784 matches
-
subspeciei din care provine, dar și schimbătoare sub acțiunea mediului și a omului. În același timp, soiul din punct de vedere economic, reprezintă un important factor de producție în viticultură. Ampelografia studiază soiurile de viță de vie roditoare și de portaltoi sub următoarele aspecte: originea soiurilor de viță de vie (originea ecologo - geografică și cea genetică); metodele și metodologiile folosite în descrierea soiurilor și studiul acestora privind însușirile agrobiologice, agrotehnice și tehnologice; comportarea soiurilor de viță de vie în diferite ecosisteme
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei, activitatea este îndreptată către studiul vițelor americane, în vederea folosirii lor ca portaltoi, dar și a vițelor europene pentru refacerea rațională a viticulturii. În această etapă apare necesitatea muncii colective a colaborărilor internaționale a specialiștilor, perfecționarea metodelor de studiu, descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. O primă manifestare internațională cu influență
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
atacului și a aviza măsurile de protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto). Tot aici se înființează și o colecție cu specii americane utilizate ca portaltoi (Vitis riparia, Vitis rupestris și Vitis solonis) și hibrizi direct producători (Taylor, Elvira, Herbemont, Cuninghan, Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă sunt relativ puține, dar foarte multe dintre ele au o reală valoare științifică. Chiar în anul apariției
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Astfel, în anul 1925, a fost înființată prima colecție ampelografică, de către I.C. Teodorescu, pe lângă catedra de viticultură a Academiei de Înalte Studii Agronomice (actuala USAMV București), în care au fost plantate 205 soiuri vinifera, hibrizi direct producători și soiuri de portaltoi. În același timp iau ființă câteva colecții didactice pe lângă școlile de viticultură de la Valea-Călugărească (At. Bulencea), Huși (C. Hogaș) și Chișinău (A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada anilor 1926-1928, pe lângă pepinierele de la Istrița și Pietroasa, în care au fost plantate câte 20 de soiuri vinifera altoite pe diverși portaltoi, în fiecare dintre acestea. De altfel, tot la Pietroasa se înființează prima vie experimentală, prima instituție științifică (1929), toate conduse de profesor Gh. Constantinescu, unde încep și studiile cu privire la însușirile de productivitate ale soiurilor. Începând cu anul 1936 se creează
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri la cel mult 12 pentru struguri de masă în raport cu epocile de maturare, 12 soiuri pentru vinuri albe de calitate, 10 pentru vinuri albe curente de masă, 4 pentru vinuri roșii, 4 de vin pentru consumație curentă, 6 soiuri de portaltoi cu adaptabilitate superioară și propune renunțarea totală la hibrizii producători direcți. În anul 1935 D. Bernaz în lucrarea "Varietăți de viță proprii românești", prezintă 36 de soiuri, din care 14 românești și 12 străine, franceze și germane, care au dat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie sunt completate cu cercetări privind cunoașterea comportării soiurilor în mediul lor natural (arealul de cultură), a valorii tehnologice a soiurilor de viță de vie (I.C.Teodorescu, 1939),a afinității de altoire între soiurile vinifera și de portaltoi (Gh. Constantinescu, 1943). În cercetările dedicate recunoașterii soiurilor de viță de vie, având ca bază de plecare variabilitatea morfologică a frunzei, I. C.Teodorescu (1939), T. Martin și M. Neagu (1941) ajung la concluzia că aceasta nu permite să se folosească
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de la Cluj" (Șt. Oprea, 1958), "Comportarea soiurilor Chaselas doré și Fetească albă în podgoria Iași" (C-tin. Țârdea, 1957), "Comportarea soiurilor de viță roditoare pe rădăcini proprii în condițiile podgoriei Odobești" (Gh. Popescu, 1958), "Soiurile de viță roditoare și de portaltoi recomandate pentru zona centrală a Dobrogei" (Gh. Constantinescu ș. a., 1959). Pentru a facilita studenților cunoașterea soiurilor de viță de vie în cadrul Institutului Agronomic București este litografiat cursul de "Ampelografia și selecția viței de vie" ce aparține profesorilor T. Martin și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un număr de 185 de soiuri. O lucrare mai completă care cuprinde sinteza cursurilor prezentate studenților de la Facultatea de Horticultură din București, este cursul intitulat "Ampelografie", elaborat de Gh. Constantinescu (1958), în care în partea specială prezintă 16 soiuri de portaltoi și 100 soiuri de Vitis vinifera. Acordând o atenție deosebită soiurilor românești, autorul împarte soiurile, după epoca de maturare a strugurilor (pe cele de masă) și direcția de producție pentru cele de vin, iar descrierea acestora este amănunțită utilizând elemente
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de publicații, dar mai ales ca valoare științifică, după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora prin confirmarea lor de către marea producție viticolă. Începând cu anul 1970, îmbunătățirea sortimentului de soiuri vinifera și de portaltoi, pe calea selecției clonale și pe calea hibridării sexuate, a constituit preocuparea permanentă a cercetătorilor amelioratori și a cadrelor didactice din învățământul superior. Astfel, prin aplicarea lucrărilor de selecție clonală în cadrul portaltoiului Berlandieri x Riparia 5 BB, au fost obținute
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1970, îmbunătățirea sortimentului de soiuri vinifera și de portaltoi, pe calea selecției clonale și pe calea hibridării sexuate, a constituit preocuparea permanentă a cercetătorilor amelioratori și a cadrelor didactice din învățământul superior. Astfel, prin aplicarea lucrărilor de selecție clonală în cadrul portaltoiului Berlandieri x Riparia 5 BB, au fost obținute de către M. Toader, B. Baltagi și N. Alexandrescu, patru selecții clonale, respectiv Crăciunel 2, Crăciunel 25, Crăciunel 26 și Crăciunel 71, iar la Drăgășani, P. Baniță obține clona Drăgășani 57 prin selecția
