3,471 matches
-
veselele rîndunele aducătoare de primăveri? Sau porumbeii, populație cu care piațetele unor orașe ca Veneția, Parisul sau Tel-Avivul sînt atît de familiarizate? Haide să zăbovim puțin asupra mult alintatelor zburătoare. "Copilul meu cînd era mic gîngurea tot timpul ca un porumbel". "Porumbița mea, ce dulce ești!" "Se giugiulesc toată ziua, ca doi porumbei!" Era o plăcere să-i vezi în cuibul lor de porumbei". Nu voia să mănînce mai nimic, ciugulea doar cîte ceva, ca o porumbiță". Toate aceste stereotipuri operează
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
orașe ca Veneția, Parisul sau Tel-Avivul sînt atît de familiarizate? Haide să zăbovim puțin asupra mult alintatelor zburătoare. "Copilul meu cînd era mic gîngurea tot timpul ca un porumbel". "Porumbița mea, ce dulce ești!" "Se giugiulesc toată ziua, ca doi porumbei!" Era o plăcere să-i vezi în cuibul lor de porumbei". Nu voia să mănînce mai nimic, ciugulea doar cîte ceva, ca o porumbiță". Toate aceste stereotipuri operează cu aceleași simboluri, conjurînd în mod invariabil prin intermediul lor sunete și imagini
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
să zăbovim puțin asupra mult alintatelor zburătoare. "Copilul meu cînd era mic gîngurea tot timpul ca un porumbel". "Porumbița mea, ce dulce ești!" "Se giugiulesc toată ziua, ca doi porumbei!" Era o plăcere să-i vezi în cuibul lor de porumbei". Nu voia să mănînce mai nimic, ciugulea doar cîte ceva, ca o porumbiță". Toate aceste stereotipuri operează cu aceleași simboluri, conjurînd în mod invariabil prin intermediul lor sunete și imagini de o maximă delicatețe și dulceață, un univers diafan și tandru
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
în mod invariabil prin intermediul lor sunete și imagini de o maximă delicatețe și dulceață, un univers diafan și tandru, în care totul nu este decît mîngîiere, frăgezime, duioșie, muzicalitate, seninătate, iubire veșnică. Ați auzit însă - vă întreb, dragi cititori - despre porumbei monstruoși, capabili de răzbunări cumplite, de o tenacitate la care ne-am fi așteptat doar din partea oamenilor? Eu și prietenii mei am auzit. După cum este bine știut, țelul principal al acestor gingașe viețuitoare în vederea căruia își concentrează toate eforturile precarei
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
bucăți de crengi și crenguțe, rămurele, răsaduri, semințe și frunziș, după care urmează instalarea pe termen nedefinit, trîmbițată în modul lor inconfundabil, fără discreție, delăsare sau teamă de pericol - acesta din urma foarte real, dealtfel. Căci pentru unii dintre noi, porumbeii cu emanațiile lor sonore ce despică aerul începînd cu zorii zilei, și mai cu seamă cu murdăria care-i însoțește - un flux dezordonat de molecule aflate în stare de dezagregare - sînt o adevărată pacoste de care încercăm să scăpăm cît
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
a văzului de către bătrîna doamnă. Imprudentă, aceasta se apucase într-o zi să curețe de moloz - fără a îmbrăca mănușile de rigoare - o nișă din colțul cel mai îndepărtat al bucătăriei, dînd spre un zid unde se aciuiaseră cîndva niște porumbei. La scurt timp după aceea, vîrstnica necugetată constatase cu uimire amestecată cu groază, că deși nu avusese pînă atunci nici un fel de probleme cu ochii, nu mai putea să-i țină deschiși la nici o oră din zi sau din noapte
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
ochilor cu tot ce este lumină, formă și culoare. Nici un medic nu a izbutit să vină de hac acestei infirmități care, fără să fie propriu-zis orbire, pogorîse asupra bătrînei doamne întunericul neîntrerupt, un întuneric bîntuit doar de umbrele aripilor de porumbei și fîlfîitul lor afurisit. - Și tu chiar crezi în asemenea prostii, în asemenea fleacuri și superstiții? o întrebasem ocazional - îmi amintesc de parcă ar fi azi - pe vecina care-mi povestise aceste blestemății. La urma urmelor, coincidență sau ba, poate că
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
cred, e lucru sigur, fusese răspunsul interlocutoarei, chiar dacă neînsoțit, ca mai tot timpul în viață, de probele doveditoare. Din nefericire, providența mi le-a oferit chiar mie, tocmai cînd mă așteptam mai puțin. Uitasem complet - trebuie să spun - palavrele despre porumbei și neajunsurile pe care le pot provoca, (inclusiv trezitul forțat în zori dacă ești nevoit să dormi în apropierea sălașului lor) cînd, pe negîndite, a apărut Pasărea în existența mea: un avorton cu picioare de cocostîrc, gît diform de girafă
