3,510 matches
-
sta în picioare, în rama unei oglinzi sparte, îngropată-n evlavia nerușinării, expusă ca o marfă strălucitoare. Berea, șampania și coniacul băut pe nerăsuflate își făcuseră efectul. Bărbații, bântuiți de pofte, îi priveau, cu un amestec indecent de dispreț și posesiune, goliciunea impudică, admirându-i prospețimea de dimineață buimacă, galbenă ca untdelemnul, în timp ce ea zâmbea nepăsătoare și provocatoare, jucându-și în ochi mândria de-a fi atât de râvnită. Pieptul ca o gușă de porumbiță săpa fântâni negre-n carnea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Ion Neculce, în ,,Letopisețul Țării Moldovei”, arăta că: "Antonie Vodă ține menzilul din Ștefănești păn în Camenița"(Antonie Ruset Rosetti, 1675-1678), în urma obligațiilor ce căzuseră asupra țării după cucerirea Cameniței de către turci, printre care și asigurarea unei comunicații cu noua posesiune din Polonia. Aceste obligații au continuat și sub Duca Vodă (Gheorghe Duca, 1678-1683): "Atunce era greu în țară, pentru zaharale și meziluri la drumul Camenițâi și cheltuială cu schimbatul pașilor din Cameniță". Tot în a doua jumătate a secolului al
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
autohton. “Având în vedere legea telegrafo-poștală, prin care se interzice oricui, fără excepție, de a transporta scrisori, gropuri etc., pe căile acelea, unde statul are înființate asemenea servicii; având în vedere că prin funcționarea poștei internaționale, ce este în întreaga posesiune a corespondențelor pentru și în afara țării, se aduce o încălcare a acestei legi ...” și ținând cont că, Rusia și Austria amânau încheierea de convenții poștale și încetarea serviciului lor poștal în țara noastră, Consiliul de Miniștri hotărâse ca începând cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
acel moment simt că mă risipesc total în corpul tău, în interiorul tău.” Iar el a și găsit explicația: dorința instinctivă de refacere a unității primordiale a ființei umane - androginul din mituri. Profesorul conchide că, de fapt, și dorința sa de „posesiune totală” este cam la fel, are aceeași finalitate subconștientă. Contemplând-o în momentele de dăruire, urmărindu-i destinderea feței, roșul buzelor întredeschise, pigmentarea în roz a obrajilor în preajma și în timpul orgasmului, el, bărbatul trecut demult de prima tinerețe, își dă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dă seama că este oarecum indiscret, dar își găsește scuze în faptul că, urmărind-o, poate să-și controleze reacțiile proprii pentru a-i întreține cât mai mult starea de fericire. La rându-i este încercat de do24 rința acelei „posesiuni totale” (scrie P.H.L.), confundată cu starea curioasă în care ar săruta-o peste tot și ar strânge-o până la durere, până la epuizare... A lui, a ei... Faptul că Profesorul a întrebat-o ce simte în momentul de „maximă satisfacție” ar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
sentimentul dăruirii generoase, dezinteresate. Ca să-și poată da seama cum este apreciat acum, Profesorul face un exercițiu de „evaluare comparativă”. Privind înapoi, spre tânărul aflat „la începuturile bărbăției sale”, nu poate să nu constate diferența între elanul nestăpânit și impetuozitatea posesiunii la tânărul de 25-30 de ani, pe de o parte, și „tactul filosofic”, dozarea gesturilor și cuvintelor, întârzierile deliberate, înfășurarea fiecărui moment de „petrecere în doi” într-un halou de mângâieri, propoziții simple, trecute prin filtrul unor experiențe și meditații
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
causa sui. Poetul este cel care se află, metaforizat în tot ce înfăptuiește. A crea ceva inedit devii justițiarul propriei reîntemeieri existențiale. Justiția poetică are drept țel ultim sacralizarea. Ideala creație de artă este un act sacru: o luare în posesiune iluminată a existenței, proiectată cosmic și în răspundere față de esența ei divină. Natura a născut filozofii pentru a-i afla identitatea și pe poeți pentru a-i afla idealitatea sfântă. Filozofia reușește rareori, poezia întotdeauna. Poezia ne deschide monada singurătății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și natural, cu îndeletnicirile sale omenești, cu marile calități sau oribilele defecte pe care, se știe, numai un om poate să le cumuleze. Oamenii au visuri, idealuri, au (dacă nu au, fac!) copii, case, proiecte de viitor. Unii râvnesc la posesiunea integrală a ideii, alții se iau de piept cu „absolutul”, se încontrează cu vecinul de la etaj, cu directorul întreprinderii, cu vânzătoarea de la aprozar și... iată drama! Deși nu l-am înscris în acest carusel, omul meu există, există cu adevărat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
