274 matches
-
DENUTRIȚIE (ANOREXIE) Împotriva scăderii greutății corporale, datorată unor boli, subnutriției Îndelungate, postului ținut mult timp etc, În medicina populară, erau folosite de obicei, ceaiurile din anumite plante medicinale: din cicoare, rizomi de coada șoricelului, fructe de coriandru, anason, de hamei, porumbar, frunze și flori de dumbăț, de leuștean, măcriș de baltă, mentă, pelin, șovârf, trifoiște de baltă, ventrilică, rozmarin, țintaură, coajă de scorțișoară, flori de tei, de obligeană, busuioc, muștar alb, ghințură. Pofta de mâncare crește prin consum de castraveți murați
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
alta Înainte de culcare. Ceai din toporași, rădăcină de brusture, de ghințură galbenă, pelin negru, rută, frunze și coajă de mesteacăn, de crușin, ghimbir, pătlagină, plop cenușiu, crețișoară, anghinare, cicoare, păpădie, afin, coada calului, fragi, hamei, frasin, iarbă mare, merișor, pir, porumbar, porumb, nap, linte. RAHITISM (strâns, boală câinească, ceas rău, strânsoare, samca, socote) Boală a sistemului osos, În care nu se poate depozita suficient fosfat și carbonat de calciu, astfel că oasele rămân moi și osificația Întârzie. Se manifestă prin dureri
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
4 linguri la un litru de apă rece, care se fierbe 30 de minute. Se bea fracționat Într-o zi. Infuzie de rizomi de pir, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie de flori de porumbar, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din trei frați pătați, o linguriță la o cană. Se beau 3 căni pe zi. Ceai din frunze de urzică, o lingură la o cană. Se beau 2-3
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu frunze de mesteacăn, 2 lingurițe la cană, la care se adaugă apoi un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Se bea o cană În două reprize, la interval de 4 ore, Într-o zi. Ceai de flori de porumbar, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din rizomi de pir, frunze, flori și rădăcină de păpădie, frunze de turiță mare sau de afin, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de sare. Consum de leurdă și păpădie, ca atare, dar și de urzici fierte, sub formă de pastă. Ceaiuri de anghinare, de mentă, frunze de mesteacăn, de osul iepurelui, păpădie, leurdă, urzică, mătase de porumb, coada calului, pelin, pir, brusture, porumbar, săpunariță, frunze tinere de nuc, schin, flori de soc, frunze și flori de trei frați pătați, plop negru, scai vânăt, sulfină, pin. Un remediu des folosit era următorul: se pisau 2 căței de usturoi, se acopereau cu ulei de măsline
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zona ombilicală. Nu se aplică tampoane sau cataplasme calde pe abdomen și nu se fac clisme. Se beau ceaiuri care provoacă purgație, pentru "ușurarea intestinelor": din coajă de crușin, din volbură, anghinare, rădăcini de cicoare, frunze de frasin, flori de porumbar, rădăcină de lemn dulce, semințe de in sau de muștar. Cataplasme reci cu frunze zdrobite de lumânărică, cu fiertură din rădăcini de ulm roșu sau cu făină de porumb. Ceai de sulfină albă și coajă de ulm roșu. Consum de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe zi. Legături cu nisip opărit sau cu sare fierbinte În dreptul rinichilor. UREMIA (sindromul azotemic) Tulburare renală gravă, determinată de retenția ureei În sânge și a altor compuși toxici, care poate fi tratată, ca adjuvante la medicamente, prin: Ceai de porumbar, o linguriță de flori la o cană. Se beau 2-3 cești pe zi. Ceai de ceapă: 3 cepe rase la un litru de apă În clocot. Se beau 2 cești pe zi. Ceai din frunze de mesteacăn, 1-2 lingurițe la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
afin sau de frag, 1-2 lingurițe la o cană cu apă fierbinte. Se beau 2 căni pe zi. Decoct de coada calului, 4-5 lingurițe la 1,5 litri de apă, care se bea Într-o zi. Ceai din frunze de porumbar, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. DIURETICE APOASE Ceai din cozi de cireșe, un pumn la ½ l de apă clocotită, care se bea Într o zi. Ceai slab de fructe de ienupăr, 10-20 de boabe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