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
zi, cînd femeia de serviciu care mă ajuta o dată pe lună, făcea curățenie generală, o văd cum îmi arată stupefiată cu degetul înspre stocul de geamantane: sus, sus de tot, trona peste ele în nemișcare, ca o omidă uriașă, un porumbel, arborînd, mi s-a părut mie, cum îl privam de jos în sus, un aer sfidător și trufaș. Dar porumbița, căci asta s-a dovedit a fi, nu era singură în mijlocul dezordinii prăfoase peste care stăpînea ca o regină a
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
loc să așez puișorul, de pildă, pe mica platformă, și așa maculată de excremente, pe care era amplasat motorul cubic al instalației de aer condiționat din salon? Suspendată în afara balconului, cușca motorului se afla exact la îndemîna unui zbor de porumbel, m-am gîndit eu după aceea, cînd era prea tîrziu. Sau de-a curmezișul uneia din coloanele alongate din material plastic care astupau șirurile de rufe întinse la uscat? Sau într-o crăpătură de zid în plin soare, la o
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
fiind acum stabilit definitiv la Milano. Te rog mai ai grijă de soacra mea și de „Oana”! Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: Albergo Turistico Napoli 1 Ian. 1948 Colecția Viorel Cosma Noroc porumbeilor să vă aducă Anul Nou! bucurii cu toptanul și mereu tot atât de mult amor! Mai duceți-vă pe la mama și sărutați pe tante Marie din partea noastră. Vă pup și mi-e dor de voi La mulți ani! Lisette Cristinel Ionel
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
ca plecandu-ma, să-I dezleg cureaua încălțămintei” (În 1, 27). Deși afirmă de două ori: „Iată Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridică păcatul lumii”, iar după botezul Domnului în Iordan: „Am văzut Duhul coborandu-Se din cer că un porumbel și a rămas peste El”, mărturisește: „Eu trebuie să mă micșorez, iar El trebuie să crească.” Pare nefiresc că un om să dorească să se micșoreze, cu scopul că aproapele sau să sporească. Firesc îi este omului căzut din hâr
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
foarte mulți bani. Fără coerciție, se pare că nici în țările cele mai civilizate ale Europei nu functioneaza curățenia spațiilor publice. Proiecte de amenzi în România În România, însă, pe unele spații verzi vezi resturi de pâine și apa pentru porumbei și maidanezi, de la etaj se aruncă resturi de hrană, varză, cartofi stricăți, în grija față de animalele și păsările străzii. Se pare că unii concetățeni nu se pot obișnui nici după o generatie cu viața la bloc și își sting nostalgia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
două pocale cu picior, lungi, și sticla, din care au băut. El îi surâde. Ea-și netezește zbatul rochiei dinspre briză, și se așează în unghiul din spate; îi mai văd. Și se fac nevăzuți. ÎN PIA}A SAN MARCO Porumbei în Piața San Marco. Porumb iei, și te joci în rime cu ei. Vino la mine, fată ochioasă, toată inele, asediată de-un pui de lele de bărbătuș numai coamă învâlvorată - stau tolănit pe istrica piatră pe unde, tocmai, a
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
ochilor lui de ortoman chemat la doge, să scape de cel Destin, în care toți am vâslit puțin - și ia și tu! Stau cu palmele neclintit să uit că toate au un sfârșit în orice piață ori viață de pe pământ. Porumbei, aici doar mâncând, întraripați și voioși, împrejuru-mi roată câte gondolele-ntr-o Regată în fața podului-zbor Rialto, și la Salute, în repezi, în largi volute, parcă descinși din "Creația animalelor", Doamne, de vinerea Rusaliilor! Și bateți, bărbați jacmarți, ora două, în
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
repezi, în largi volute, parcă descinși din "Creația animalelor", Doamne, de vinerea Rusaliilor! Și bateți, bărbați jacmarți, ora două, în turn, cât încă nu plouă, cum pe cer niște nori s-au luat la trânte, Duh Sfânt gata să cuvânte... Porumbei în Piața San Marco. Porumb iei, li-l dai, și vorbești cu ei. SCUOLA SAN ROCCO Anunțarea și Fuga în Egipt. Închinarea Regilor Magi. Și Masacrarea inocenților și Maria Egipeanca. Înălțarea Fecioarei. Pot urca la etaj, la Adam și Eva
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
