351 matches
-
în luminile verii (Peisaj la Ferdinandsberg, Dealuri cărășene etc.). Lucrările din perioada 1906-1924 completează cu imagini neașteptate, aproape impresioniste creația „obișnuită” a artistului de formație clasică. Mai retras, fără să se alăture marilor mișcări artistice, Stevan Aleksić continua activitatea de portretist realist transmițând generațiilor viitoare trăsăturile unor personaje (Slavko, muzicantul șchiop din Modoș, Clopotarul) aflate în zona satelor liniștite, vizitate de el cu ocazia executării comenzilor pentru lăcașurile de cult (scene biblice cu multe personaje și alegorii cu trimitere la momentele
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
cotidiene idilizate, presărată de petrecerile tradiționale ale țăranilor din satele șvăbești. Figura lui a intrat în conștiința bănățenilor datorită tripticului documentar realizat la începutul secolului XX (Colonizarea șvabilor în Banat); lucrarea a trecut pe plan secund calitățile de peisagist și portretist ale pictorului. O carieră artistică fără mari suișuri și coborâșuri demonstrează și activitatea pictorului Ion Isac. Peisagist prin excelență, el a fost rapsodul zonelor natale (Casă din Ciclova Montană, Case la Domașnea, Vedere spre Ciclova, Căpițe de fân etc.). Exceptând
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Teatrul Buff din Chișinău" (1918-1922), la diverse teatre din București (1922-1926), la "Teatrul Național din Cernăuți" (1926-1937), la "Teatrul din Craiova" (1942-1943). Profesor la "Institutul „Nicolae Grigorescu”", București (1950-1957) și la "Școala Populară de Artă din Suceava". A excelat ca portretist, fiind un adevarat zugrav al sufletului oamenilor.Chipurile de țărani din Bucovina, remarcabile prin acuitatea observației, expresivitatea desenului, ilustrând vechea drama a țăranului român măcinat de suferințe și lipsuri în zadarnica luptă cu greutățile vieții, impresionează profund. La fel de valoroase sunt
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
la Gimnaziul Evanghelic din Sibiu, unde i-a avut ca elevi pe Arthur Coulin, Robert Wellmann, Octavian Smigelschi, Betty Schuller, Karl Ziegler, Hermine Hufnagel, Anna Dörschlag, Michael Fleischer, Lotte Goldschmidt și Fritz Schullerus. A fost foarte apreciat ca peisagist și portretist. a fost pentru o lungă perioadă unul dintre cei mai căutați portretiști din Transilvania. O mare parte din creația sa de portrete se găsește la Muzeul Brukenthal din Sibiu alături de importante picturi realizate de cei mai de seamă reprezentanți ai
Carl Dörschlag () [Corola-website/Science/334520_a_335849]
-
Arthur Coulin, Robert Wellmann, Octavian Smigelschi, Betty Schuller, Karl Ziegler, Hermine Hufnagel, Anna Dörschlag, Michael Fleischer, Lotte Goldschmidt și Fritz Schullerus. A fost foarte apreciat ca peisagist și portretist. a fost pentru o lungă perioadă unul dintre cei mai căutați portretiști din Transilvania. O mare parte din creația sa de portrete se găsește la Muzeul Brukenthal din Sibiu alături de importante picturi realizate de cei mai de seamă reprezentanți ai artiștilor sibieni. Lucrări faimoase din creația lui Carl Dörschlag, care se disting
Carl Dörschlag () [Corola-website/Science/334520_a_335849]
-
de artă: tatăl meu, muzician amator, baritone în corul bisericii, iar mama soprană în același cor. Părinții mei erau oameni de cultură; fratele tatei - bariton la opera din Brașov. Ceilalți doi unchi ai mei pictori, elevi ai marelui Grigorescu: unul portretist, celălalt peisagist. Vărul meu mai mic, pianist la Opera din Timișoara. Eu? Artist, având câte puțin de la toți. Nu mă consider un intelectual, ci pur și simplu un om de cultură. Nu agricolă! Mi-a plăcut să citesc, să studiez
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
Tot ea povestește că bunicul pictorului, Laurențiu, Baron de Lövendal s-a născut în Vladivostok și a fost botezat în Kamceatka. Între 1914 și 1917, George a urmat școala de Belle Arte la Sankt Petersburg dovedind un mare talent de portretist. După absolvire, a profesat la Soroca și Chișinău, în Basarabia. Revoluția bolșevică din 7 noiembrie 1917 a avut un impact trist asupta familiei sale. Tatăl său, Lorentius Löwendal, ofițer de marină în armata țaristă, aflat la comada fortăreței Kronstadt, a
George Lövendal () [Corola-website/Science/317346_a_318675]
-
ale artei, între care designer, creator de cosume, a lucrat în teatru, operetă, gazetărie, actorie, balet, regie artistică și a fost și arhitect. Tot el a creat primul teatru de păpuși din țară. A devenit cunoscut în special ca pictor portretist, care a avut ca subiect principal țăranul român, pictând în special țărani bucovineni. A fost căsătorit Ariadna Ambrozieva - Lövendal, pianistă, poetă, solistă de operă, cu care a avut două fiice: Lydia (n. 28.10.1923), pictoriță, balerină, compozitoare, specialistă în
George Lövendal () [Corola-website/Science/317346_a_318675]
-
