2,519 matches
-
stilul de viață american. O carte în căutarea rețetei fericirii. Raymond Carver: Taci, te rog! Editura Polirom, București, 2004. Preț: 179 000 lei. Povestea de Crăciun Moșul poposește cu renii, sania și sacul plin de cadouri în orașul copiilor cu porecle năzdrăvane. Afară e o iarnă adevărată, cum nu mai fusese demult în acele locuri de basm, unde copiii primesc nume dintre cele mai năstrușnice. Personajul principal este Dănuț, adică Dum-Dum. Împreună cu prietenii săi, Prăjitură și Dioptrie, Dum-Dum pleacă într-un
Agenda2004-52-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283214_a_284543]
-
care l-au născocit oamenii pentru a se povesti pe ei înșiși“. Recunosc, cu invidie ce-i drept, că această considerație nu-mi aparține. E a lui Fănuș Neagu, singurul, de la Ionel Teodoreanu încoace, care ar putea să poarte aceeași poreclă cu autorul „Medelenilor“: „Metaforel“. Gândul ar putea fi rostit însă de milioane de împătimiți din întreaga lume care, săptămână de săptămână, iau cu asalt stadioanele pentru a asista la ultima reprezentație sacră a timpului nostru. Și chiar dacă, cu o preferință
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
el îl convinge pe Busuioc să cânte în corul bisericii. Enoriașii aveau să-l cunoască și să-l îndrăgească repede pe cel care dădea răspunsurile la liturghie și, din când în când, îi răsfăța cu una dintre ariile lui Pavarotti. Porecla a venit astfel firesc, cantorul lor semănând și la voce și la... volum cu celebrul tenor italian. „Pentru mine, spune preotul din Ghilad Emilian Păcuraru, Costel a fost o bucurie sufletească. Am fost din prima clipă impresionat de vocea sa
Agenda2005-05-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283343_a_284672]
-
de 24 de ani, din Timișoara, și S.C.C. , de 27 de ani, din Bocșa, vor da socoteală în fața instanței de judecată pentru tâlhărie. Oamenii legii continuă cercetările pentru identificarea și reținerea unei a treia persoane participante la faptă, cunoscută sub porecla Piticu. În luna decembrie a anului trecut, cetățeanul german H.D. a venit să viziteze țara noastră. El a ajuns și la Timișoara, urmând ca de aici, în dimineața zilei de 20 decembrie 2004, să ia un intercity spre Craiova. Înainte de
Agenda2005-07-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283389_a_284718]
-
aurul olimpic. La atletism, Heike Henkel a învins la săritura în înălțime, iar fondistul Dieter Baumann i-a depășit la 5 000 m pe sportivii africani, marii favoriți ai probei, trecând primul linia de sosire, ceea ce i-a adus și porecla de „kenyanul alb“. „Dream Team“-ul oferă un spectacol de zile mari Cel ce avea să devină cel mai bun sportiv al Jocurilor era din Rusia. Gimnastul Vitali Scerbo a dominat probele de individual compus, bară fixă, cal cu mânere
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
lucrările: „Un fragment de stelă funerară la Cenad“, „Pagini de istorie cenăzeană“, „Cenadul în vremea stăpânirii otomane“; „1848 la Cenad“, „Apărarea caracterului confesional al școlii române din comitatul Timiș la sfârșitul secolului al XIX-lea“, „Circulația monetară pe teritoriul Cenadului“, „Porecla, între nume de batjocură și necesitate de comunicare“, „Noutăți în bioetică“, „Cenadul pe Internet“. În după-amiaza aceleiași zile, va avea loc și o șezătoare literară. În ceea ce privește acțiunile culturale aflate pe agenda „Concordiei Cenad pe 2005, amintim continuarea editării publicației „Cenăzeanul
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
