313 matches
-
Supă călduță cu busuioc și semințe de pin Legume călite cu brânză casera Cartofi, fasole verde și mozzarella în sos de curry Verdețuri de prămăvară cu brânză afumată Supă de ceapă cu crutoane Ardei umpluți cu fasole păstăi Făină de porumb Mămăliguță cu mânătărci Crutoane de mămăligă cu fasole și ceapă Făină integrală Supă de legume cu rulouri din făină integrală Făină de grâu farro Pizza din aluat subțire cu ceapă Bob Coșulețe crocante cu legume gratinate Tartă din aluat fraged
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și lăptuci Linte Ciorbă de legume cu găluște de cartofi Linte cu spanac și cașcaval Lămâie Fasole verde și ardei cu sos de lămâie Spirale cu lămâie și busuioc Cremă de mere cu biscuiți Porumb Fasole albă cu lăptuci și porumb Tartă de legume cu sos vinegretă Migdale Crudițăți de sezon cu sos de țelină Smochine umplute Găluște de cartofi cu busuioc Salată de orz cu păstăi verzi Ștrudel cu fructe și migdale Tartă de morcovi cu alune Tartă sărată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
copoșii prăsiți ca ciulinii mai în toate localitățile, după ce a primit terenul pe care-l avusese a pus gând rău canalului magistral care-i tăia în două proprietatea și l-a astupat cu pământ motivând că vrea să cultive acolo porumb. La prima ploaie, apa venită de pe toată valea ceea și de pe versanții dealurilor nu a mai putut fi evacuată și s-a întins pe toată lățimea șesului. An de an de atunci acolo este numai mlaștină sau baltă, terenul s-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pot tinerii și bune și rele. Toți, în funcție de nevoile Gostatului și de posibilitățile fiecăruia în parte, aveau sarcini zilnice precise. Unii ajutau la zootehnie, alții la diferite munci din incinta gospodăriei: la câmp, la prășit sfeclă de zahăr, la castrat porumbul hibrid pentru semințe, la copilit roșiile sau la alte treburi la care nu se așteptau. Unele fete, mai pricepute în arta culinară, rămâneau alături de bucătăresele consacrate pentru a pregăti mâncarea pe gustul celor aproximativ o sută și ceva de guri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dolari. Rapoartele arătau că în primii doi ani în care România beneficiase de "Clauza națiunii celei mai favorizate", America îi exportase acesteia în special cărbune bituminos și produse agricole, printre care boabe de soia, piele de vită, grîu nemăcinat și porumb. În schimb, exporturile românești au constat, în proporție de 32%, în păcură și benzină. Autoritățile administrative din ambele țări erau dornice să exploreze noi piețe. Deși volumul comerțului bilateral era de aproape 500 de milioane de dolari, din care Statele Unite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
luneca; magazin; mamaia; material; mătase; mereu; în mînă; mîner; moldovean; moș; Moș Crăciun; mult; muncă; murdară; naționalitate; nasol; neam; nefericită; neîmplinită; nevoi; nevoie; nuci; obicei; obiecte; om; paie; parașută; pere; pernă; pietre; pînză; plantă; plecare; ploaie; pomană; popor; popular; port; porumb; povară; povești; produse; proiector; provizii; pune; pune ceva; punga; punguță; a purta; raniță; rănită; rechizite; roșie; rotund; săculeț; sălaș; săracului; scrisoare; sprijin; strămoși; strîngător; sumcă; supărare; supărat; școală; toamnă; toartă; de toate; tradiție; tradițional; tradiționalizate; trăinicie; tristețe; trusă; țărănească; țolișor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mană - belșug; boala viței de vie; spumă ce apare primăvara pe apele curgătoare; nor(i) deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pătrunjel Începutul lui martie Începutul lui mai Începutul lui mai Pepene galben A doua jumătate a lui aprilie Începutul lui iunie Pepene verde A doua jumătate a lui aprilie Începutul lui iunie Physalis pruinosa Sfârșitul lui martie Începutul lui iunie Porumb Jumătatea lui mai Praz Începutul lui martie Începutul lui mai Ridichi Mai sau iunie Roșii Sfârșitul lui martie spre jumătatea lui aprilie Începutul lui iunie Salată creață Jumătatea lui aprilie Începutul lui mai Sfârșitul lui mai Salată cu căpățână Jumătatea
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
care o avea în subordine. Acolo constatase că „...locuitorul Neculai Cârchia are în curtea sa o claie de grâu netreierată, cam de un vagon, pe care’l mănâncă șoarecii și vrăbiile. Același locuitor mai posedă și circa 5.000 kg. porumb pe care’l transportă clandestin și’l vinde la preț de speculă. Măsuri luate: i-am dresat acte de trimitere în judecată pentru sabotaj economic”. Ceva mai târziu, în luna mai a anului 1946, la ordinul superiorilor de la Codăiești șeful
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
