126 matches
-
și-și trăiau În grup spasmul. Leac bănuia că se Întâmpla așa doar pentru că nu aveau la Îndemână - bine zis! - prea multe obiecte ale dorinței. Imaginarul era foarte sărac și numai din pricina asta se puteau petrece orgiile exclusiv masculine din porumbiște. Că lucrurile puteau să stea mult mai bine, mai decent, a spus el apoi, i s-a dovedit În momentul În care a Început să-și pună În circulația opera. Maculatoarele lui treceau din mână În mână, erau citite chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
scrie istorii pornografice În care personajele erau propriii lui prieteni. Personalizate, povestirile lui au avut și mai mare trecere. Băieții, care renunțaseră o vreme la adunările În grup, preferând tihna lecturii solitare, au Început să se adune din nou În porumbiște. De data asta ca să-și povestească unii altora aventurile galante. Aveau loc, s-a jurat Leac, chiar lecturi În public. De la asta i s-a tras până la urmă. Unul mai mare, la vreo 16-17 ani, Îi ceruse o poveste. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
putea face tot ce dorea. Așa s-a Întâmplat și cu flăcăul. Nu l-a trimis la oraș ca să trăiască dramele inadaptabilului - Leac nu putea renunța totuși la genul pe care credea că-l descoperise, ci l-a trimis În porumbiște să reguleze o capră. Și Stan-Bolovan ăsta, sigur pe el, chiar s-a dus În porumbiște să le citească tovarășilor cum i-o trage el fetei primarului din Năsăud. Fiindcă, o dată cu banii, deșteptul avansase și o schiță de scenariu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
la oraș ca să trăiască dramele inadaptabilului - Leac nu putea renunța totuși la genul pe care credea că-l descoperise, ci l-a trimis În porumbiște să reguleze o capră. Și Stan-Bolovan ăsta, sigur pe el, chiar s-a dus În porumbiște să le citească tovarășilor cum i-o trage el fetei primarului din Năsăud. Fiindcă, o dată cu banii, deșteptul avansase și o schiță de scenariu care să-i Împlinească cea mai arzătoare fantezie erotică. Așa că n-a citit nimic În prealabil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
lăuda de-acuma. Și apoi, cât ar fi putut să râdă băieții de el? În definitiv, În sat nu se Întâmplau rar lucrurile pe care el le făcuse În proză. S-a Însurat, și-a lăsat nevasta gravidă, tovarășii din porumbiște au făcut cam la fel, lumea a uitat. Leac era deja plecat din sat, la Năsăud. Licean, l-a prins revoluția, au apărut Prostituția, Țâțe, Infractoarea, a văzut că de fapt descoperirea lui nu făcea doi bani. Asta l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
mai complicate a satului ardelean aflat sub dominația austro-ungară. Alte elemente introduse de Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale patimii: patimă, iubire pătimașă, îmbrățișare, răutate, încăpățânare, zgârcenie; ale privirii, privire asociată cu imaginea focului: ”scăpărând scântei din ochi”, ”îi ardeau obrajii”, ”se aprinde ca focul”, ”scăpărare furioasă”. Cei doi autori s-au
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
căruia îi aparține chiar prin legi nescrise. Pământul înseamnă pentru Ion și pentru lumea obidiților din care descinde, rațiunea de a exista, unicul mod de a trăi, de aceea eroul îl ascultă transfigurat, îi simte glasul: “cum zumzăie, șușotesc, fâșie porumbiștele, holdele de grâu și ovăz, cânepiștile, grădinile, casele, pădurile...Glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleșindu-l.Se simțea mic și slab, cât un vierme pe care-l calci în picioare, sau ca o frunză pe
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane care lucrează într-o instituție, tineret - tineri). B. Substantive colective slab referențiale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
coastele părăduite pe trei turle de biserici în sat, prim-plan cu cimitirul, în larg coșurile termocentralei Iernut, margine de case în cărămidă netencuită, volumetric egale, condensate inexplicabil, cine știe cîte suflete de țigani, fără grădină, gard, pom! Cipău iazuri, porumbiști, îndepărtarea de ele accelerată în generații, cu ceaunul de mămăligă pus pe aragaz antipoveste: cînd pămîntul va fi năpădit de ziduri și alte blesteme de om dintr-o parte într-alta, va fi sfîrșitul civilizației, începutul premizelor lui! stație, tren