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Radames, Rubin (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj) și soiul Argesis la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Ștefănești în prezent Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești-Argeș. Au fost create trei soiuri de viță portaltoi, Precoce, Ruvis și Drăgășani 70, la Staținile de Cercetări Miniș, Iași, Valea Călugărească și Drăgășani. Prin selecție clonală, au fost obținute 77 clone de viță de vie pentru toate direcțiile de producție: pentru struguri de masă 10 clone, pentru vinuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
obținute 77 clone de viță de vie pentru toate direcțiile de producție: pentru struguri de masă 10 clone, pentru vinuri albe 45 de clone, pentru vinuri roze aromate 2 clone, iar pentru vinuri roșii 20 de clone. Ameliorarea soiurilor de portaltoi pe calea selecției clonale a condus la obținerea a trei selecții din soiurile Berlandieri x Riparia 140 Ruggeri selecția 59, Chasselas x Berlandieri 41 B selecția 6 (la ICDVV Valea Călugărească) și Berlandieri x Riparia Kober 5 BB selecția M54
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea botanică prin observații privind durata perioadei de vegetație activă, vigoarea de creștere a butucilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, afinitatea față de portaltoi, relațiile cu factorii ecologici, rezistența la boli, dăunători etc; 7. Caracterizarea agrofitotehnică , ține seama de însușirile agrobiologice ale soiurilor, indicându-se distanțele de plantare, sistemul de conducere, tipul de tăiere, sarcina de rod, reacția soiurilor la lucrările și operațiunile în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a schemei de descriere, referindu-se la precizarea amplasării judicioase în podgoriile și centrele viticole a căror condiții ecologice sunt valorificate cel mai bine de către fiecare soi. Schema ampelografică pentru descrierea soiurilor vinifera se aplică și în cazul soiurilor de portaltoi, cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând numai nouă capitole după cum urmează: 1. Denumirea portaltoilui; 2. Sinonimele; 3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând numai nouă capitole după cum urmează: 1. Denumirea portaltoilui; 2. Sinonimele; 3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de portaltoi, în școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul de cultură. Aceste scheme ampelografice au fost folosite la descrierea soiurilor de viță de vie și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de portaltoi, în școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul de cultură. Aceste scheme ampelografice au fost folosite la descrierea soiurilor de viță de vie și de portaltoi din cele șapte volume ale Ampelografiei RSR, reușindu-se astfel prezentarea unitară și completă a soiurilor studiate. Începând cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul de cultură. Aceste scheme ampelografice au fost folosite la descrierea soiurilor de viță de vie și de portaltoi din cele șapte volume ale Ampelografiei RSR, reușindu-se astfel prezentarea unitară și completă a soiurilor studiate. Începând cu anul 1972, Comunitatea Economică Europeană elaborează o schemă ampelografică nouă, mai amplă alcătuită din două părți. Prima parte se referă la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
caracterelor agrobiologice să fie făcută comparativ cu unul sau mai multe soiuri de referință (martor), specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri de referință (martor), specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Numărul mare de soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Numărul mare de soiuri de viță de vie existente astăzi în cultură ca și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aspri cu vârfuri recurbate sau fini, catifelați. La majoritatea soiurilor de viță de vie sunt dominanți perii lungi, acesta reprezentând un caracter genetic de soi. În ceea ce privește pețiolul frunzei, la soiurile vinifera sunt specifici perii lungi, iar la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7. Suprafața limbului frunzei se examinează sub aspectul profilului, ondularea acestuia între nervurile principale și laterale, gofrări și prezența unor denivelări pe partea superioară a sa. În secțiune transversală profilul limbului poate fi: plan (Aramon
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe vârful lăstarilor , care poate fi absentă, sub formă de dungi (Chevin blanc) sau totală. Intensitatea antocianilor fiind un caracter genetic de soi, se poate manifesta de la foarte puțin la foarte puternic (Vitis labrusca); perii orizontali care pot fi absenți (portaltoiul 3309 C) sau prezenți, de la foarte rari, la rari (Chasselas blanc), mijlocii ca desime (Pinot noir), deși (Gewurztraminer) sau foarte deși (Müler Rebe); perii erecți , sunt specifici anumitor soiuri și a căror desime variază de la foarte rari sau absenți (Rupestris
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Lot) până la deși (Riparia Scribner) și foarte deși. poziția lăstarilor adulți , reprezintă un caracter morfologic deosebit pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie și ea poate fi erectă (Rkațiteli, Columna), semierectă (la majoritatea soiurilor), orizontală (Pinot noir), semicaducă sau caducă (portaltoiul 3309 C). gradul de ramificare (puterea de emitere a copililor) a lăstarilor reprezintă o însușire a speciei Vitis și este mai bine evidențiată la vițele portaltoi unde se întâlnesc ramificații de ordinul II, III și IV, în timp ce la soiurile vinifera
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]