din Venetia(1903) acesta a fost pictor ,scenograf la Teatrul Național din Craiova și profesor de desen și limbi străine la Institutul Urziceanu din Craiova.Foarte bun pictor de biserici, mai cunoscut în Ardeal,Cabadaeff a fost și un talentat portretist.Odată cu pictura bisericii el a realizat portretul preotului ctitor, Gheorghe Prunescu și al soției sale , ambele fiind expuse după realizare ,pe zidul de la intrarea din interiorul bisericii. Portretul preotesei este deosebit de interesant prin specificul vestimentației,....este încărcată cu mărgele multicolore
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
perioadă tulbure, caracterizată de ascensiunea Cantacuzinilor și a altor familii boierești, înlesnise răspândirea idealului umanist în cultură, promovat tocmai de acești "oameni noi". Elitele politice își manifestă mai puternic interesul pentru arta apuseană și sunt la rândul lor descoperite de portretiștii italieni și flamanzi. Gravori specializați în portretistică îi consacraseră deja lui Mihai Viteazul ca principe de rang european mai multe portrete, începând cu domnia lui Matei Basarab majoritatea domnilor români sunt reprezentați de artiști apuseni în postura tipică monarhilor din
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
Jacopo Carrucci, cunoscut și ca sau, mai simplu, Pontormo (24 mai 1494 la Pontorme, Empoli - d. 2 ianuarie 1557 la Florența) a fost un pictor italian manierist și portretist, reprezentant al Școlii florentine. S-a născut la Pontormo, suburbie a orașului Empoli. Rămâne orfan de mic: la cinci ani îi moare tatăl, Jacopo di Martino Carrucci, iar la zece ani îi trece în neființă și mama, Alessandra di Pasquale
Jacopo da Pontormo () [Corola-website/Science/320612_a_321941]
-
Creta - † 7 aprilie 1614, Toledo / Spania), a fost un pictor spaniol manierist de origine greacă, personalitate misterioasă, atât sub aspectul specificului stilului său, cât și din pricina biografiei lui incomplete. Cunoscut mai ales datorită picturilor sale pe teme religioase și ca portretist, contribuțiile lui în domeniul sculpturii și arhitecturii au fost, din păcate, date uitării. Domênikos (Domínikos) "Theotokópulos" (în traducere literală numele familiei sale înseamnă ""fiul Maicii Domnului"") s-a născut în anul 1541 în Candia (Handáka), (în prezent portul Iraklion), pe
El Greco () [Corola-website/Science/299118_a_300447]
-
(n. 29 septembrie 1703, Paris - d. 30 mai 1770, Paris) a fost un pictor francez, reprezentant al stilului "rococo", portretist remarcabil, renumit pentru picturile sale idilice și senzuale, cu tematică bucolică sau alegorică. Reflectare fidelă a vieții de curte a Franței din timpul domniei regelui Ludovic al XV-lea, opera lui exprimă gusturile societății, atmosfera și stilul de viață al
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
(n. 14 mai 1727 - d. 2 august 1788) a fost unul dintre cei mai faimoși pictori portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea. S-a născut în luna mai 1727 la Sudbury, o mică localitate în comitatul Suffolk, la nord-est de Londra. John Gainsborough, tatăl lui, era manufacturier și negustor de țesături. Thomas a venit
Thomas Gainsborough () [Corola-website/Science/301425_a_302754]
-
se vor muta la Ipswich, o mică localitate situată la 25 km de Sudbury, unde va închiria o căsuță pe Lower Brook Street. Pictează portretele aristocraților și burghezilor din partea locului. În anul 1759 se stabilesc la Bath, unde devine un portretist foarte căutat. În 1761 Gainsborough își expune tablourile la Asociația Artiștilor Londonezi. Devine membru fondator al Academiei Regale, care este înființată pe 10 decembrie 1768. În anul 1774, va părăsi Bath-ul și se va muta împreună cu familia la Londra. După
Thomas Gainsborough () [Corola-website/Science/301425_a_302754]
-
Gabriel-Joseph-Marie-Augustin Ferrier (n. 29 septembrie 1847, Nîmes - d. 6 iunie 1914, Paris) a fost un portretist și orientalist francez. Tatăl său a fost un farmacist. Și-a început studiile la École des Beaux-Arts, unde a lucrat cu Ernest Hébert și Isidor Pils. Prima sa expoziție a fost la Salonul din Paris în 1869. Doi ani mai
Gabriel Ferrier () [Corola-website/Science/337361_a_338690]
-
și Sava Henția. Avându-l ca protector și mecena pe Ion Ghica, în urma recomandării lui Nicolae Grigorescu, în 1878 a obținut o bursă de studii la "École des Beaux Arts" din Paris, unde a studiat cu Carolus Duran, un vestit portretist al înaltei societăți franțuzești, căruia i-a devenit elev după doar un an petrecut la Școala de Belle Arte, pe care o părăsise tocmai pentru a fi în preajma maestrului francez, pe lângă care a rămas până în 1884. În 1884, a primit
George Demetrescu Mirea () [Corola-website/Science/308735_a_310064]
-
director al aceleiași instituții, funcție pe care a deținut-o până în 1927. Ca profesor și director la Școala de arte frumoase din București, a promovat academismul („Vârful cu Dor”, „Bacantă și satir” și unele compoziții istorice), rămânând însă un remarcabil portretist („Alexandru Odobescu”; „Portret de bărbat”; „C. Stăncescu”). A realizat decorațiile murale la Banca Națională a României, Casa scriitorilor, Universitatea din Iași. În semn de respect pentru activitatea sa, o stradă din București, din preajma Arcului de Triumf, îi poartă numele.
