985 matches
-
de joc a fost foarte scurt, cu toate aceste cartonașe, accidentări, jucători mereu la pământ... pe scurt cu toate aceste pierderi de timp. În acest context, lipsa noastră de experiență a contat“. Satisfacție Selecționerul Luiz Felipe Scolari a afirmat că portughezii au obținut o victorie eroică: „Sunt încântat. Este excepțional ceea ce au făcut jucătorii. Trebuie felicitați. Au făcut fericiți oamenii din Portugalia. Este victoria eroică a unui grup. Am jucat bine, ne-am creat multe ocazii, iar în unele momente am
Agenda2006-26-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285096_a_286425]
-
timp de două milenii ca poli ai ariei lingvistice indo-europene de factură neolatină. În privința latinității indubitabile a celor două popoare, autorul operează o subtilă disjuncție: în timp ce în cultura română referința la latinitate funcționează ca mit fondator, ca origine prestigioasă, pentru portughezi latina se identifică inconștient cu limba colonizatorilor, păgâni din punctul de vedere al creștinismului iberic precoce - acesta din urmă devenind portdrapel în lupta contra imperiului roman. Totuși, se recunoaște că ambele popoare au rezultat din etnogeneze simultane și similare, la
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
popoare au rezultat din etnogeneze simultane și similare, la fruntariile occidentale și orientale ale colonizării romane din Europa. Încă din primele faze ale statalității, ambele națiuni neolatine se afirmă ca "popoare-scut înaintea expansiunii musulmane către Europa. În vest, prin Reconquista, portughezii au respins penetrarea arabilor pe vechiul continent, în timp ce în est, prin rezistența anti-otomană, românii au constituit un veritabil tampon etnic și religios contra expansiunii turcești a islamului." D.S. Perdigao observă că "în timpuri mai recente atât cultura română cât și
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
portugheză au ales ca limbă secundară și centru de prestigiu cultural limba franceză și cultura pariziană. Elitele au devenit bilingve, deși există o ambivalență portugheză în raport cu Franța, ce nu corespunde francofiliei fără rezerve a românilor." Popoare creștine de rituri diferite, portughezii și românii și-au edificat o viziune a lumii sau o ontologie populară bazată pe sentimentul-concept saudade/dor, vocabule originale, intraductibile în alte limbi. Sunt două popoare "obișnuite să parcurgă orizontul terestru orientându-se în imensitatea spațiului sideral, portughezii ca
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
diferite, portughezii și românii și-au edificat o viziune a lumii sau o ontologie populară bazată pe sentimentul-concept saudade/dor, vocabule originale, intraductibile în alte limbi. Sunt două popoare "obișnuite să parcurgă orizontul terestru orientându-se în imensitatea spațiului sideral, portughezii ca marinari, românii ca păstori transhumanți." Dacă în cele două culturi supuse comparației funcționează mitul poetului-simbol, în schimb ele nu au dat mari construcții speculative de filosofie sistematică. În opinia lui D.S. Perdigao, "românii și portughezii tind să elaboreze o
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
în imensitatea spațiului sideral, portughezii ca marinari, românii ca păstori transhumanți." Dacă în cele două culturi supuse comparației funcționează mitul poetului-simbol, în schimb ele nu au dat mari construcții speculative de filosofie sistematică. În opinia lui D.S. Perdigao, "românii și portughezii tind să elaboreze o lirică filosofică sau o filosofie lirică. În mod curios, în ambele culturi a fost făcută tentativa paradoxală de a construi filosofii naționale, ceea ce reprezintă un nonsens, întrucât filosofia e, prin esență, universală. În cele două cazuri
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
realizat plecând de la conceptualizarea originală a unor sentimente, precum saudade/dor, ca în trilogia culturii a lui Lucian Blaga sau în saudosismul lui Teixeira de Pascoaes." Comparatist de vocație, Perdigao constată că - dincolo de asemănări și diferențe de destin și cultură - portughezii și românii resimt spontan o misterioasă afinitate psihologică, la primă vedere! Atât unii, cât și ceilalți se manifestă ca personalități comunicative, însă cu idiosincrazii similare, "care provin, poate, din complexul istoric al culturilor periferice". Pe lângă asemenea aserțiuni, ce-și asumă
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
din cele două țări. Explicația ar fi că destinul l-a adus în situația de a-și trăi în România anii de liceu și de studenție. Însă, dacă nu și-ar fi asumat din voință proprie acest veritabil statut de portughez naturalizat român, D.S.P. ar fi rămas poate doar un banal emigrant de circumstanță. Certamente, implicarea sa până la identificare cu problemele noastre a fost o opțiune în care au primat afectele. Revenit în patrie după căderea regimului salazarist, acest autentic amic
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