În mai multe rânduri, el a menținut pacea în Europa, impunând medierea între Franța și alte puteri. Astfel, el a dat în Italia o lovitură decisivă Austriei, luîndu-i Neapole, Sicilia și Toscana; în sfârșit, el ne-a asigurat nouă, francezilor, posesiunea Lorenei. Iată servicii, care, așadar, nu au fost nicidecum minore. Lui Fleury îi plăcea să negocieze; era bătrân, răbdător, calm. Și nu iubea nimic din ce întreținea verva jurnaliștilor. Nemiloasele saloane pariziene îi reproșau politicasa, pe care ei o găseau
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de Carol Quintul (până în anul 1556). Promotor al formulei "Monarhiei universale", în urma eșecului acesteia va abdica și se va retrage din viața politică, la o mânăstire, în 1556. Aici va muri, doi ani mai târziu, în 1558. La retragerea sa, posesiunile au fost împărțite între fratele său, Ferdinand de Habsburg, viitorul împărat al Austriei (1556-1564) și fiul său Filip, viitorul rege al Spaniei, Filip al II-lea (1556-1598). 10 Étienne-François, de Choiseul, duce de Choiseul și conte de Stainville (1719-1785). Om
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
la Madrid în 1902, apoi la Berlin, în 1907. În noiembrie 1911, după "afacerea Agadir", el a încheiat împreună cu secretarul de stat la Afacerile Străine al Germaniei, dl. Kiderlen Waechter, un acord prin care era efectuată o nouă delimitare a posesiunilor coloniale ale Franței și Germaniei în Africa. În 1915, a devenit secretarul ministrului Afacerilor Străine. Delegat la Conferința de Pace din 1919, el a prezidat Comisia Teritorială însărcinată cu delimitarea frontierelor dintre statele Europei. După Conferința de Pace a fost
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de vânzare — cumpărare”.19 Cumpărătorul ar putea fi evins în cazul unor bunuri furate sau pierdute revendicate de adevăratul proprietar în termenul legal de 3 ani.20 De asemenea cumpărătorul nu poate fi evins pentru bunurile mobile ca principiu pentru că posesiunea de bună credinŃă asupra 18 conform art 1337 Cod Civil 19 Stanciu D. Cărpenaru - “Drept Comercial român”, Editura All Beck , București 2004 , pag 430 20 conform art 1909 Cod Civil 37 bunului valorează titlul de proprietate. S-ar putea pune
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
de vânzare — cumpărare”.19 Cumpărătorul ar putea fi evins în cazul unor bunuri furate sau pierdute revendicate de adevăratul proprietar în termenul legal de 3 ani.20 De asemenea cumpărătorul nu poate fi evins pentru bunurile mobile ca principiu pentru că posesiunea de bună credinŃă asupra 18 conform art 1337 Cod Civil 19 Stanciu D. Cărpenaru - “Drept Comercial român”, Editura All Beck , București 2004 , pag 430 20 conform art 1909 Cod Civil 37 bunului valorează titlul de proprietate. S-ar putea pune
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
o vreau, ea e dorită de cei doi și ea decide între ambii.... Dar... Da, omule, da, de ce nu recunoști aici dreptul primului ocupant sau al pretendentului de a-l ocupa și care aspiră de asemenea, ca și dumneata, la posesiunea Claritei? Simplă problemă de concurență. Ceea ce... Ceea ce nu aveți, dumneata și ea, oficial, niciun contract și nu știu de ce, deși sunteți în relație, eu nu intentez să o rup. Dar așa părere ai dumeneata? Omule, dumneata îmi ești util, mi-
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și am găsit, umed, un prospect dintr-o sală de licitații din Antwerpen, de pe la sfârșitul secolului XIX, unde se pusese în vânzare un manuscris cabalistic ebraic despre cei 6 îngeri devoratori și 6 îngeri digeratori! Iar ceva mai încolo, sub posesiunile imprimate ale unei maimuțe, am găsit o broșură a lui Georges Bataille, din perioada când era arhivar la muzeul de numismatică din Paris, iar în acea broșură am dat peste sinistra greșeală de tipar din care a ieșit acolo, printre
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
concentrată în mâinile unui număr restrâns de persoane; mică în democrațiile participative). Evitarea incertitudinii (redusă - grad mare de acceptare a riscului; scăzută - grad mic de acceptare a riscului). Masculinitate versus feminitate (valorile asociate cu masculinitatea sunt: competiția, ambiția, acumularea de posesiuni materiale). Orientare pe termen lung versus orientare pe termen scurt. Conform părerii lui Hofstede, există țări în care colectivismul este ridicat (țările din sud-estul Asiei, de exemplu), în timp ce în lumea anglo-saxonă individualismul este predominant; masculinitatea este foarte ridicată în zona
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
personală a angajaților. Consecințele acestei axe se văd direct în perfomanța individuală și organizațională, în climatul organizațional mai bun. Axa 4 implicația asupra obținerii angajamentului organizațional. Dependent de componente precum identificare și identitate personală (cine sunt?), internalizare (în ce cred?), posesiune psihologică (este al meu?) și implicare (voi rămâne?), angajamentul este produsul unei sinergii complexe. Este vorba despre sinergia dintre componentele prezentate de Figura 367. Figura 3. Entitățile a căror sinergie contribuie la obținerea angajamentului organizațional Bineînțeles că sinergia acestor componente