grea pentru o mamă uitată în stație printre mucuri și bilete perforate la prima vedere spuneam așa-i cînd vine pisica la a doua pamblica se întîlnea cu foarfeca și se căsca larg intrarea albionului cu havuzuri de ceață și porumbei călători înghițea orice înțelegere pentru pana de curent înainte de lăsarea cortinei începeau marile bătălii ei se tund toți acum pînă și țone e bine că nu mai curăț orezul cîteodată noaptea doarme unul în patul meu "lasă-mă'n pace
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
era blând și frumos ca un înger de când i se agravase boala îl vedeam destul de rar pe la școală venea doar o dată la câteva săptămâni țin minte și acum că într-o după amiază în curte a ridicat de pe asfalt un porumbel mort îl luase în palmele lui micuțe ca pe un prunc încerca să-i redea suflul vieții care în curând și pe el avea să îl părăsească doar câteva săptămâni mai târziu după înmormântare taică-su a plecat de acasă
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
de acasă spunea peste tot că soția lui a luat-o razna și așa era sub ochii noștri femeia s-a rupt complet de realitate stătea de vorbă cu Emil îi făcea prăjiturile lui preferate în vitrina cu bibelouri ținea porumbelul mort care între timp se descompusese oasele lui albe străluceau printre penele răvășite ca o dovadă vie a purității celui plecat. Scriu noaptea într-o dureroasă dezordine presimțirea unui dezastru mă îndeamnă să nu mă opresc vocea mea tandră ca
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
ceruri au trebuit curățate în felul acesta, a fost necesar ca și noi, proștii, să ne prefacem că intrăm în ceruri fără grabă, astfel: Aaron înainte, cu vechea lui pălărie în mîna dreaptă mototolind sfios borul picat cu căcăreze de porumbel, iar eu mai la urmă, cocoșată, înnodînd în batistă legile mele ce înscriu pe inimile îngerilor numere de deținuți, înaintînd pînă la iconul unde te-ai ascuns, Rabbi, ca un cuvînt care pătrunde pînă acolo că desparte sufletul și duhul
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
Nora Iuga creionul chimic pe limbă zile ploioase pînă la poartă cîțiva porumbei călători bulgări de pămînt printre degete seara la köln decorul își face loc decorul mușcă retina căptușită cu catifea din care lipsește inelul în luna aprilie aveam iluzii un șomoiog de păr pe rin un soare blond și armata de
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
cu pâclă la câmpul cu flori din sârmă și sticlă Cerul acesta nearat este rotund și chiar foarte pătrat. Surâd Ca și cum mi-ar fi zburat o vrabie de sub călcâiul întins. Albul - ca ultim scop al zborului Cu o daltă tai porumbeilor fulgere, ca să le albesc aripile. „- Dar sunt albe aripile lor. Dar aripile lor sunt albe!", temător mi se șopti aparte. Eu doar am zâmbit și am cioplit mai departe.
POEZIE by Veronica Gavrilă () [Corola-journal/Imaginative/13816_a_15141]
-
Octavian Doclin Ape de odihnă După ape de odihnă nu încetezi să tînjești o suflete-al meu mult visătorule numai cu înțelepciunea șarpelui și blîndețea știută a porumbelului nu ajungi să le vezi așa cum poemei de dinaintea cuvîntului ajungi să-i auzi mai întîi foșnetul în somnul tîrziu Poem de seară Apele se adună doar în fața unei piedici frunza sunătoare a lemnului le acoperă tu îți ascunzi fața în
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
iubindu-l mereu, între tandre și limpezi orbite. Dialog Pîntecele meu, zise unul, e ca pîntecele Parisului - am ajuns rege, vai, pe grămezi de zoaie, sînt tot numai mlaștină și duhoare, deasupra mea Îngerii bănuiesc că se țin de nas, Porumbelul, scîrbit, își vîră ciocul sub pene, - și mi-e și groază să mă gîndesc ce-o să se-ntîmple cu nimburile. - N-o să pățească nimic. Rămîn. În curînd vor defila crini, vor gînguri porumbițe albe, în curînd te vor sugruma chiar ele
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
din Românii au talent: acela de magician. Nu, serios, ați observat că jumate dintre concurenți au cântat sau dansat (cu sau fără bară), iar jumatea ailaltă a băgat gagici în cutii și a înfipt săbii în ele sau a scos porumbei albi din mânecă? Exagerez eu un pic proporțiile, dar chiar au fost foarte, foarte mulți magicieni. Acum, că am aflat, mi se pare perfect explicabil și nu-mi vine să cred că n-am intuit mai demult abilitățile poporului meu
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]