masă. Infuzie cu frunze de frasin, 1-2 linguri la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie de flori și frunze de ciuboțica cucului, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie de flori de porumbar, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie de flori de soc, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 3-4 căni pe zi. Infuzie din frunze de afin, o linguriță la o cană. Se beau 2-3
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
albă, o linguriță la o cană de apă fierbinte. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie cu flori, frunze și fructe de păducel, o linguriță la o cană, care se bea seara, Înainte de culcare. Infuzie cu flori sau fructe de porumbar, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie sau macerat de obligeană, o linguriță la o cană, care se bea În cursul unei zile. Nervozitate Ceai de valeriană și roiniță, câte 10 g din fiecare plantă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fierbi și să stropești casa. De durere de măsele: 50 dramuri oțet, 50 dramuri miere, 25 dramuri sare. Acestea să le fierbi Într-un vas până ce scade la jumătate și să ții În gură. Alta: coajă de chersic (piersic), de porumbar și de scoruș, să pui Într-o oală să fiarbă Înăbușit, cu vin alb și să ții În gură. Colecția GASTER, manuscrisul nr.57, circa 1800, Academia Română Pentru măsele: bubuslie ce-i zic iarba peștelui să pisezi, ca să faci praf
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de marole, să fiarbă și să bea. Pentru râie la om: fiertură de vin și pe tot corpul să se spele, că este foarte bun. Pentru omul sau femeia care zace de picioare: frunze de corn, de carpen, rădăcină de porumbar, să le curețe de coajă, care coajă să fiarbă și să facă scăldătoare (baie), cât va putea de fierbinte, că Îi va trece. De 9 ori să se scalde. Pentru păduchi de lemn (carii): să caute pleavă de sămânță de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
utilizează ca infuzie: pentru sugari 5-6 fructe zdrobite la 200 ml apă clocotită, iar 10-15 fructe zdrobite pentru copiii mai mari și o jumătate de linguriță de fructe la adulți. Se bea în trei reprize, după mesele principale. Prunus spinosa (porumbar). Se bea 2-3 căni pe zi dintro infuzie cu o linguriță de flori la 250 ml apă clocotită sau decoct dintr-o linguriță de fructe la 200 ml apă rece, după ce se fierb 20 minute. Se consumă 2-3 căni pe
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
200 ml de apă clocotită. Se bea în trei reprize după mesele principale. Doza se poate dubla la aceeași cantitate de apă, pentru a servi și sub formă de inhalație câte una seara cu 10-15 minute înainte de culcare. -Prunus spinosa (porumbar). Se bea 2-3 căni pe zi dintro infuzie (cu o linguriță de flori la o cană de apă clocotită). Fructele se folosesc ca decoct. O linguriță de fructe la 250 ml de apă rece, apoi se fierb timp de 20
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
care se bea de trei ori pe zi. Radix gei (rădăcină de cerențel). Decoct din două lingurițe la cană, ce se bea pe stomacul gol. Efectul ceaiului crește în amestec cu mentă, mușețel și sunătoare. Fructus pruni spinosi (fructe de porumbar). Se bea 2-3 căni pe zi din decoctul cu o linguriță la cană. Folium fragariae, Rubi fruticosi și Rubi idae (frunze de frag, mur și zmeur). Este mult mai ușor de suportat având gust aromat, plăcut. Se bea 2-3 căni
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
prepare proaspăt, zilnic. 2 Ceai aromat, ceai gastric; anghinare, afin, busuioc, chimen, carpen, cimbrișor, coada calului, coada șoricelului, coada racului, alun, frag, flori de tei, ghințură, gutui, iarbă mare (omag), lumânărică (coada vacii), măceș, mentă, pedicuță (brădișor), pelin, rostopască, nuc, porumbar, rug de mure, salcâm, scai vânăt, ștevie, sunătoare, talpa gâștei, tătăneasă, țintaură, turiță mare, urzică vie, frunze de zmeur, păducel. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită, se fierbe un minut și se