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dar este improprie vorbirii gruparea logică, mai înainte era motorul de căutare vacanță, clic! iar în scris merge cfr, dublu clic! Călătorii via CFR, a vorbi în variantă gestuală, tăcerea ac fixează în insectar, traseul pe fundul văii, livadă uscată, porumbiști, remorca apicolă, oi în miriște, poemul elementele de legătură, la atît duce reflecția, mai ales scriptică, Apahida ora 10,42 pe altă banchetă, bate soarele, amănunte despre Spania din casă de la cumnatul catalan, și pe cînd toți ascultă, chiar regii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
urbanizarea, de pildă: monogramă de Cluj. În acceleratul Timișoara Oradea Iași, la Apahida virajul spre nord CF 401, personalul Teiuș Cluj-Napoca înclină magistrala 300, normalitatea lipsire de imobile, rămîne solul lucrării agricole, Someșul pe straturi de varză, ardei, mai departe porumbiști, trifoiște, Jucu controlorul, parcurs corect al biletelor, încă șase-șapte ore de stat împreună, stratul de țigle alt sat, brad împăduriri pe kilometri, arbuști și tufișuri pe jos, în 10-15 km puncte de ghidaj în Gherla, geometru în consecința faptului că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de pămînturi răsfiră pînă în geam, distanțier securizant la rama lui, periferiile rurale mai rare, doar ele pot fi contemporane, sinapse în păduri amestecate, valea de 200 de metri, îngrăditură de munți înainte, versant, șină, șosea, Someș, un lat de porumbiști, un rînd de case, celălalt versant! munții încep unde căpițele sînt țuguiate, nu rotunjite, macazurile Salvei salut în sate pe hartă salve Salva Romuli Parva Nepos! împărăteasa cu grănicerii ei înzestrați, heliotropism general, tot ce-a fost lume se alătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pește, i se întîmplă, balastiera cap din banda de asfalt, colinele scăzute, Șaua Bucecea apropierea Vereștiului, da, muncă în neagra străinătate, acolo TVR 1-ul, TVR 2-ul, ProTV-ul! Verești planeta călătorului obligatorie experiență, pe cît a denaturat-o, porumbiști de duminică după-amiază, cînd ieși la cîmp ca să le vezi cu două femei la știuleți de fiert ori de copt acasă, preaplinul nașterii reușite la evocarea ei, Suceava termocentrala din fugă, gara Burdujeni pieptul peretelui, mîncarea pe nepot bine crescut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din soare, Tisa bună de vad, capra trasă de funie, paște-o la drum, km 231+7 socotind din Oradea Halmeu, prin fosta Cehoslovacie ori și mai vechi numărători chezaro-crăiești, rufele cenușii între clădiri de lemn în haltă, iarba udă, porumbiștile la lărgime, km 229 cantonier cu stegulețul desfășurat, ultima cobor, elefantiazis la șolduri, pe pămînturi soarele în roz, halta nume scris în fugă, roz în pîclă, vîscozitate, n-avem culori, ci lumină ce-și ia registrele, Cămara Sighet peste șosea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Pensiunea Ioana" butelii de aragaz, sediul de sector al poliției de frontieră, splendoarea și servituțile satului de graniță, locuința 242, prea dese imobilele, vitele albe soiul de export medieval către Polonia, hîrdaie scoase prin curți să le umfle doagele, lunca porumbiști, Remeții încă județul Maramureș, casele se lovesc fără să facă front la stradă, faciesul rural s-a dus și așa, cum să abată depresiunea vreo ridicare din coaste pe stînga, Teceu Mic depășit, Tisa prund cu spinările de pietrișuri, băieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Masivul Retezat aburos de nori, vîrfuri cerurile de sud-vest, stația hidroelectrică Rîul Mare, i s-a desfăcut ei loc neted, șarpele tren îl preling din stindard dacic, paznicii îl cunosc în supravegherea pe culmi, vale de gînduri vechi Baru Mare, porumbiști pe curbe de nivel, "Refractara" firma verticală, fabrica ruine, blocuri abandonate pe jumătate, lanțurile de piloni sar abruptul cu bucle urcătoare, parapete de trei ori statura vagonului, umezeala se duce pe fețe noi de betoane, șanț, dublu terasament, km 55