prin modalitatea indirectă a desprinderii discursului de emoție, prin abandonarea lui în automatismul suprarealist, avînd, în acest context sensibil, o încărcătură revendicativa. Prin absurdul pur, poetul ajunge la o impersonalitate caricaturala, deci paradoxal tendențioasa: " copilul meu are o mie de porecle, / fragile și cuminți, precum diminețile mele - / copilul meu, e un epitaf malițios / care merge la serviciu, lîngă Hubertus - / în timp ce lăuntricul meu copil a luat, deja, / formă de lift..." (Lunecînd). Sau într-o panoramare sentimental-geologică, parodica în ondulația îndrăznelilor asociative: "viorile
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
dezvoltat independent în proza istoriografica Domnită Elenă, demnă, și ea, de tot interesul.). Ștefan voievodul e bolnav, bătrîn și obosit. Își simte sfîrșitul aproape. Își cheamă boierii de sfat și le cere ca succesor pe Bogdan cel orb, fiul său, (porecla îi venea din privirea încrucișata a ochilor) și, în plus, supunerea către turci ("Cercați a îmblînzi sălbateca fiara prin o supunere de bunăvoie: liniștită apă stinge urgia focului. Cereți să vă lase a vă cîrmui după legile voastre, a trăi
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
gazetili da scandalu, - nemica. Nici nu se compară cu alde Popescu, zis și Radu. Că unii mai aproape da iepoca să i-ar fi zis cu glumire Radu Poieticescu, să poate. Rumânul dacă-i liber la ceva, e să dea porecle la fitecine și să înjure, cît mai vîrtos și îndesat cu strîngerea din dinți înștiințata de atîția și atîția purtători da condeiu... * Cît scriseră la vremea lor ori vorbiră ziariștii și oratorii în fel de fel de ocaziuni începînd cu
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
Arthur...Sigur, nu era unul și același. Erau sumedenii, avînd caracteristici diferite; însă dl. Sache, în calitatea lui străveche de jurist, avea obiceiul să lipească un nume sau un numar pe figură criminalului, sau a persoanei, uneori îi dădea și porecle, ca de pildă numele pomenit adineauri, ce nu era chiar o poreclă, dar te trimitea cu gîndul la unul din cavalerii legendari participanți la nu mai putina masă rotundă a regelui mitic. Mitic, dar pișca, al naibii!... Auzise dl. Sache
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
însă dl. Sache, în calitatea lui străveche de jurist, avea obiceiul să lipească un nume sau un numar pe figură criminalului, sau a persoanei, uneori îi dădea și porecle, ca de pildă numele pomenit adineauri, ce nu era chiar o poreclă, dar te trimitea cu gîndul la unul din cavalerii legendari participanți la nu mai putina masă rotundă a regelui mitic. Mitic, dar pișca, al naibii!... Auzise dl. Sache că Wagner nu-i place țintarului Arthur, si punea toată noaptea la
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
obligativitatea întoarcerii la limba de lemn nu mai este decât un pas! Mă intrigă, însă, un lucru: de ce anume n-a reacționat oare dl. Cristoiu atunci când a fost terfelit cu adevărat de corifeii "României Mari", care i-au atașat nemuritoarea poreclă "Ardei Umplut"? Sau plastica etichetă "scroafa de Cristoiu"? Atunci nu era preocupat dl. Cristoiu de propria imagine? Atunci nu-l obseda noțiunea de "jignire prin presă"? Mister. Nu am decât o explicație: dl. Cristoiu era, probabil, prea ocupat să exploreze
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
rolul lor aproape că încetase în 1845-1846, adică atunci cînd Monte-Cristo apărea în foileton. Poate tocmai de aceea au și fost aleși. "Misteriosul" conte mai e însă comparat de alte personaje și cu lordul Ruthwen, un vampir byronian, alter-ego și porecla a(l) lui Byron însuși, dar - atenție! - si personaj central al dramei Vampirul, pe care Dumas avea s-o scrie de-abia în 1851. Astfel, Monte-Cristo e plasat, voit, de autor aproximativ la jumătatea drumului între dramele de tinerețe și