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în relație cu natura, cu lumea așa-zis obiectivă, el se manifestă exclusiv, profund și iremediabil față de formele constituite ale culturii. Din act de fidelitate, de supunere și de celebrare, imitația devine un gest de sfidare, de reconsiderare și de posesiune. Dacă mimesisul clasic adăuga naturii un sens și instaura o anumită ordine, mimesisul lui Bitzan perturbă pînă la anihilare modelul, îl golește de toate sensurile originare și îl resemantizează într-un alt sistem de codificații. Fila de manuscris, pagina de
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
gândire, de imaginație, de atitudine să fie un atribut al meu pe care să-l aplic în viața de toate zilele; (...) nici eu nici Anne n-am privit căsătoria ca pe o instituție tradițională, aflată sub semnul constrângerilor și al posesiunii, ci amândoi am văzut în ea o formă de reciprocă oglindire, de reciprocă punere în valoare și regenerare" (p. 91). Dincolo de acțiunea propriu-zisă, cu plusurile și minusurile ei, romanul lui Gabriel Chifu se pretează de minune unui studiu de naratologie
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
instanță crezul dogmatic. O lustrare întâlnim în tratarea motivului erotic. Kyo, eroul, e încredințat că gândește și simte ca un combatant, dar în criza sentimentală suportă însă o dislocare. Îi acordase femeii iubite o libertate absolută, ea nu mai era posesiunea lui, sclava exclusivă. Nu îndura reprezentarea că pe acest plan reproduce instinctul de proprietate. Când May i-a raportat naivă că l-a înșelat într-o împrejurare nelegată de voința ei și că totuși i-a rămas fidelă, Kyo e
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
să-l anihileze era mai puternic în el, doar cu mintea nu putea dezlega chinul neputinței. El nu se împăca cu deviza libertății asumate. Nu putea justifica legitimitatea sentimentului de uzurpare. Nu se putea desprinde din carcasa biologicului (dreptul la posesiune), nici din cea a sentimentului univoc care nu admitea pluralitatea. "Că era totodată separat de ea nu din pricina urii cu toate că era și ură în el, nu din gelozie (sau era tocmai gelozia factorul de dezechilibru), era copleșit de un simțământ
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
în funcție de presiunile istoriei, atunci putem spune horărît că Transilvania este fieful simbolic al Iancului, avînd drept cap de serie acea capodoperă a deriziunii din Clujul lui Funar - anomalie care, în noile condiții, ar trebui pur și simplu eliminată -, Muntenia este posesiunea lui Mihai Viteazul, întodeauna călare, iar Moldova..., ei, aici lucrurile se complică oarecum pentru că producția simbolică a fost ceva mai slabă, Moldova ră-mîne, așadar, feuda trio-ului tradițional Hrebenciuc -Coz-mân-că-Iacubov. Antonescu a prins mai mult în sud, Slobozia și Călărași
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
Daniel Cristea-Enache Babis al doilea, nepotul mărunțel și complexat al personalității "titulare", îmi aduce aminte de Erasmus Ionescu din Proprietatea și posesiunea, romanul lui Petru Dumitriu. Și aici, și acolo, personajul-narator e un artist al disimulării, oferind celor din jur și lumii întregi câte o mască zâmbitoare ori binevoitoare. Sub aceasta sticlește însă, amenințător, identitatea profundă, cu adevărat scelerată la Erasmus, încă
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]
-
mici încăperi amplasate pe două nivele. Respectând proiectul de acum 80 de ani, un plafon de sticlă lasă să pătrundă lumina naturală care dă viață bronzului și marmurei... Spre deosebire de colecțiile de antichități ale muzeelor din Berlin, Paris, Neapole sau Roma, posesiunile Metropolitan-ului includ puține capodopere incontestabile. Printre exponatele care ies în evidență se numără câteva remarcabile bronzuri romane, fresce pompeiene, unul dintre cele mai bine păstrate care etrusce, prea împodobitul sarcofag cunoscut sub numele de "Badminton"... Colecția este însă uriașă
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
în relație cu natura, cu lumea așa zis obiectivă, el se manifestă exclusiv, profund și iremediabil față de formele constituite ale culturii. Din act de fidelitate, de supunere și de celebrare, imitația devine un gest de sfidare, de reconsiderare și de posesiune. Dacă mimesisul clasic adăuga naturii un sens și instaura o anumită ordine, mimesisul lui Bitzan perturbă pînă la anihilare modelul, îl golește de toate sensurile originare și îl resemantizează într-un alt sistem de codificații. Fila de manuscris, pagina de
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]