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rumenă, fetița desface palma pe geam, stă pe culoar în picioare, Dolhasca alt peron de duminică plin, bătrînele cu nasul pe sus, dialog sub numele stației, Noul Siloam al lui Inochentie de la Balta, bătaia de soare oblic îngheață în scăldătoare, porumbiști aburesc de rouă pe sute de kilometri, lume de runc și curătură, sate rupte de pădure s-au atins în capete, orașe, s-au atins în capete, cibernetică, va fi extensivă și etapa intensivă, cît mai ține, în totul n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu-i ating, nici incendiile, pereții de la iarbă, șiță și scîndură casele în șes, Gălănești peste stație case tip P+1, 2-3 familii, principiul semicolectiv englezesc, în loc de cărămidă roșie tencuiala albă, grădinița în față la șosea, mici copii, mari jucării, porumbiști pînă în prundul Sucevei, Vicovu de Jos defilează cu ulița lungă, Școala cu clasele I-IV Simultane, în ramă, cîtă puștime se mai adună în margine de sat nu s-a meritat! locuirea n-o facem și nu ni s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Petre Rang. Dar las pe seama unei cât mai apropiate Întâlniri băcăuane sarcina recunoașterii ori infirmării postulatului meu. O imagine a toamnei, deosebită de aceea specifică unei zone viticole evocată prin septembrie, Însă adecvată șesului dar și momentului, ne pune dinainte porumbiștea uscată, foșnitoare și galbenă care, mai ales dacă e adunată În glugi, dezvăluie un alt galben - mai roșcat ori mai albicios - ce se răsfață, rotund ori lungăieț dar dolofan, pentru Încă o vreme, la ultimile raze de Soare: bostanii, după
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
îndoielile din adâncuri. Mașina alerga cu o viteză moderată. Ieșisem din oraș. Ne aflam pe o arteră secundară în partea nord-estică a Timișoarei. De o parte și de alta a șoselei, câmpul golaș cu arături și semănături de primăvară, cu porumbiști de pe care nu rămăseseră decât cocenii scurți ca niște țepușe albe cu vârfurile în sus, cu haturi destul de dese, pe care iarba se uscase și rărise fugea și rămânea în urma noastră rece, străin, indiferent. Am înțeles că matale ești profesor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște, apărie, apăraie, stufăriș, studențime, tineret etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vițeaua lui Păcală se făcu stăpână pe întregul hotar. Umbla și ea cum umblase și stăpânul ei mai nainte de a se fi astâmpărat, și unde n-o căutai, acolo dădeai de ea, mai prin lanul de grâu, mai prin porumbiște, mai știe bunul Dumnezeu pe unde. Iară Păcală li se plângea oamenilor că prea i s-a făcut răzleață juninca și că are treabă și nu poate umbla după ea." (Ioan Slavici, Păcală în satul lui) (b) "Baba Boanța mulțumi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
data de 9 martie, munca principală la câmp o constituia curățirea terenului, întrucât acolo nu se taie porumbul ca la noi. Munca ar fi prea costisitoare. Toată toamna după cules, chiar și iarna când timpul permite, vitele au pășunat în porumbiște. Munca aceasta e ușoară, întrucât tot terenul fermei e înconjurat cu sârmă ghimpată, nefiind nevoie de pază. Trecem pe o porțiune de șosea ce împarte terenul unei ferme în două. Pentru trecerea vitelor s-a săpat un tunel sub șosea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Munca aceasta e ușoară, întrucât tot terenul fermei e înconjurat cu sârmă ghimpată, nefiind nevoie de pază. Trecem pe o porțiune de șosea ce împarte terenul unei ferme în două. Pentru trecerea vitelor s-a săpat un tunel sub șosea. Porumbiștea răvășită de vite e acum culcată la pământ cu polidiscul, după care e grăpată, făcută grămezi, cărora li se dă foc. Se cultivă apoi ovăz, soia sau uneori porumb după porumb. Pentru porumb se face arătura de bază. Pentru ovăz
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
două cadre, sau, ca să folosim una dintre expresiile favorite ale lui Eliade, în felul în care ele încorporează principiul coincidentia oppositorum" 832. 4.16. Numele arhetipal Nuvela Ivan reia elemente dintr-o altă proză scurtă, Fratele risipitor (1949): marșul prin porumbiște, războiul, amiaza (când transcenderea hotarelor acestei lumi devine posibilă), podul ca destinație finală a oricărui drum ("Uită-te mai bine, Darie. Sunt fel de fel de poduri pe lume. Acesta de-aici, din fața dumitale, duce la noi acasă"833), similaritatea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]