.zilesinopti.ro/locuri/5204/muzeul-obiceiurilor-populare [Corola-blog/BlogPost/96654_a_97946]
-
Muzee Muzeul Obiceiurilor Populare Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o instituție singulară în rețeaua culturală românească, fiind singurul muzeu care a reușit să transpună cu mijloace muzeotehnice obișnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, națiune: tradiția populară. Muzeul a fost creat în anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografica Humor. Întrucât în anul 1996 vechiul sediu a fost redobândit de Ministerul Justiției, muzeul a fost obligat să se mute într-un alt spațiu, situat în
Muzeul Obiceiurilor Populare Suceava by http://www.zilesinopti.ro/locuri/5204/muzeul-obiceiurilor-populare [Corola-blog/BlogPost/96654_a_97946]
-
„Am ales Caransebeșul fiindcă este cel mai prosper oraș din Caraș-Severin” - Când auzi numele Milovan Slovenski, gândul te duce automat la doctorul extrem de cunoscut și de popular în zona Banatului, și nu numai, care a devenit celebru în urma aplicării unui procedeu medical mai rar întâlnit, pe care nu mulți confrați se încumetă să-l folosească. Despre ce este vorba, domnule Slovenski? - Vorbim despre cardiologia invazivă. Aceasta este
Milovan Slovenski, „Doctorul inimilor” by http://uzp.org.ro/milovan-slovenski-doctorul-inimilor/ [Corola-blog/BlogPost/93355_a_94647]
-
să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăși este un model de luptă, de învingere a dificultăților, oscilând între chemarea mării și a satului natal. Cartea “Pe aripi de cântec și dor” prezintă povestea de viață a interpretei de muzică populară Elvira Lerințiu, fiică a Bihorului, model de pasiune pentru cântecul popular românesc și de sacrificiu pe altarul artei. Au fost prezentate în continuare cele două cărți ale Elenei Buică: “Liliacul înflorit la poarta înserării” și “Frumoasele vacanțe”. În ceea ce privește prima carte
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
de luptă, de învingere a dificultăților, oscilând între chemarea mării și a satului natal. Cartea “Pe aripi de cântec și dor” prezintă povestea de viață a interpretei de muzică populară Elvira Lerințiu, fiică a Bihorului, model de pasiune pentru cântecul popular românesc și de sacrificiu pe altarul artei. Au fost prezentate în continuare cele două cărți ale Elenei Buică: “Liliacul înflorit la poarta înserării” și “Frumoasele vacanțe”. În ceea ce privește prima carte, autoarea însăși explică cele două metafore din titlu. În ciuda trecerii anilor
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
asemenea unui liliac înflorit. Elena Buică, româncă stabilită în Canada, a mulțumit proniei cerești că a ajutat-o să ajungă până la această vârstă, și-a exprimat dragostea și fascinația față de savoarea și frumusețea limbii române, mai ales în varianta ei populară și a transmis celor prezenți salutul scriitorilor români din Canada și, în mod deosebit, al revistei “Observatorul” la care colaborează. Cartea “Frumoasele vacanțe” conține creații în proză ale autoarei despre locurile pe care le-a vizitat, oscilând între realitate și
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
bilingve. Elena Trifan, profesor de limba română, în învățământul preuniversitar, doctor în filologie cu distincția Magna cum laude, membră a Ligii Scriitorilor din România, este pasionată de lexicologie, literatură, gramatică, folclor, călătorii, artă fotografică. Scrie poezie, cronici, reportaje despre sărbători populare, religioase, literare, recenzii de carte, este autoarea cărții „Formarea cuvintelor în publicistica actuală. Derivarea. Perioada 1990-2001” și coautoare a „Dicționarului de neologisme și abrevieri recente.” Este prezentă în peste 25 de antologii și lucrări colective. Are în pregătire un volum
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
Lumii lasă moștenire, mlădițe de viețuire! Că-n al rodniciei dar, stă al veșniciei har. Eu, ca pelerin prin vreme, las tradiții în poeme. Lume Nouă spre a ști, cum este, creștin să fii! Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Tradiții de Sărbători Pascale / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1561, Anul V, 10 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TRADIȚII DE SĂRBĂTORI PASCALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1428615613.html [Corola-blog/BlogPost/373013_a_374342]