transportul mărfurilor urmând să se facă cu vagoanele celor interesați din afară, a dus la crearea unor situații cu urmări foarte grave: la punctele de frontieră s-au masat mari cantități de produse libere la export, și în primul rând porumb, care riscau să se altereze. În același timp, măsura a făcut să înflorească practica de mituire, de folosire a celor mai murdare metode și mijloace pentru a obține posibilitatea de export. Având în vedere prețurile mari oferite pentru cerealele românești
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
multe rânduri de boabe, Dinte de cal cu știuletele conic, Dinte de cal cu opt sau douăsprezece rânduri de boabe și Dinte de cal timpuriu cu știulete sub formă cilindrică. Rasa Dinte de cal tipic După Edwards și Leng (1965), porumbul Dinte de cal din America de Nord, s-a răspândit în Europa cel mai mult în partea de Sud - Vest. În anul 1890 acest tip de porumb se semnala în vestul Ungariei și în zonele limitrofe. Considerăm că aceste zone limitrofe erau
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și în zonele limitrofe. Considerăm că aceste zone limitrofe erau vestul Transilvaniei și probabil Banatul. Primul soi de porumb Dinte de cal din țara noastră, obținut din selecție individuală este ” Dinte de cal de Țigănești” și care provine dintr-un porumb Dinte de cal adus din Ungaria. Urmare a acestor introduceri inițiale, atât în Vestul Transilvaniei, în Banat dar și în Câmpia Dunării, în contact cu condițiile ecologice date, s-au format unele structuri locale, diferențiindu-se în populații locale, toate
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
a plantelor și agricultura, Editura Academiei Române, București; 8. CRISTEA M., 1988 Evaluarea și utilizarea resurselor genetice vegetale, Editura Academiei Române, București; 9. CRISTEA M., 1990 - Genetica ecologică și evoluția, Editura Ceres, București; 10. CRISTEA M., CĂBULEA I., SARCA T., coordonatori, 2004 Porumbul studio monografic, Editura Academiei Române, București; 11. CRISTEA M., 2006 Clasic și modern în ameliorarea plantelor, Editura Academiei Române, București; 12. CRISTEA M., 2011 Schimbările climatice și resursele genetice vegetale, Editura Academiei Române, București; 13. CRISTEA M., 2012 Biotehnologia și biodiversitatea, Editura Academiei Române
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
intacte gândirea și rațiunea. A fost obligat să renunțe la activitatea managerială și la cea de cercetare propriu zisă. Rămas însă cu mintea limpede a continuat activitatea publicistică. A inițiat și coordonat publicarea în Editura Academiei Române, în 2004, a lucrării: PORUMBUL STUDIU MONOGRAFIC”, în două volume, el fiind autorul a șase capitole din primul volum a cărui redactare a coordonat-o. Pe lângă cărțile publicate în ultima vreme: Clasic și modern în ameliorarea plantelor” și „Biodiversitatea” foarte recent i-a apărut, ca
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
deosebite locuri ferite". Proprietarii erau obligați să-și curețe casele prin spoire, aerisire și scurgerea apelor stătătoare din curți. S-a recomandat oprirea vânzării cărnii sărate (pastramă, cârnați și pește sărat), asemeni și a zarzavaturilor stătute, poamelor necoapte sau putrede, porumbului fiert sau copt; în cazul agravării epidemiei, să fie oprită orice vânzare de fructe. Urmau apoi "băgările de seamă", cuprinzând mai multe dispoziții: pentru supravegherea măsurilor preconizate, doctorii "văpselelor" Capitalei trebuiau să facă inspecții de două/trei ori săptămânal, cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
alte toponime formate în romînă, slavă (sau maghiară) de la nume de arbori mărăcinoși: Mărăcine, Mărăciniș, Scaiu, Schineni, Dracea (< srb. dracă, „spiniș“), Glogova (< sl. glog, „păducel“), Tîrnava (v. sl. trunu, „spin, arbore spinos“), Băgaciu (< magh. bogacs, „spin“), Cochinișu (< magh. kökényes < kökény, „porumbă“), Bodac (< ucr. bodak, „scai“) Sibiu (< sl. siba < svila, „corn, sînger“). O localitate vecină Cîmpinei se numește Cornu (baza acestuia este apelativul rom. corn, care denumește un arbust de esență lemnoasă tare), iar în zonă există microtoponimele Măceșu și Muru, din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cântat al cocoșilor, rostise sonor: Înainte!.. Sub burniță-pulbere rece, care făcea pufoaicele noi ale goldăneștenilor să miroase a efecte din sărăcie, Lanz-Buldogul, rămas de la Petrea Păun, ieși conștiincios la Loturi. Odată pornit, zăcu și el, mai multe zile, lângă boii porumbi și nehrăniți ai colectivei din Goldana, care urinau des, din cauza șalelor ude. Asta până când, președintele colectivei, care se îmbătase, între timp( "s-a făcut, cum