306 matches
-
văzut pe domnul acela bărbos... cum naiba îl cheamă? Directorul?... ― Lavoisseur? Gosseyn se încruntă în întuneric. ― Credeam că a murit într-un accident, acum vreo câțiva ani. Când l-ai văzut? ― Anul trecut. Era într-un fotoliu rulant. Gosseyn se posomorî. O clipă avusese impresia că memoria îl înșeală din nou. Era totuși ciudat că acela care-i manipulase gândirea, oricine ar fi fost el, ar fi dorit ca el să ignore faptul că semi-legendarul Lavoisseur este încă în viață. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
și aceeași personalitate? ― Intenționam să mă gândesc la asta mâine dimineață ― răspunse doctorul Kair cu o voce puțin obosită. ― Gândi-ți-vă acum. Și Gosseyn insistă: ― Există vreo explicație conform științei sistemului nostru solar? ― Nu, după câte știu. Psihiatrul se posomorî. ― Nici nu intră în discuție, Gosseyn. Dumneata ai pus degetul pe rană. Cine ar fi putut descoperi așa ceva, absolut revoluționar? Nu mă îndoiesc că în sistemul solar s-au întreprins unele experiențe importante de către unii biologi cultivați din punct de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
trist, iritat de propria prudență. "Dacă simt că trebuie s-o întind în viteză ― se gândi el ― înhaț un pumn de tuburi și fug ca el." Se ridică în picioare. "O mai aștept pe Patricia până la noapte." Ezită și se posomorî. "Poate o fi mai bine să încerc să iau chiar acum tuburile." Era posibil ca ei să nu se întoarcă singuri. Tocmai se apropiase să investigheze din nou distorsorul cu ajutorul aparatului de sondare, când sună telefonul. Era Lyttle și vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
George Topârceanu, cuvintele prin care poetul exprimă: a) zgomotele; b) mișcarea; c) culoarea tabloului descris. FIȘE DE LUCRU CLASA a IV-a 1. Subliniază expresiile poetice din fragmentul care urmează: "Pe la Începutul lui decembrie, Într-o bună dimineață, cerul se posomorî, se căptuși cu plumb și ciorile Începură a se vaita pe sub norii cenușii. Și o suflare rea de vânt veni. Pe urmă, În undele reci, Începură a rătăci tremurând fulgi, flori Înghețate." (Mihail Sadoveanu) 2. Găsește, pentru expresiile date, cuvinte
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
este unul dintre acei bieți nefericiți obligați să-și ducă viața distrugându-se singuri cu țigara. Nefumătorul e cel care nu face asta. Dacă ai luat decizia aceea definitivă, ai și realizat ce ți-ai propus. Bucură-te! Nu fi posomorât, așteptând ca dependența să treacă. Ieși în lume și bucură-te neîntârziat de viață. Viața e minunată chiar și când ești dependent de nicotină; când nu ești, fiecare zi a vieții devine și mai frumoasă. Secretul ușurinței de a te
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
taur, asinul n-a mai venit spre-asină; Pe uliță nici omul n-a mai oprit femeia; Dormea bărbatul singur în odaie; Dormea soția singură în cotlonul ei (...) Vizir, de zei slăviți, Papsukkal își înclinase chipul său,/ Iar fața îi era posomorîtă. Purta cernite straie și păr lung. Plîngînd s-a dus Papsukkal la Sin, al său părinte, Vărsă lacrimi și-n fața lui Eà, regele: - Iștar, plecată-n Lumea-de-apoi, n-a mai venit. De cînd a coborît Iștar în Țara-fără-cale-ntoarsă, Pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în care se manifestă cu precădere fiecare dintre acestea și scopul comunicării, pe cine/ce se pune accentul. * O, ce-mi place să mă plimb printre flori, vara! (funcția emotivă) ........................................ * -Ar trebui să fii și tu mai vesel! Prea ești posomorât! (funcția persuasivă) ........................................ * Vara este anotimpul preferat al copiilor. (funcția referențială/ denotativă) ...................................... * Cât de frumoasa te-ai gatit, / Naturo, tu! Ca o virgină/ Cu umblet drag, cu chip iubit!/ Aș vrea sa plâng de fericit, / Ca simt suflarea ta divină,/ Că
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
pe Marta. O, dacă Marta ar putea să vadă furtuna din sufletul meu, dacă ar gândi mai mult la motivul pentru care gândurile mele se ridică și cad ca frunzele uscate în care se joacă vântul în zilele și nopțile posomorâte de toamnă? Dacă Marta ar fi rămas în largul mării furtunoase, dacă vâslașul s-ar fi înecat și barca s-ar fi scufundat; dacă luptându-se cu valurile care i-ar fi biciuit obrazul și i-ar fi închis respirația
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
