532 matches
-
granițele realului se întrepătrund cu ficțiunea, poezia cu astenia tranziției și cu rutina globalizării. Din primele pagini răzbate un suflu liric, o plasticitate a imaginilor ce se desenează în fața ochilor ca ieșite parcă de sub penelul unui pictor: "După o iarnă posacă, pisăloagă, igrasioasă, cu ninsori jilave, cu zloată și măzăriche și ploi vinete cu cioburi de gheață, ca și când cineva ar fi spart oglinda cerului și nu mai termina de măturat sfărâmăturile ei, în ajunul Sfintelor Paști, orașul se trezise scăldat într-
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
Dar tăcu. Mâncă pentru că îi era foame. Carmen așteptă să termine de mâncat, apoi îi aduse un pahar de suc de portocale făcut de ea și îi spuse: Am o veste trăsnet! Astăzi am aflat ceva formidabil, Cristi! Cristi privi posac la entuziasmul lui Carmen. — Nu știu, draga mea, dacă sunt dispus să ascult ceva, mă doare capul și am avut o zi grea. — Ai avut și o noapte grea Cristi, te-am auzit când ai sosit acasă. Dar vestea care
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1473364310.html [Corola-blog/BlogPost/384143_a_385472]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > S. Y. S. (SAVE YOUR SOULS) Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Privindu-vă-n oglindă figurile posace, Cerșindu-vă speranța că mâine va fi bine, Distrugeți adevărul, schimbându-l în ruine, Și desenați iluzii de liniște și pace. Îndestulați cu ură și cu visări deșarte, Vânați cu cerbicie doar propria dreptate. Călcând pe lucruri simple, n-aduni
S. Y. S. (SAVE YOUR SOULS) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1415173502.html [Corola-blog/BlogPost/384099_a_385428]
-
aidoma unor monede. Ți-ar fi Ți-ar fi să fie așa și-ar fi să fie pe dincolo te irită capriciile orei nevrotice care-și scuipă clipele cum semințe răsucirile cerului în cearceafurile puse pe sîrmă la uscat din ce în ce mai posac cerul mahmur (nu-i mai intră nimeni în voie) iar vîntul se depune pe lucruri fără-ncetare aidoma prafului. Cît timp Cît timp va trece pînă vei găsi o sosie-a textului o zi rece cum un obraz neiubit o
Poezie by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PRINTRE MACI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 863 din 12 mai 2013 Toate Articolele Autorului ce m-aș întinde printre maci... să sorb adânc miros de câmp... să nu mai văd doar oamenii posaci... și afișând un zâmbet tâmp... să zbor! ce m-aș hlizi la norii albi găsindu-le o form-anume ce pentru mulți,rămași tot orbi, desigur s-ar găsi alt nume, cu drepturi de-autor! ce mi-aș lipi de tălpi
PRINTRE MACI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Printre_maci_mirela_stancu_1368374080.html [Corola-blog/BlogPost/354856_a_356185]
-
Eveniment > Comemorari > AMBIANȚĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ambianță Uneori îmi place să-mi imaginez Că prezidez Un renumit consiliu, Pe care îl stimez. Sunt unii taciturni și chiar posaci, Iar alții guralivi Și zâmbitori - Lingviști celebri, Renumiți poeți, Mari prozatori. Toți stau În rând Și-i port în suflet și în gând. Le dau cuvântul după bunu-mi plac; Le fac un semn discret- Se duc la loc și tac
AMBIANŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ambianta.html [Corola-blog/BlogPost/361125_a_362454]
-
se-adâncesc printre stele-n cădere le privim ne zâmbesc răposatul din mine se întreabă tăcut de ce-mi lepăd prin vreme jumătatea în lut jumătatea din tine te întreabă ce faci îi zâmbești vieții tale ochii-s triști și posaci ne unim jumătăți ale unui întreg stări idei reprimate sunt săgeți ce converg spre un timp care-aleargă ca fugarul prin crâng pedalăm niște clipe inimi bat nu ne-ajung am mai vrea rătăcind jumătăți de măsură ... Citește mai mult jumătăți