Lisabona. O inițiativă extrem de utilă, probabil unică în acest domeniu. Simpla înșiruire a titlurilor capitolelor stârnește curiozitatea: Semi-periferii și culturi de frontieră; Portughezi, români, ideologia Cruciadei și a Epocii de Aur; "Latinitatea" ca mit revelator; Întâlniri reale și imaginare între portughezi și români; Mituri culturale - Camőes și Eminescu "poeții simbol"; Romantismul - formă culturală a globalizării; Profilul literar al unui diplomat (capitol ce reia sus-amintita interacțiune dintre ambasadorul Brederode și Mateiu Caragiale); Descoperirea și construcția Portugaliei în literatura română; Convergențe politice în
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
îmi plac cititorii exigenți. Ei sunt cei care au făcut cartea. Eu doar am scris-o." Prima punere în scenă a romanului a avut loc în anul 1994, la Sala Studio a Teatrului Național Dona Maria II, viziunea regizorală aparținând portughezului António Feio. Spectacolul recent, al regizorului brazilian Aderbal Freire-Filho, a fost prezentat în premieră la Rio de Janeiro, anul trecut, fiind primit de public și de critica de specialitate cu entuziasm, considerat drept una din cele mai bune montări de
Ce spune Molero by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/9897_a_11222]
-
de piepturi, acoperind toate zgomotele naturale și umane din preajmă; locuitorii cartierului trebuie să fi tresărit speriați. S-a văzut atunci că peste nouăzeci la sută din mulțimea adunată era formată din români - majoritatea lor ardeleni". Românii sînt, ca și portughezii, cetățeni ai unei Europe de limită. Din care pricină s-au adaptat ușor atmosferei locale, degajînd o dezinvoltură care n-ar putea fi observată la imigrantul ucrainean, rus, arab ori georgian, cu o figură marcată de neliniște, cu o privire
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
bere pe băncile din parc, conversează la telefoane celulare, respiră adînc aerul libertății. Parcă s-ar afla în România - dar într-o Românie mai umană și mai fericită decît cea pe care tocmai au părăsit-o". Cînd își părăsesc țara, portughezii nu se desnaționalizează, ci își aduc laolaltă cu valizele și "casa, modul de viață, habitatul - simbolic, desigur". în timp ce popoarele "mari", cu vocația expansiunii, pornesc în lume pentru a-i domina pe băștinași, pentru a le impune modul lor de existență
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
pentru a-i domina pe băștinași, pentru a le impune modul lor de existență, popoarele "mici", odată ajunse pe meleaguri străine, se grăbesc a-și face uitată originea, a se integra cît mai deplin noului mediu. între cele două extreme, "portughezii aleg varianta de mijloc, atît de specifică lor, psihologic vorbind: nu au vrut sau nu au putut să-și impună celorlalți prezența prin violență, ci au rămas pe cît posibil ei înșiși; existența lor sfîrșește prin a fi observată de
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
lor sfîrșește prin a fi observată de localnici, mai întîi cu oarecare curiozitate, apoi cu admirație, în cele din urmă chiar îndrăgită". în această privință, românii, care, din păcate, optează prea adesea pentru ștergerea obîrșiei, ar avea de învățat de la portughezi. Cu atît mai mult cu cît compatrioții noștri muncesc în număr mare peste hotare, așa cum au făcut-o și portughezii în anii '70-'80, "angajați la cele mai grele munci (construcții, mine, căi ferate și autostrăzi), exploatați fără scrupule și
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
chiar îndrăgită". în această privință, românii, care, din păcate, optează prea adesea pentru ștergerea obîrșiei, ar avea de învățat de la portughezi. Cu atît mai mult cu cît compatrioții noștri muncesc în număr mare peste hotare, așa cum au făcut-o și portughezii în anii '70-'80, "angajați la cele mai grele munci (construcții, mine, căi ferate și autostrăzi), exploatați fără scrupule și disprețuiți în mod suveran", pentru a trimite în patrie "mult rîvnita valută". Precum ai noștri, muncitorii lusitani "trăiau uneori în
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
Geraldo (10, 75), Dică (64 - penalty) și Burdujan (83). Steaua a deschis scorul după numai 7 minute de joc, prin Bănel Nicoliță, după o cursă pe partea stângă a lui Surdu, acesta a centrat în careu După numai trei minute, portughezul Geraldo Alves a marcat primul său gol la Steaua, după ce a primit o centrare de la Bănel Nicoliță. În minutul 64, și-a mărit avantajul prin Dică, în urma unui penalty dictat în urma un fault asupra lui Gardoș. În minutul 75, Geraldo
Steaua s-a distrat cu Unirea Urziceni, scor 5-0 () [Corola-journal/Journalistic/77133_a_78458]
-
de puncte ca argentinianul Alejandro Javier Sabella, de la Estudiantes La Plata. Cel mai bun antrenor al anului este Jose Mourinho, care a câștigat cu Inter Milano campionatul și Cupa Italiei, dar și Liga Campionilor. Este pentru a treia oară când portughezul câștigă acest titlu, după 2004 și 2005.