George Demetrescu Mirea () [Corola-website/Science/308735_a_310064]
-
Sfanțul Luca", care reunea toți pictorii din Haarlem. În același an se căsătorește cu Anneke Harmensdochter, care moare în 1615, la scurtă vreme după nașterea unui al doilea copil. De la începutul carierei sale artistice, Franș Hals se remarcă că excelent portretist. Printre primele sale lucrări se numără portretul fabricantului de bere din oraș, Pieter Jacobszon, și al altor șaptesprezece membri ai familiei sale. În anul 1616, Hals pictează primul portret colectiv al membrilor gărzii civile - "Banchetul ofițerilor corporației Sfanțul Ggheorghe din
Frans Hals () [Corola-website/Science/303147_a_304476]
-
corporației "Sfanțul Gheorghe" din Haarlem. În portretul de grup al ofițerilor și archebuzierilor acestei corporații, în planul îndepărtat, al doilea personaj din stânga este însuși Franș Hals, cu privirea ațintita asupra spectatorului. Este singurul autoportret cunoscut al lui Hals - un mare portretist. Tablourile care îi prezintă pe membrii străjilor orășenești nu sunt în Olanda o noutate. Pictorul se înscrie astfel într-o lungă tradiție, dar grație talentului sau revoluționează acest gen de pictură. În locul demnitarilor solemni, pictează un grup de personaje pline
Frans Hals () [Corola-website/Science/303147_a_304476]
-
Déplacements" ( "Deplasări" ) de Serge Fauchereau (ediție bilingvă, 1996) și "La modernité" ( "Modernitatea" ) de Alexis Nouss, în colaborare, 2000. Eugen Simion îl califică de „prozator interesat de o nouă lectură a lumii” și remarcă pe de altă parte talentul lui de portretist. Criticul confirmă și apartenența romancierului la curentul textualist. Interviuri
Gheorghe Crăciun (scriitor) () [Corola-website/Science/297755_a_299084]
-
Perspectiva liniară nu era cunoscuta pictorilor flamanzi, totuși tehnica acestora, a emailului în ulei și a culorilor tempera, nu a fost niciodată depașită. În Franța, cel mai important pictor al acestei perioade a fost Jean Fouquet (1416? - 1480), un valoros portretist, dar și miniaturist, care a influențat atât arta flamanda timpurie, dar și pictura italiană. La începutul secolului al XVI-lea, au fost create mari capodopere de către pictori care, mai mult interesați de valoarea expresivă a obiecelor și personajelor, au ignorat
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
cai. Fiul unui pielar din Liverpool,Stubbs a fost un artist autodidact. Adevarata sa educatie provenea din asidua studiere a anatomiei animale care i-a permis să-și picteze subiectele cu o acuratețe extraordinară.După ce și-a început cariera ca portretist, Stubbs s-a mutat la Londra,unde și-a câștigat o reputație unică printre iubitorii de cai.Asaltat de comenzi pentru lucrări înfățișând cai, Stubbs și-a făcut totuși timp pentru a-și lărgi repertoriul. A realizat scene rustice pline
George Stubbs () [Corola-website/Science/311518_a_312847]
-
femeie care a murit la naștere, realizată în baza primei disecții pe care a realizat-o pentru Atkinson. Stubbs a rămas la York până în anul 1751, când s-a mutat în orașul Hull, aflat în apropiere, continuându-și cariera de portretist. Este posibil să-și fi ales această destinație, deoarece avea deja un client important în această zonă. Familia Nelthorpe care își avea originile lângă Barton-on-Humber, i-a comandat câteva picturi de-a lungul anilor. Una dintre acestea, un dublu portret
George Stubbs () [Corola-website/Science/311518_a_312847]
-
cinci ani. Deși Geoffrey s-a născut în Tasmania, el s-a mutat în Franța după dorința mamei lui. El și frații lui au fost trimiși la școli din Anglia. Cel mai mare, Theodore Spicer-Simson, a devenit un celebru pictor portretist de medalioane, călătorind între Franța și Statele Unite ale Americii. Fratele său cel mai mic, Noel, s-a înrolat în Armata Britanică. Geoffrey a intrat în Royal Navy în 1889, la vârsta de paisprezece ani. El a primit gradul de la 14
Geoffrey Spicer-Simson () [Corola-website/Science/337040_a_338369]