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
l-aseaza-n coș Că e bun la caltaboș. Gogoșarul roșu, mare, Îl culege fiecare, Să-l pună cu maioneza În salată londoneză. Varză cu multe volane, Că rochia unei doamne, O lasă pentru butoi, Să avem la iarnă, noi. Vânata, desi posaca, În salata-i delicată ; O asortam și c-o ceapă, Sărbătoarea să înceapă. Usturoiu-i cum se poate, Dintre aromele toate: Nu se lasă mai prejos. Și mai pun copiii -n coș Țelină și păstârnacul, Pătrunjelul și dovleacul, Cimbru verde și
IN GRADINA CU LEGUME de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1395315523.html [Corola-blog/BlogPost/353498_a_354827]
-
normal, ei au ceva pe suflet mereu, ei evaluează continuu, dar nu după măsura lui Dumnezeu ci numai după măsura oamenilor. Omul a venit pe lume curat, sprinten, vesel. Singur își împovărează viața, singur se bagă în jurul patimilor, singur devine posac și asta pentru că el nu se mai raportează la Dumnezeu, el se raportează numai la averea vecinului, la luxul nemăsurat pe care l-a văzut undeva. Vechii creștini se întreceau în virtuți, în fapte bune, în rugăciunea inimii. Creștinii de
PIETRE PENTRU TEMELIA ROMÂNIEI DE MÂINE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1448892979.html [Corola-blog/BlogPost/369045_a_370374]
-
lui nea Tase. Pe deal se auzeau tălăngile vacilor ce se întorceau de la pășunat. Nici nu băgă în seamă țăranul care îi dădu binețe când trecu pe lângă el. Nu-i cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă, mai posacă, nu-i plăcea să se încurce cu necunoscuții și nici să stea cu ei la sfat. Mormăia câte un salut plictisit ca răspuns, când aceștia îl salutau cum era obiceiul împământenit de când lumea printre oamenii muntelui. Aici toți se simțeau
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
plonjă și el peste ponoare. Privighetorile-au tăcut din cânturi Și-n nori se-ascunse-atunci mâhnitul soare. CERBUL DIN CARPAȚI (simbol al poporului român) Bolnav, stă Cerbul Carpatin și zace Printre răzleții brazi din codrul defrișat. El geme-ncet având priviri posace Și nu mai este-n codru împărat. Prin văi, hăitașii-l caută și zbiară Urcând printre hățișuri să-l găsească; Se simte-adulmecat de orice fiară Și știe că toți vor să-l căsăpească... Ridică-te, podoabă a naturii! Ridică-te
POEME CU CERBI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1486277511.html [Corola-blog/BlogPost/375190_a_376519]
-
Mihaela Tălpău) Din copilăria-mi simplă eu n-am fost ce alții erau lângă mine; în ochii mei avea un rost ceea ce altora nimic le spune; în pasiune fără leac m-am împrimăvărit adesea, nu pentru limitatul veac Suferințele-mi posace le-am adăpat din alte sfere căutând întruna viața în iubire, în mistere iar a inimii cântare răsunat-a cu lumină și-am iubit, iubirea-mi este neînțeleasă, fără vină Din a nașterii văpaie s-a creat destinu’-mi crâncen
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
Allan Poe(trad. adapt. Mihaela Tălpău)Din copilăria-mi simplă eu n-am fostce alții erau lângă mine; în ochii mei avea un rostceea ce altora nimic le spune; în pasiune fără leacm-am împrimăvărit adesea, nu pentru limitatul veacSuferințele-mi posace le-am adăpat din alte sferecăutând întruna viața în iubire, în mistereiar a inimii cântare răsunat-a cu luminăși-am iubit, iubirea-mi este neînțeleasă, fără vinăDin a nașterii văpaie s-a creat destinu’-mi crâncenviața plină de amaruri, de cărări
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