modulările lui mărețe atot-dominatoate nu putea izvorî decît în cadrul acestor peisagii și din sînul acestui popor“ (3, 281). Dar „nemărginirea acestui peisaj, întunecat de cuburile din bîrne înnegrite, de o arhitectonică atît de primitivă, în aceste sate ce se oglindesc posomorîte în mărețul lor fluviu, care domină toată priveliștea“ (3, 281) îi trezește în amintire „orizontul ondulat și totdeauna cuprins între hotarele intime și prietenoase ale amfiteatrului de dealuri din Basarabia, presărat de sate luminoase, cu căsuțele lor albe, împrejmuite cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și-n alta.” (I.L. Caragiale) • forme verbal-nominale (participiu): „Tremura tot mai puternic ca zgâlțâit de friguri.” (M. Eliade, 340) • adverbe: „Câțiva bărbați apropiară ca din întâmplare frunțile de ferestre.” (M. Eliade, 14) b. propozițional (circumstanțiala de mod ipotetică): „Niculae se posomorî ca și când întorsătura discuției l-ar fi amenințat.” (M. Preda, M. Sg., I, 99) c. multiplu: „Și când gândesc la viața-mi, îmi pare că ea cură, Încet repovestită de o străină gură, Ca și când n-ar fi viața-mi, ca și când n-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sub pălăriile strâmbe, așa cum fuseseră date jos, priveau ochii înfricoșători ai lucrătoarelor de la Regie.” (E.Barbu, 163) • pronume: „Ea, albă ca hârtia, se așeză pe scaunul de operație.” (I.L.Caragiale, IV,184), „Cel dintâi, foarte rece, își rotise încet privirea posomorâtă pe deasupra capetelor.” (M. Caragiale, 106) * Prin planul semantic al termenului prin care se realizează concret, atributul descriptiv relevă o însușire pe care o are sau pe care o primește la un moment dat obiectul spre care trimite termenul regent: „Nevasta
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sălbatice și în puținele oaze rămase pentru a-și regenera forțele. Ipostaza anarhicului este cea în care Jünger își închipuia că se află într-o însemnare datată Paris, 9 iulie 1942: Dacă închid ochii, văd uneori în depărtare un peisaj posomorât la marginile infinitului, cu pietre, stânci marine și munți. În fundal, pe țărmul unei mări negre, mă recunosc pe mine însumi, o figură minusculă, aproape trasată cu creta. Acela este avanpostul meu, în apropierea Nimicului acolo jos, în abis, eu
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ar fi dorit reciprocitate din partea Domnului, răspuns adecvat la gestul său, recunoaștere. Domnul nu e indiferent la reacția lui Cain, ba dimpotrivă, El cunoscătorul inimilor, îi dă și explicații: „Pentru ce te-ai mâniat și pentru ce ți s-a posomorât fața? Nu-i așa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu să-l stăpânești”. Cain nu a făcut bine, de vreme ce nu a fost bine
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
gazdei fără a-i cere permisiunea. Dacă am obținut-o nu începem să ne sunăm toți prietenii. Deci, folosim telefonul numai pentru o comunicare foarte importantă, care nu suferă amânare, iar convorbirea va fi foarte scurtă. Nu stăm bosumflați sau posomorâți în timpul vizitei. Trebuie să fim veseli, binedispuși și comunicativi. Nu acaparăm discuția, adică nu vorbim numai noi, reducându-i la tăcere pe ceilalți. Nu cădem nici în cealaltă extremă, respectiv, nici nu stăm tăcuți, fără să scoatem vreo vorbă. Nici
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
gazdei fără a-i cere permisiunea. Dacă am obținut-o nu începem să ne sunăm toți prietenii. Deci, folosim telefonul numai pentru o comunicare foarte importantă, care nu suferă amânare, iar convorbirea va fi foarte scurtă. Nu stăm bosumflați sau posomorâți în timpul vizitei. Trebuie să fim veseli, binedispuși și comunicativi. Nu acaparăm discuția, adică nu vorbim numai noi, reducându-i la tăcere pe ceilalți. Nu cădem nici în cealaltă extremă, respectiv, nici nu stăm tăcuți, fără să scoatem vreo vorbă. Nici
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
deasă care se așeza, sub Toaca, nu se mai auzea decât, doar, răsuflet de om în somn. Și, astfel... ”așteptarea” primăverii, părea mai ușoară... ... Era la începutul lui martie, iarna care trecuse, încă nu se hotărâse să renunțe... cerul era posomorât, vântul tăios și rece.. Iar stratul de zăpadă, mai acoperea pădurile și câmpiile. Dar, într-o dimineața.. un vânt cald de miazăzi eliberă cerul și mână norii spre miazănoapte, aducând din câmpuri îndepărtate presimțirea primăverii. De cum se porni dezghețul, se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Pușcașu, una dintre figurile ieșene, a trecut către un tărâm mai liniștit. Adăogând pe fața sa emaciată o barbă à la Hasdeu, zburlită către toate punctele cardinale, și niște ochelari care îi măreau privirile fanatice și hărțuite, arheologul holba ochi posomorâți către orice umbră ce, din curiozitate, se apleca spre șanțul pe care îl săpa. Pe Pușcașu îl cunoșteau toți cei care avea treabă în Hala Centrală. Cu permanența aerului, focului și apei, iarnă, vară, arheologul întorcea pământul plin de vestigii