ți-e holțul!", interpretase Iuga), încetă să mai țină ședințe inutile în care urla, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oameni. Atunci, ciocănelele ornicului vechi din turnul înalt al bisericii trosniră răsunător în bronzuri, cântând a primăvară. O chemare de demult vibră în străvezii văzduhuri, plugurile toate începură să scurme negru de-a curmezișul pantelor ușoare și Lanz-Buldogul secundă boii porumbi, într-un du-te-vino tacticos, până în buza Baisei și înapoi. Beșica de porc deșertă din boțelile ei gândaci smălțuiți, pe care unii goldăneșteni îi strângeau în palme grijulii. În seul negru al gliei devenită socialistă, adică a tuturor și a nimănui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bursă prin contracte futures se prezintă astfel: Piața fizică Bursa Martie Producătorul estimează o recoltă de 10.000 busheli porumb. Contractează un împrumut la bancă în sumă totală de 60.000 $ (inclusiv dobânzile) Producătorul vinde la bursă 10.000 busheli porumb - la termen, cu scadență în octombrie la 8 $/bu (două contracte futures). Octombrie Prețul obtenabil este de 5 $/bu. Fermierul încasează pentru cele 10.000 busheli, 50.000 $ (sumă cu care nu poate stinge împrumutul) Cumpără propriile contracte la 5
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
relația dintre prețurile contractelor cu diferite termene de scadență; - prețurile contractelor asupra aceleiași mărfi, la diferite burse; - prețurile unor contracte cu termene diferite de scadență sau pentru diferite mărfuri, dar aflate într-o anumită relație (soia - ulei de soia; grâu - porumb; floarea soarelui - șroturi de floarea soarelui etc.). Dacă situația pieței este normală, se constată în fiecare caz, că între aceste mărfuri există relații normale. Dacă aceste relații se modifică, „spreaderii” se grăbesc să vândă pe o piață cu supraprețuri sau
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
pe decembrie la prețul de 2,60 $/bushel; b) vinde un contract futures pentru porumb pe decembrie la prețul de 2,25 $/bushel. Diferența este de 0,35 $/bushel. Sintetizând datele culese vom obține rezultatul operațiunii de „răspândire”: Luna Grâu Porumb Rezultat răspândire Mai Vinde un contract pe decembrie la 3,15 $/bushel Cumpără un contract pe decembrie la 2,15 $ 1,00 $/buchel Noiembrie Cumpără un contract pe decembrie la 2,60 $/buschel Vinde un contract pe decembrie la 2
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de cartof nature peste care se pune pătrunjel tocat mărunt. Ingrediente pentru 10 porții: 1,5 kg crap fără cap 150 g ulei 100 g făină 1 lămâie 100 g lapte 10 g sare 3 căpățini usturoi 1 Kg făină porumb 400 g apă Mod de preparare a peștelui: Peștele se curăță, se porționează, se spală cu apă rece. Bucățile de pește se sărează, se trec prin lapte și făină și se prăjesc în ulei încins. Se prăjesc pe o parte
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
deșeurile de lemn (rumeguș, talaș), paie, coceni, ciocălăi etc.; înainte de fermentația alcoolică sunt supuse unei prehidrolize. In prezent 61% din alcoolul de fermentație se obține din trestie de zahăr, sfeclă de zahăr și melasă. Restul din cereale, în primul rînd porumb. Prețul de cost al materiilor prime reprezintă 70÷80% din costul total al alcoolului. Diferențele de preț dintre marii producatori sunt date în principal de materiile prime din care se produce alcoolul. In Brazilia, Africa, Australia și India materia primă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
adăugată la fierbere și modul de introducere a aburului în fierbător. Pentru o gelifiere cît mai completă și evitarea formării melanoidinelor și caramelului este necesară în timpul fierberii o cantitate suficientă de apă. Fierberea porumbului se efectuează la un raport masic porumb/apă de 1 la 2,5÷3 funcție de conținutul de amidon în boabe și de starea fizică a acestora (întregi, spărturi etc), la presiunea de 3÷4 atm., timp de 1,5÷2 ore. In cazul secarei fierberea are loc
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
a biodieselului. Separarea zeinei din extractul proteic permite valorificarea acesteia la obținerea unor polimeri biodegradabili cu utilizare în industria alimentară. Grupul Eastern Regional Research Center, din SUA, studiază măcinarea enzimatică a porumbului, pentru a înlocui măcinarea umedă. Procedeul presupune înmuierea porumbului timp de 6 ore în apă, măcinarea grosieră și adăugarea de proteaze, eliminînd dioxidul de sulf din proces. Dintre procedeele utilizate în fabricarea alcoolului din porumb, măcinarea umedă, deși reclamă investiții mai mari, este mai avantajoasă din punct de vedere
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]