basm după basm, căutăm minuni și fericiri. Nu fericim, nu uimim, nu mergem mai departe. Ne instalăm pe cel mai înalt prag și ținem discursul vieții în fiecare zi. Când plângi, e păcat, când iubești, e păcat, cine tace e posac, pe furiș sub pernă un noroc a intrat. Te lupți cu utopia pe linia continuă, repeți singur în baie ceva despre gustul prostiei. Jocul vieții rămâne mascaradă, actorii lustruiesc cu lacrimile piesele altora. O zdreanță de noapte se lăfăie prin fața
LUPUL ALB de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lupul_alb.html [Corola-blog/BlogPost/366660_a_367989]
-
mea palidă. Mă trage de păr, îmi spune printre dinți, șuierat și nervos: de ce te plângi târfă, de ce te plângi hoață de vieți, ai curaj să privești moartea în față? De ce plângi târfă că nu ai vieți, ești o victimă posacă și proastă! Să taci, auzi, să taci! Erai gata - gata să trăiești, erai gata - gata să atingi iubirea. Tu să nu te joci cu mine în mijlocul zilei...auzi? să nu te joci. Autor Dorina Șișu Dublin - Ireland Referință Bibliografică: Lupul
LUPUL ALB de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lupul_alb.html [Corola-blog/BlogPost/366660_a_367989]
-
zilnic pe lângă o școală și mă uit cum coboară din mașini, obezi, exagerat de umflați. Par niște roboți de pe alte planete. Curtea școlii, în pauze este mereu pustie. Niciodată nu am auzit larma aceea din școlile noastre. Toți par bolnavi, posaci, triști, i-a îndobitocit calculatorul, televizorul, multă mâncare și sedentarismul. Îndată se va întinde obezitatea asta și la noi pentru că sedentarismul deja s-a instalat, iar alimentele aduse dinafară țării, sunt la fel ca astea din America. Parcă mănânci poliester
CIND SE PIERDE SANATATEA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cind_se_pierde_sanatatea_ionel_davidiuc_1359908994.html [Corola-blog/BlogPost/341372_a_342701]
-
-i monotonă. Hăt, departe, lupul țipă, ascuțit și el de foame, A visat întreaga noapte doar merinde, chiar și poame; Și-ar schimba meniul, însă-i bate vântu-n buzunare, N-are-un chior depus la bancă,-n consecință: „pa, mâncare!”. Veverița e posacă, iarna i-a bătut la ușă, Însoțită și de neamuri, până și de o mătușă; O să strângă iar cureaua, o soluție nasoală - Cunoscuta îmbulzeală, anual o bagă-n boală! Ursu-și scarpină veșmântul, cotropit de-atâta lene, Că-l apucă
PĂDURE FLĂMÂNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1486124238.html [Corola-blog/BlogPost/375402_a_376731]
-
nu se văzură de multă vreme! * După ce Nerun se ospătă, cei doi frații începură să-și povestească câte-n lună și-n stele, toate câte s-au mai întâmplat între timp. Dar Nerun deja observase că fratele său e cam posac, că are sprâncenele cam încruntate și că e morocănos. Atunci îl întrebă de-a dreptul: - Ce e cu tine, frățioare? Te văd întunecat la față! Oare nu-ți pare bine că m-am întors acasă? Spune-mi, ce gânduri te-
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414573658.html [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
nimeresc, să răspundă; ochii de aceea-și încrucișează oglinzile, să răspundă; brațele de aceea se îmbrățișează, să răspundă... pe când lacrimile de aceea se varsă, să răspundă...! Orizont de plumb anină sub ochii ce nu plâng niciodată și degeaba nu sunt posace inimile fixate pe râsul neîncetat, căci într-o zi rămân singure. Lucirea râsului, ca și umbra lacrimei sunt ale obrazului uman, nu e nimeni să nu-și zimțeze conștiința dacă-i exaltat fără măsură de veselia râsului, ori e covârșit