Mircea Lucescu, al 11-lea în topul celor mai buni antrenori din 2010 () [Corola-journal/Journalistic/77285_a_78610]
-
bine spre alte orizonturi: cele ale Lumii Noi, întorcând oarecum spatele Europei de Răsărit. Nu însă și Asiei, în general, de care au legat-o multe interese economice, concretizate în coloniile prospere din India și din China. După cum se știe, portughezii au fost primii europeni care au ajuns în Japonia, acest fapt fiind celebrat în câteva splendide muzee din Lisabona, printre care mai vechiul Museu de Arte Antiga, dar și nou înființatul Museu do Oriente. Exponatele orientale din aceste muzee, ca
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
vechiul Museu de Arte Antiga, dar și nou înființatul Museu do Oriente. Exponatele orientale din aceste muzee, ca și din altele, între care unul dintre cele mai fastuoase este Muzeul Gulbenkian, încarnează tocmai această vocație universalistă, de sorginte medievală, a portughezilor. Ceea ce frapează în contactele directe din această țară - spre deosebire de alte țări occidentale - este ospitalitatea localnicilor și felul lor prietenos de a comunica cu străinii. Am regăsit acest plăcut fel de a fi în Irlanda și, căutând explicația, am găsit-o
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
memória de Francisco Adolfo Coelho (1847 - 1919) (1950), Congresso Nacional de Arqueologia, I. Actas e memórias (1954) sau Ovidiana. Recherches sur Ovide publiées ŕ l'occasion du bimillénaire de la naissance du počte par N.I. Herescu (Paris, 1958). Ospitalitatea științifică a portughezilor s-a manifestat și față de alți oameni de cultură români, rămași în străinătate după instaurarea comunismului în țara natală, precum N.I. Herescu și Victor Buescu, ale căror scrieri sunt și ele de găsit la cea mai mare bibliotecă lusitană. Muzeul
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
Micaela Ghițescu A fost oarecum românească ultima jumătate a lunii martie la Lisabona. Pe cerul albastru fără un nor, steagul nostru flutura, alături de cel portughez, la intrarea în impunătoarea și eleganta clădire din Rua António Cândido 18: Institutul Cultural Român / Instituto Cultural Romeno precizau cele două plăcuțe din dreapta și din stânga intrării. Iar pe strada paralelă, Avenida Luís Bivar 91, din nou steagul românesc, lângă cel
Un centenar și o inaugurare by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9763_a_11088]
-
la intrarea în impunătoarea și eleganta clădire din Rua António Cândido 18: Institutul Cultural Român / Instituto Cultural Romeno precizau cele două plăcuțe din dreapta și din stânga intrării. Iar pe strada paralelă, Avenida Luís Bivar 91, din nou steagul românesc, lângă cel portughez și, de astă dată, cel francez, marcau intrarea la Instituto Franco-Portugues și, iar, Instituto Cultural Romeno. Secretul stă în faptul că imobilul, cu intrări pe două străzi, cunoscut până de curând publicului lisabonez drept Institutul Francez, găzduiește acum, pe trei
Un centenar și o inaugurare by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9763_a_11088]
-
a) sunt evidențiate în vedetă începând cu prima parte a numelui pentru autorii români, italieni, de limbă franceză, de limbă spaniolă, germani, olandezi, belgieni, maghiari b) sunt evidențiate în vedetă începând cu a doua parte a numelui, pentru autorii anglo-americani, portughezi, brazilieni, scandinavi, islandezi, olandezi 2.4. Vedeta uniformă pentru numele femeilor căsătorite, care iscălesc după căsătorie cu vechiul nume, urmat de numele soțului, este formată din: numele soțului, urmat de vechiul nume: Observație: Se fac fișe de trimitere la cel
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și tăcut, și era ceva În felul lui de a privi și a primi ordinele care Îl făcu pe Oberlus să priceapă că În curînd avea să-i dea motive să-l „pedepsească”. În pofida siguranței sale, preferă să aștepte ca portughezul să-i ofere motive Întemeiate pentru a face dreptate, fiindcă dorea ca oamenii lui să se teamă, știind, din experiența căpătată la bordul multor vapoare, că o asemenea teamă trebuia să se bazeze mereu pe convingerea că pedepsele nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nu pricepe de vorbă bună... Și astfel reuși să-i despartă pe prizonieri. De-o parte se afla Mendoza, și Împreună cu el cîinele lui credincios, norvegianul care-l admira fără rezerve și Îl asculta fără să crîcnească, iar de cealaltă, portughezii, Împărțiți la rîndul lor Între latenta răzvrătire a lui Gamboa și tăcuta supunere a lui Souza și Ferreira. S-ar fi putut crede chiar că, pentru aceștia doi din urmă, captivitatea nu reprezenta o povară prea grea, de vreme ce nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]