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cal, o capră, un porc (dar nu cu normă întreagă, căci bietul de el nu ieșea din iarnă), vreo douăzeci de găini, un cocoș, doi câini (unul de vânătoare, celălalt ciobănesc), câteva pisici și un cârd de porumbei (adăpostiți în porumbar, în colțul hambarului). Mai întâi, vacile. Șase cornute (și cam tot atâția copii: eram patru frați, două fete și doi băieți), dar care ocupau mult loc, adică mult timp. Zilnic, în fiecare zi lăsată de bunul Dumnezeu, seara și dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
zone similare din țara noastră, ea prezintă și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În partea superioară, domină zona forestieră, cu specii ca molid și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la 1900 și accentuate nepermis de mult în ultimele două decenii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
recta (Buruiană de cinci degete) - H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L9T7C7U3R5N2, Festuco - Brometea, Fr., Md., In. *Potentilla reptans L. (Cinci degete) - H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L6T6C6U6R7N5; Geranion sanguinei, Me., In. *Prunus spinosa L. ssp. spinosa (Porumbar) - Ph., Eur. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5C5UXRXNX, Prunion spinosae, Al., Me., Md., In. *Pyrus pyraster (L.) Burgsd. (Păr pădureț) - Ph., Eur. Frecv., z.step.-se.fa.; L6T7C3UXRXN4, Querco Fagetea, Ulmenion, Quercetalia pubescentis, Aceri - Quercion, Berberidion *Rosa canina L. (Măceș
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de nord-vest a continentului în zonele joase, dar și în sudul și sud-estul Europei în zonele mai înalte. Stratul arbustiv este de regulă bine dezvoltat și diversificat, fiind alcătuit din arbuști și subarbuști de câțiva metri înălțime: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), jugastrul (Acer campestre), gladișul (Acer tataricum), mărul pădureț (Malus silvestris), părul pădureț (Pyrus pyraster), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Coryllus avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), măcieșul (Rosa canina) etc. Stratul ierbos se dezvoltă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
arată compusul -ărie: căprărie, „locul unde pasc și se odihnesc caprele“ „staul de capre“; „găinărie“, „loc unde se odihnesc găinile“, „coteț de găini“. Îl găsim în armár(iu), „dulap în care se păstrează haine și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el a ajuns să aibă aproape sens colectiv: băligar sau bălegar, grînar, porumbar, colbar, „paie zdrobite tare“, furnicar, „cuib, mușuroi de furnici“, grohotar, „loc pietros unde sunt grămădite pietre multe“, iedzar, „cîrd de iezi“, umbrar. Tot așa se
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
loc unde se odihnesc găinile“, „coteț de găini“. Îl găsim în armár(iu), „dulap în care se păstrează haine și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el a ajuns să aibă aproape sens colectiv: băligar sau bălegar, grînar, porumbar, colbar, „paie zdrobite tare“, furnicar, „cuib, mușuroi de furnici“, grohotar, „loc pietros unde sunt grămădite pietre multe“, iedzar, „cîrd de iezi“, umbrar. Tot așa se întîmplă cu numele de plante sau cu părțile acestora: alunar = alunet (cf. prov. avelanier, fr.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
auzea, acoperit de glasul lupilor ieșiți în haite din pădure. Se sculau dimineața îndeplinind, toate trei, obligațiile unei case mari, ca într-un ritual, măturând zăpada viscolită în timpul nopții peste treptele urcând în cerdacul înalt, îngrijind păsările ce cotcodăceau în porumbarul încuiat cu lacăt uriaș, apărate de câini negri și imenși, crescuți de mici să fie răi, controlând vârtoșenia îngrăditurii și a porților înalte pe care le-ar fi putut zdruncina vreo sălbăticiune mai mare a muntelui, spărgând lemne pentru plita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma rubrum. cât și în interiorul picnidiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor și ascosporilor. Patogenul mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește asexuat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull în stratul ierbos. Pajiștile sunt formate preponderent din asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca), firuță (Poa pratensis), zâzanie (Lolium perene), iar pe pantele mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]