85 matches
-
fricos (4); friptură (4); bătrînă (3); foame (3); fulgi (3); gălăgie (3); gospodărie (3); rață (3); țară (3); zeamă (3); cloșcă (2); cotcodac (2); curcan (2); eu (2); frică (2); mare (2); nebună (2); oarbă (2); pană (2); păsări (2); porumbacă (2); proastă (2); puișori (2); slab (2); acasă; admirație; albă; animale; apreciere; aripi; aur; bec; bun; bună; bunica; bunici; cacao; carte; carul; cerc; cheală; creață; creier; cucurigu; cuibar; curcă; de curte; delicioasă; desene animate; difterovariolă; domestic; domestică; durere; ea; fiartă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
potrivit EvZ. Soții Ghenea și-au pierdut dreptul asupra proprietăților în 1964, când casele au fost naționalizate de comuniști. Singurul moștenitor legal al soților, Paraschiva Micu, a decedat. Legea spune că proprietățile trebuiau să aparțină statului. În 1998, secretarul comunei Porumbacul de Jos, Liviu Munteanu a emis o adeverință falsă prin care Nicolae Baștea ar fi fost moștenitorul familie Ghenea. Munteanu a primit un an cu suspendare. Cu toate acestea, Nicolae Baștea a putut lăsa, prin testament, imobilul Magheru lui Carmen
Caracatița imobiliară din jurul lui Klaus Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29456_a_30781]
-
și cea de la începutul secolului al XXI-lea, poate să ajute la stabilirea fără echivoc care a fost aceasta. Astfel numele de Arpășan trimite la Arpaș; Buciumean la Bucium; Comănean la Comăna; Fogoroș la Făgăraș; Mărginean la Mărgineni; Porumbăcean la Porumbac; Părăian la Părău; Răcean la Recea; Scorean la Scoreiu; Ucean la Ucea; Vădean la Vad etc. O dată cu ei sau pe parcursul anilor, în Racovița s-au stabilit familiile: Borțan din Boarta; Buian din Buia; Crișan de pe Crișuri; Gusan din Gusu; Limbășan
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
doctorat din România în domeniul mașinilor hidraulice, intitulată „Transformatorul hidraulic, studiu teoretic și experimental”, să inventeze mașina cu aceeași denumire, brevetată în același an și să devină tot atunci profesor universitar doctor, s-a născut în 27 martie 1905, la Porumbacul de Sus, în Ardeal. După ce a frecventat renumitele licee Aurel Șaguna din Brașov, Sfântul Vasile din Blaj și Gheorghe Lazăr din Sibiu, apoi cursurile facultății prestigioasei Școli Politehnice din Timișoara - aici făcând parte din renumita promoție Remus Răduleț și Octavian
Agenda2006-11-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284862_a_286191]
-
străvezii, umpluseră burțile multora destui goldăneșteni, omeniți la masa cumetriei, se ridicau, în răstimpuri, plecând prin dosnice porumbiști, pentru a mai ușura sarcina lavițelor încălecate... Lingurile de cositor conteniseră să se mai afunde în grăsimea aceea de soi a găinilor porumbace din Goldana neam de galinacee răspândit odinioară de Iustiniana lui Petrea Păun. Fiecare își făcuse datoria, la horă și la jocul de doi, față de nănașă, doamnă din cap până în picioare, față de verele ei, ba rânduiseră și pe câteva femei, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care le are în proprietate și care își anunță zgomotos darul pe care îl oferă zilnic stăpânului lor. Ouă mari, cu coajă rezistentă pe care poetul le consumă cu plăcere și respect pentru cele ce i le dăruiesc. Cocoșul, un porumbac infatuat, își poartă consoartele prin desișuri în orele fierbinți ale miezului de zi, le cheamă la festinul oferit de stăpân, cântă cu ardoare pentru a stimula hrana și a ușura siesta celor două nedespărțite tovarășe ale sale. Își găsește, totuși
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
retrăseseră de bună voie și forțate de ger În poiată și solicitau masa de seară prin vitejii lor reprezentanți: Cristofor care pășea rar și tot țanțoș, doar că mărgelele roșii aveau unele inserții de vinețiu și Napoleon, cocoșul imens și porumbac al bunicilor, botezat astfel tot de către Victor cel iubitor de istorie. Aneta a ieșit zgribulită pe colțul prispei și a strigat: Valerică, vină că te cheamă mama! Acesta a cerut aprobarea de la mama-Maria (Victor era la „restaurantul” preotesei Buzdugan!) și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și descântece, poezii populare, doine și balade, basme, snoave, ghicitori, legende, bocete, strigături, jocuri de copii. Pascal răsfoiește la nimereală o carte: „Oaie, oaie rapănă Șade jos și dapănă, Și se roagă cucului: ─ Cucule, măria-ta, Dă-mi un cal porumbac Să mă duc la soru-mea, C-am auzit c-a făcut Trei feți logofeți. Unu a murit, Unu a pierit, Unu-n munte s-a suit. Tiri, tiri tangarana, Încălecai pă pistricioara, Mă dusei la musca mare. Musca mare treiera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Quercus dalechampii, Quercus petraea, Quercus robur, Sorbus torminalis, Tilia cordata, Tilia tomentosa, Ulmus minor (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din specii de: insecte: fluturele arctiid Hera (Callimorpha quadripunctaria), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașca (Lucanus cervus), fluturele porumbac al stejarului (Marumba quercus), croitorul cenușiu (Morimus funereus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul (Hyla arborea), broasca roșie de munte (Rana temporaria); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), specii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sibilatrix), pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus), coțofana (Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), lăstunul de mal (Riparia riparia), țicleanul (Sitta europaea), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), huhurezul mic (Strix aluco), graurul (Sturnus vulgaris), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia porumbacă (Sylvia nisoria), mierla (Turdus merula), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). PRUTEȚUL BĂLĂTĂU Încadrarea teritorial-administrativă: satul Bălteni, comuna Probota; proprietate de stat în administrarea Direcției Silvice Iași. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]