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
dat el declarațiile astea ca să arate că e solidar cu miile de pensionari pe care, așa cum a recunoscut Vreme, vrea să-i elimine? Nu, nu e demagog, cu asceza pe care o afișează încearcă doar să găsească o explicație pentru porecla cu care a fost cadorisit. I se zice Gandhi fiindcă postește, nu fiincă e tuciuriu și tras la față. Revista Capital ne spune cine vor fi stăpânii lumii peste două decenii. Dacă ne luăm după articolul publicat în The Economist
Cine i-a aranjat cu adevărat vizita lui Băsescu la Casa Albă () [Corola-journal/Journalistic/25228_a_26553]
-
mi-l aplicase în joacă un mare stilist, (și stilizator, - vezi Dostoievski) romancierul intimist Ovidiu Constantinescu, mult delicatul și sfiosul de Ovidel, căruia tocmai de aceasta i se zicea "Șoricelul". Costăchel, - de la personajul sturlubatic al lui Păstorel Teodoreanu. E o poreclă de epocă, avînd un caracter de epocă și care, mă mir, cu vremea, s-a stins. Astfel încît, întîlnind-o în evocările prietenului Balotă, parcă ar fi vorba de altă persoană, de un străin abia mai deslusindu-se în amurgul lăsat
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
Caragiu Marioțeanu (București, Editura Enciclopedică, 1997); la cuvîntul aromân, se oferă o întreagă serie de echivalente, cu citate care lămuresc uzul lor contextual: armânu (popular), aromânu (cult), macedo-vlahu (preferat de autoare), vlahu (utilizat de vecini); e delimitată o categorie de porecle (Cuțo-vlahu, țințaru, Gogâ, garagunu) și este înregistrat un mare număr de denumiri după localități (aminceanu, cândruveanu, crușuveanu, fârșirotu, muscupuleanu etc.) Independent de disputele științifice amintite, limbajul colocvial contemporan, și în special acea parte a sa care se reflectă în presă
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
generații nu mai percep acum aluzii care erau foarte evidente în 1990). Lista poate începe cu hipocoristicele ambigue (prudent minimalizatoare) de dinainte de 1989: (Nea) Nicu, Bibicu', (Nea) Puiu, (Nea) Titi, cu desemnările familiare dar respectînd sistemul - Șefu, Tovarășu' -, cu o poreclă depreciativă bazată pe asemănarea fonică, Ceașcă, sau cu epitetele insultătoare Paranoicul, Pelticul, Piticul, Cizmarul. Formulele retorice vehiculate în decembrie 1989 au produs desemnări efemere - Dictatorul, Tiranul - precum și stabila substantivizare ironică a adjectivului celui mai frecvent, Odiosul, redusă în glumă, prin
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
denominativă este extrem de redusă. Chiar în presa de scandal care îi e net defavorabilă, de-abia dacă găsim desemnarea prin prenume - "Ce face Emil pentru a nu mai fi persecutat de securiști" (Atac la persoană, 20, 2000, 10) sau o poreclă animalieră, rudimentară și agresivă, deja folosită în campaniile electorale: În timpul vizitei pe care Țapul a întreprins-o..." (România mare, 527, 2000, 2). De altfel, folosirea prenumelui fără numele de familie e tendința cea mai răspîndită în stilul neconvențional al presei
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
care i le-au adresat cei ce au luat cuvântul dintre noi. Nu știu cine, cred că Nicu T. ALEXE, „Dop" cum îl botezase Șeful (profesorul de română și dirigintele nostru pe parcursul celor 8 ani care ne pusese la fiecare câte o poreclă, căci când Duci Pârvu, șeful clasei-excelent elev și eminent profesor doctor cardiolog-ne striga numele din catalog, fiecare răspundea cu porecla: „Bibanul”, „Tremurici”, „Dop”, „Hăitiș"... Păcat că „Țamblac”, „Corcodel”, „Căcâcea”, „Băiatul Popii” și atâția alții rebotezați de Șefu nu mai