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420693880.html [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 928 din 16 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Un hoinar în ale vieții și învățăturii, Ce-și făcea habaruri în ale culturii, Se-nfoia așa în ale penajului sărac, Din ale vocabularului prăfuit și posac... Zicând că e puternic de slove iubitor, Că el dă clase că-i vrednic pilduitor, Culmea că avea și atâtea perspective În tăria din ale predicărilor injective... Din ce-i rămase de învățat altădat, Acum știia pe-de-rost că a cătat
POZNAŞ ÎNVĂŢĂTOR-UL ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poznas_invatator_ul_valerian_mihoc_1373923186.html [Corola-blog/BlogPost/365358_a_366687]
-
să se stabilească acolo și și-au făcut bârlogul într-o mică peșteră de lângă un lac alpin. Veni iarnă cu zăpadă și ger, cu viscol și nămeți. Pandelaș al nostru, cu gândul la hibernare, moțăia tot timpul și deveni din ce in ce mai posac și mai ursuz. Raisa, în schimb, nu mai putea de-atâta fericire. Frigul o făcea să se simtă bine. Ca acasă la Cercul Polar! De data aceasta, ea a fost cea care i-a găsit leacul nefericitului soț. A făcut
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
mai departe... Privesc cu ochii minții cerul nopții, așa cum o făceam în copilărie. Eu nu vedeam atunci constelațiile. Îmi plăcea să observ culorile stelelor. Unele erau albastre, altele roșii, altele verzi. Unele se roteau și dădeau impresia sclipirii, altele erau posace și înghețate, dar toate mi se păreau minunate. O senzație de satisfacție mă încerca, de câte ori le priveam. Iar luna, atunci când apărea mândră pe cer, o simțeam ca pe o prietenă veche, de veghe asupra gândurilor mele... Când eram îndrăgostită, acum
SINGURĂTATE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1451433384.html [Corola-blog/BlogPost/372584_a_373913]
-
sare, Isăcescu a încercat să destindă atmosfera și a spart gheața, recitând în dulcele grai moldovenesc, pe care nu-l uitase, un amestec hazliu de versuri. Știa să anime atmosfera și să aducă zâmbetul, chiar și pe fețele cele mai posace. Au continuat ore în șir să cânte și să recite, să-și depene amintirile copilăriei, cu acele întâmplări nevinovate sau boacăne, ce n-au rămas nepedepsite de către cele care le-au dat viață. Cântece vesele sau triste au uns inimile
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
în bătaia vântului, lăsând impresia că totul coboară încet la vale. Ceru-i alb, ca o foaie neatinsă; alb și liniștit, cer de cer, o zi cât veacuri, plină de povești încă nespuse! Ziua ce taie muntele își ia cursul posac, făcâdu-și loc printre troiene albicioase. Uităm aici o frântură de alb (real), și așa am pierdut albul (realul) în zăpadă. Muntele tot vine, apa curge ca-ntotdeauna. Albu-i alb, ca-ntotdeauna și el. Alb de ceară prin care toate, noi
ZI PIERDUTĂ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1485885061.html [Corola-blog/BlogPost/377423_a_378752]
-
sinceră, acționează ca o veritabilă forță înnoitoare. Iată un exemplu elocvent în acest sens. Oscar Wilde, binecunoscutul scriitor irlandez, „strălucitoir ca un Apollo”, conform caracterizării lui Andre Gide, ajunge să fie condamnat la doi ani de închisoare pentru ultraj adus posacelor moravuri britanice. De profundis, scriere elaborată în perioada de detenție, relatează cu acuitate esențiala transformare petrecută în substanța moral-spirituală a „păgânului” Wilde, adorator pătimaș al zeului Plăcere. Dacă la început el își propune să se sinucidă pentru a scăpa de
MILA – VALOROS SENTIMENT CREŞTIN SI ATOTUMAN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_mila_valoros_senti_george_petrovai_1354872104.html [Corola-blog/BlogPost/351678_a_353007]