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lângă altul, cu ochii pe jumătate închiși, obosiți de trecerea anilor. Și, deodată, Matei înțelese cu uimire că s-a întâmplat ceva grav între el, Teodora și realitate o contopire definitivă din care nu mai putea scăpa. Casa somnului Era posomorât și privea drept în față în oglinda ce reflecta chipul său cu extravaganta jumătate a capului tunsă până la piele. Ceea ce aștepta cu nerăbdare să se sfârșească numaidecât îndepărtarea părului de pe cealaltă jumătate a capului nu se întâmpla câtuși de puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
luptei (naționale și sociale), progresului istoric. Manualele și-au pierdut însă, la propriu, forța de atracție, fiind nevoite să apară într-o formă tot mai precară (hârtie de calitate inferioară, grafică simplistă, tot mai puține ilustrații color, etc.). S-au posomorât, contrazicând subtil exaltarea fericirii pe care în lecții, cel puțin socialismul ar fi adus-o românilor. În acești ani, sintagma "Formarea statului național" se utiliza pentru a desemna unirea Principatelor din 1859, astfel încât, pentru a se reduce riscul confuziilor, cele
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ei vitregă, un veritabil spațiu miraculos, cu infinite, compensatoare duioșii ocrotitoare materne. Simbioza om-natură implică nu numai planul fizic, ci și pe cel psihic. Peisajul devine un uriaș ecran de proiecție pentru stările sufletești ale personajelor, sclipește vesel ori se posomorăște, după cum oamenii trec prin momente fericite ori apăsătoare, își schimbă luminile și culorile, cu o tulburătoare empatie, vorbește mai ales printr-o muzică secretă - foșniri, murmure, clipoceli, gâlgâituri, vuiete îndepărtate; vântul - remarcă Tudor Vianu - este un adevărat personaj al povestirilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
că ai noștri copii vor avea probleme de sănătate mai târziu pentru că nu sunt alimentați corect și nu sunt fericiți. Am început să privesc copiii ieșind de la școală în grup. Nu erau îmbujorați, ci palizi toți, nu râdeau, ci erau posomorâți. Acești copii așteaptă azi bani din Italia și nu știu ce să facă cu viața lor. Oamenilor politici din țara mea, ajung 20 de ani de tristețe! Lăsați-ne să ne îmbujorăm și să râdem! Faceți ceva astfel încât omenirea asta să se
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
-o eu. De la o vreme, nici mie nu-mi prea mai place să mă tot îmbrac, să mă tot dezbrac. Ce rost are? * Mamei nu-i plăcea să bolească, să stea în pat. O simplă răceală o indispunea grozav, se posomora, nu mai vroia să scoată o vorbă. Parcă s-ar fi supărat pe toată lumea... Parcă i-ar fi sunat ceasul din urmă... (Când acesta i-a sunat cu adevărat a suportat cu mult mai bine boala, cele două săptămâni de după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ține. Și când ieșe afar-în nărod, tot posomorât căuta, ca să-i ie oamenii de frică. Că el apucas învățătură de la Vasilie-vodă, fiindu cămăraș mare la Vasilie-vodă”. Să-l lăsăm pe Vodă cu feleșagul lui, dragă prietene, și noi să mai vorbim despre mănăstire. Biserica a fost înconjurată cu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de cea criminală. El e pe de o parte un soitariu foarte dotat, care întreține cu vervă inepuizabilă buna dispoziție a grupului, având tactul de a absenta când e cazul și de a interveni în momentele de lâncezeală (iar înțepăturile posomorâte pe care i le adresează din când în când Pașadia sunt lipsite de gust și de spirit) ; pe de altă parte, e un proxenet (îndeletnicire neonorabilă dar venerabilă, așezată sub semnul lui Hermes) și ceea ce se chema odinioară un chevalier
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
să fie umbrită din acest punct de vedere. Spiritul lui nu este abil; nu discută, pentru că nu știe decât să ordone. Nu știe să stea de vorbă; nu dorește să convingă, vrea doar să-și impună voința. Dispoziția lui este posomorâtă; e posibil să contribuie la aceasta un neajuns de la natură care îl oprește să aibă relații cu femeile: totuși nu consideră că e mai presus de el să glumească cu ele, și atunci ajunge să aibă chiar un fel de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]