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
botezase Șeful (profesorul de română și dirigintele nostru pe parcursul celor 8 ani care ne pusese la fiecare câte o poreclă, căci când Duci Pârvu, șeful clasei-excelent elev și eminent profesor doctor cardiolog-ne striga numele din catalog, fiecare răspundea cu porecla: „Bibanul”, „Tremurici”, „Dop”, „Hăitiș"... Păcat că „Țamblac”, „Corcodel”, „Căcâcea”, „Băiatul Popii” și atâția alții rebotezați de Șefu nu mai puteau răspunde la apel. Dop, și cred că și Tică Perovici au propus că ar fi bine ca cineva dintre noi
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
care devenise celebru prin înălțimea sa neobișnuită, Gogea Mitu (Mitu Gogea). E însă vorba de o coincidență, sau, mai probabil (îmi lipsesc aici, din păcate, datele documentare necesare unei explicații exacte), de o relație inversă, de transformarea adjectivului într-o poreclă. În tratatele de gramatică, ditai, ditamai, cogeamite etc. sînt cel mult pomenite în lista adjectivelor invariabile, provenite din împrumuturi. Comportamentul sintactic care separă adjectivele ditamai și cogeamite, cu variantele lor, de majoritatea celorlalte adjective constă în primul rînd în poziție
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
feroviari", "militari", "țapinari"), de la culorile purtate ("alb-roșii", "echipa alb-vișinie"), de la numele cartierului în care își au stadionul și publicul cel mai fidel ("giuleșteni"), de la clișeul de desemnare a orașului ("formația din Bănie") etc. Jucătorii și antrenorii sînt desemnați adesea prin porecle sau hipocoristice ("Cobra", "Baciul", "Ganezul", "Vio", "Șumi", "Gică", "Puiu"); cei care joacă în străinătate sînt numiți după echipele (orașele, țările) unde se află -"milanezul", "belgianul", "neamțul" etc. În text se constituie uneori adevărate lanțuri de sinonime. În același paragraf, de
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
și a adormit. Capul îi era plin de mărunțiș care zdrăngănea și prin gura întredeschisă Alice aștepta, la o zdruncinătură mai zdravănă, să înceapă să curgă bănuții"), peste vatmanul-împărat Verde, peste anestini și anestine, locuitori în Intrarea Anestinelor. Cuvintele necunoscute, poreclele și jocurile inventive au valoare incantatorie: "betrav-ivoar-siclam-griperl-grena ", ca o formulă împotriva necazurilor; iar simplificarea nu e numai cunoscuta operație matematică, ci și metaforă a sărăcirii fostei burghezii în anii '50. Lumea se transformă în poveste (o fractură provocată de medic
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
Cu mama lui Norah, pe care o cheamă Erji, nu se are bine. Aceasta o repede des strigând la ea Marș, expresie folosită la mânie. Vecinii budapestani cred că așa o cheamă pe româncuță și ea va rămâne cu această poreclă până la întoarcerea în România. Norah este foarte cochetă și feminină. Face baie în fiecare zi, se fardează, se parfumează, stricând-o și pe fetiță care va ajunge la rândul ei o cochetă, defectul principal. Fosta amantă a tatălui e o
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
rup limba, incapabili să articuleze fie și cea mai plăpândă idee. Și totuși, lumea urmărește cu entuziasm aceste emisiuni. Nu pentru adevărurile fundamentale rostite acolo, ci pentru că regăsește în ele un ideal secret: cel al țopimii parvenite. Alintându-se cu porecle și diminutive în cel mai bun caz caraghioase ("Pinalti", "Corleone", "Mister", "Il Luce", "Săgeată", "Briliantul" - acesta din urmă un jucător din care mingea sare ca din zidul de beton - și alte bazaconii ce evocă aspirațiile interlope ale acestei para-lumi proiectate
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]